18,520 matches
-
anticomunist decât B.I.R.E. Să nu-l uit pe Pamfil Șeicaru..., un ziarist curajos, dar pe care exilul nu-l iubea. De ce evitați contactul cu românii din emigrație? S-a întâmplat vreun incident anume? Sau pur și simplu vă căutați un rost acolo și evitați gâlceava? Așa cum spuneți, evitam gâlceava. Mi-am dat seama că a fi implicat prea mult în toate disensiunile acelea ridică un grup întreg împotriva ta. Prin simplul fapt că ești văzut cu unii, și nu ești văzut
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
exilații s-au reunit și într-o serie de organizații formale, în măsură să ofere un cadru instituțional adecvat acțiunilor lor, cu atât mai mult cu cât Romulus Boilă spunea că „emigrația ca entitate de sine stătătoare nu are nici un rost. Valoare au numai românii sau instituțiile românești din emigrație care corespund uneia sau alteia din variatele realități naționale sau internaționale actuale”. Exilații credeau că de imaginea pe care ei o prezintă în Occident depinde eficiența acțiunilor întreprinse. Prin urmare, doreau
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de peste 5.000, pentru ca în anul ce urmează emigrarea să scadă la circa 1.000. Mulți din noii emigranți [fapt demn de reținut, n.n.] au fost recrutați din cei care se repatriaseră în 1920 și 1921 și care, nemaigăsindu-și rost în România, s-au înapoiat în America, de această dată - aproape în toate cazurile -, pentru totdeauna”. Aceeași subliniere a făcut-o și Radu Toma, care constata că, potrivit recensământului din 1920, peste jumătate dintre emigranții români ajunși în SUA aveau
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de dimensiunile numerice și de istoria lui, o parte, o fracțiune a Americii. Istoria românilor americani, nescrisă încă, este nu numai o lucrare necesară, ci, înainte de toate, o exigență ce nu mai poate fi amânată. Demersul nostru, care are un rost introductiv, se dorește a fi o posibilă prefață a viitoarei monografii a americanilor care se revendică a face parte din grupul etnic român. Jill MASSINO „Ei ne-au spus că trebuie să reconstruim ceea ce au distrus nemții” Povești ale femeilor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
scris, care, de altfel, a fost mereu pus sub semnul întrebării, chiar și în timpul când se scria, „de ce scriu” fiind o întrebare frecventă în jurnal. „Scriu numai ca să treacă timpul, nu dintr-o necesitate”, zice Mimi. „Știu că e fără rost tot ce scriu. Nimeni nu va citi ce am scris, iar eu, dacă voi scăpa cu viață de aici, voi arunca în foc tot ce îmi va aduce aminte de timpul blestemat petrecut în Djurin.” „Toate sunt zilnic la fel
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
decât cel familial și având avantajul cunoașterii excelente a limbii și a culturii franceze, Monica Lovinescu s-a integrat vieții culturale pariziene inițial ca parte a unor tinere companii teatrale de avangardă. Concomitent începe însă să-și definească din ce în ce mai clar rostul pe lume, dedicându-se promovării culturii românești în străinătate pentru a determina schimbarea regimului politic din România. Astfel, s-a angajat într-o intensă activitate publicistică în reviste precum East Europe, Kontinent, Preuves, L’Alternative, Les Cahiers de l’Est
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
școlile istorice majore de pe plan mondial, nici măcar școala critică, nu a fost receptată pe deplin de istoricii români” (p. 46). Cauzele instituționale sunt multiple. în primul rând, este vorba despre „absența unei viziuni clare și a unui consens social asupra rosturilor istoricilor în societate, asupra debușeelor profesionale și a tipului de pregătire de care trebuie să beneficieze aceștia” (p. 68). Recunoașterea academică ține mai mult de „exacerbarea încrengăturilor bazate pe relații personale” decât pe „judecata de valoare bazată pe producții academice
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și pentru bărbați. Weber, Die Deportieren von Siebenburgen, pp. 238, 303. Ignaz Fischer, op.cit., p. 44. „Unsere Knochen lassen wir nicht hier!”, Russland Deportieren erinnern sich: Schicksale Volsdeutscher aus Rumanien 1945-56, Neuer Weg, Bukarest, 1992. Unii bărbați reușeau să facă rost de rații suplimentare de hrană fur`nd lemn și v`nz`ndu-l rușilor. Dar această practică era mult mai periculoasă dec`t cusutul sau croșetatul. Pentru mai multe informații privind capacitățile femeilor de a rezista durerii fizice, de a se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
timpul focuri de armă... Era șacoloț un sublocotenent tânăr care le spunea tot timpul șsoldațilorț să-i ducă mai Încolo să-i Împuște”19. În staționările Îndelungate Înainte de Târgul Frumos XE "Târgul Frumos" și după Târgul Frumos, În deplasarea fără rost spre Pașcani XE "Pașcani" și Înapoi a ieșit la iveală mai mult chiar decât În timpul pogromului, toată urâțenia relațiilor cristalizat În decursul a sute de ani Între majoritatea românilor și evrei. „Comerțul” cu apă și aer care s-a stabilit
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
evrei - mai mulți decât locuitorii evrei ai orășelului. „Vin” germanii La Târgul Frumos XE "Târgul Frumos" nu a existat un comandament german; soldații germani nu au fost instalați În localitate și nu s-au Învârtit pe străzi cu sau fără rost; nici vehicule germane nu au circulat prin târg. Dacă așa stau lucrurile, de unde au apărutgermanii În anchetele responsabililor cu pogromul de acolo și cu gravele maltratări ale evreilor, vii sau morți? Însă ceea ce este și mai grav, de unde au răsărit
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
și, ca să supraviețuiesc, îmi recitam poezii care, la școală mi se păreau așa... Coșbuc, Eminescu... poeți pe care i-am învățat pentru că trebuia să-mi dau bacalaureatul. Și poeții m-au ajutat, mi-am dat seama că știam pe de rost niște poezii pe care credeam că le-am uitat! Poeziile m-au salvat în acel moment și din punct de vedere artistic. În momentul în care îmi înghițeam lacrimile și mi le recitam ca un prost, eram ca un Păcală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
se bazează pe donații și sponsorizări. Din această cauză, este foarte dificil de organizat, fiindcă nu pornești de la un buget în funcție de care îți alcătuiești programul (atunci n-ai mai face nimic), ci pornești de la un program și încerci să faci rost de bani. Asta presupune o nesiguranță, cel puțin asupra mea, are un efect devastator. E extraordinar de obositor și de stresant. A.V. Să ne referim din nou la munca ta de pedagog. Cum se simte profesorul când vede că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
psihologie. Lucrând ca pedagog, vrând-nevrând, ajungi la psihologie și la o serie de obsesii, de autocunoaștere și de înțelegere a unor procese interioare. A.V. Te-ai gândit vreodată să scrii despre muzică? A.B. Nu cred că ar avea rost, în ce mă privește, multe lucruri s-au spus deja. Îmi place foarte mult ideea lui Celibidache: despre muzică nu vorbești, muzica se trăiește, nu se discută. Pe de altă parte, el a fost un teoretician... A.V. Așadar, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
am disponibilitatea să recepționez și să diger toată informația asta. Și cei care o fac, pentru că sunt oameni care trăiesc ore întregi pe zi încasând și neputând digera, sfârșesc într-o indigestie. Inevitabilă. Acest abuz de informație nu mai are rostul de a te pune la curent cu realul, ci de a te cufunda până la sufocare într-un imediat care își pierde semnificația. Cred că genul ăsta de informație e mai curând toxic, și aș recomanda mai mult calm, mai multă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
dat libertatea, să fiu eu însumi în aceste împrejurări, să nu vin cu un mesaj din partea Ministerului de Externe sau din altă parte. Asta dădea un interes întreg și rotund intervenției. Deci, se poate imagina o oralitate care să aibă rostul ei, care să nu fie o intervenție introductivă, protocolară. A.V. Este imposibil să nu amintim măcar în câteva cuvinte, de marea și îndelungata experiență, aș numi-o chiar aventură, numită "Secolul XX". Nu vi s-a părut că încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
azi sunt bucuros ca un cristal Fără cusur mi-s hainele de înger Mi-e fiecare nastur triumfal Încoronat de proaspete răsfrângeri. Luați-mă, oglinzi, în cuarțul vostru Încă puțin, căci vreau să plec de-acuma Spre dulcele septembre, unde rostul meu E doar s-ating cu pieptul, bruma. Vom vorbi despre poezia lui Emil Brumaru, care, de curând, a primit două premii. La 28 martie, premiul "Gheorghe Crăciun" pentru Opera Omnia acordat de revista "Observator Cultural", iar la 31 martie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
negative, oricum, ușor peiorative ale cuvântului "divă"? Leontina Văduva Da. Ruxandra Donose Cred că atunci când ne gândim la capricii, ni se impune sensul pejorativ al cuvântului. Leontina Văduva Numai când publicul nu știe că toate aceste capricii, câteodată, își au rostul. Trebuie să ne impunem pentru a avea o exigență în primul rând muzicală, în meseria pe care o facem, cerințele criticii și ale publicului sunt foarte mari, vor mult de la noi, trebuie să muncim enorm și aprecierile sunt pe măsură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
și curățirea satelor se va face de echipe speciale organizate de divizie care au instrucțiuni detaliate de modul cum trebuie să procedeze cu toți acei ce sunt în slujba inamicului precum și cu ostașii cari vor fi găsiți în zonă fără rost. c. De asemenea se va explica ostașilor că misiunea lor de luptător este de a distruge pe inamicul din față și nu aceea de a se deda la devastări sau terorizări. Prin faptul că fiecare ostaș va căuta să cerceteze
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Acești ostatici trebuiau să reprezinte toate clasele sociale și mai ales tineretul, capabil a se deda la acte contra Siguranței Statului. 3. Se constată însă, că în multe orașe, acești ostatici sunt luați exclusiv din rândul evreilor bogați și cu rosturi importante în viața economică a orașelor. Acești evrei nu au nici o legătură cu comuniștii și nu au nici un interes de a lucra contra Statului. Pe de altă parte, tineretul iudeo-comunist, care se recrutează din straturile de jos, nu va fi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
depărtare de 50-80 Km. 4. Să ni se facă legături proprii telefonice și chiar telegrafice fără de care nu putem garanta situația. 5. Să ni se dea materialele necesare deparazitării și medicamente. 6. Pentru armele jandarmilor să ni se mai facă rost de încă 2-3 unități de foc pentru fiecare armă. 7. Să ni se trimită de urgență materialul necesar împrejmuirii, în special nu avem deloc: sârmă 5000 Kgr. agrafele necesare. Nu avem unelte și anume, târnăcoape, casmale, clește de întins și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
o stare de nedumerire în rândurile populației așa că plecarea și trecerea lor peste Nistru este o necesitate. Afară de aceasta ghetto-ul din Chișinău răpește un număr de 40 gardieni publici, pentru pază și control, deci un efectiv mare care este sustras rosturilor lui firești. Pentru aceste motive, am onoare a vă ruga să binevoiți a hotărî o dată cât mai apropiată pentru reluarea evacuărei lor dincolo de Nistru 855. Până atunci, am luat dispozițiunea ca evreii din ghettou să fie scoși din oraș și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1013, Domnul Mareșal repetă în rezoluție că toți evreii care se sustrag să fie trimiși în lagăr în Transnistria, automat. Hotărârea Domnului Mareșal ANTONESCU este o măsură de ordin administrativ, care se operază fără nici o formalitate juridică și care are rostul de a exemplifica imediat reprimarea infracțiunilor. În baza acestei măsuri s'au evacuat anul trecut evreii din Basarabia și Bucovina și în prezent se evacuează pe Bug, un nou lot de circa 8000 de evrei din Cernăuți. III. Pe nota
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de Reg. II Internare, mobilizată în acest scop prin grija Jandarmeriei. Din acest lagăr orice evadare este imposibilă, controlul exercitându-se prin apel zilnic. Ghetto-urile sunt porțiuni din localități, unde evreii sunt obligați a sta și nu pot părăsi fără rost localitatea, sub sancțiunea cu moartea prevăzută de ordonanța acestui Guvernământ Nr. 231374. Aceste ghetto-uri nu sunt păzite de gărzi și santinele, acest lucru fiind imposibil față de marele număr al lor; controlul se face de către formațiunile de jandarmi, atât prin patrulările
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Kuzminski), deci informația dată este neverificată și eronată. În cazărmile dela Scazinți, Județul Moghilău, nu mai sunt în prezent evrei, fiind mutați în altă parte. (Crasnoia, Județul Moghilău). Cazurile izolate când totuși s'au putut găsi unii evrei circulând fără rost, se explică în parte prin regimul la care sunt supuși, de a-și procura prin mijloace proprii cele necesare traiului. Cum această situație nu putea dăinui, am luat măsura, cu aprobarea Domnului Mareșal Conducător al Statului, de a-i întrebuința
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cei mai bogați. 4. Sănătate. Pe lângă fiecare ghetou comitetele de conducere au înființat câte un dispensar unde sunt internați cei ce s'au îmbolnăvit de foame sau mizerie. Aceștia nu au medicamente, nu au aparate chirurgicale și am aflat că rostul acestor dispensare este de a izola pe bolnavi de cei sănătoși, spre a nu se produce epidemii. În ultimul timp, comunitatea evreilor din Țară le-a trimis medicamente, dar acestea sunt complet insuficiente, neajungând doar decât la câteva ghetouri. În
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]