17,957 matches
-
Ani se încurcă cu un inginer din Târgoviște și îl compromite, Nelu vinde dinții de aur ai lui taică-su ca să-i facă ei rost de bani. În Probă de microfon nu apare nici un secretar de partid. Nici nu se rostesc cuvintele „partid” sau „comunist”. Filmul nu conține nici o „șopârlă” la adresa regimului sau a lui Ceaușescu. Drept pentru care a și trecut de cenzură. Și totuși, Sistemul apare în film, prin imagini din reportajele tipice, „pe probleme sociale”, ale Televiziunii Române, care
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
îndrăznețe cu Occidentul : „Dacă nu ești în stare să conduci întreprinderea, dă-ți demisia ! În capitalism, te-ar obliga falimentul s-o faci, noi recurgem la conștiință. Cunoști bățul ăsta folosit de unii doar prin ședințe ?”. O idee revine sistematic, rostită de diverse personaje : „Socialismul nu e țara laptelui și a mierii, dar îți oferă posibilitatea de a le avea” (Tovarășul Prim). „Vă imaginați comunismul ca pe un edificiu de cleștar, cum încercau unii să- l prezinte ?” (tovarășul Cremene). „Imaginea idilică
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
stingherit Tovarășului un spațiu decent de locuit. Aidoma unui Dumnezeu-Tată, Tovarășul Prim (în tot filmul, nu i se spune niciodată numele omenesc al personajului interpretat de Dorel Vișan - ca și Dumnezeu, el este Tovarășul Prim, nu poate avea un nume rostit de muritori) restabilește ordinea în Univers : duduia pleacă cu coada între picioare, în vreme ce oamenii muncii primesc locuințe la cheie. Tovarașul Prim îl afurisește pe diavol : „Fir-ar mama ei a dracului de birocrație !”. Apoi, Tovarășul Prim este filmat din spate
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cum presupusa infracțiune devine o afacere pentru sărăntocul Vasile. Dacă minte, dacă spune ce trebuie, el încetează să mai fie om, devine o piesă din sistem, așezată la locul ei. Cuvintele-cheie care marchează relația lui Vasile cu „ștablișmentul” malefic sunt rostite de unchiul lui, pescarul : „Câteodată, băiatul ăsta se uită la mine și nu știu dacă mă vede” și reluate de un lt. Popa scos din sărite, agitându-și mâna cu degetele rășchirate prin fața ochilor lui Vasile : „Mă, băiete, tu vezi
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
e pur și simplu dus cu capul, dement. O teză veche și dragă propagandei comuniste - cei care încearcă să compromită sistemul sunt ori nebuni, ori ticăloși, ori nelămuriți. Și atunci ? De ce e filmul pe perete la Sighet ? Pentru că un pescar rostește la un moment dat cu năduf „turnătorilor !” ? Ca grad de virulență politică la adresa regimului comunist, Faleze de nisip este sub Reconstituirea (1970) și nu depășește Puterea și Adevărul (1972). În Polonia, un film foarte asemănător, Cuțitul în apă, făcea Roman
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
partid care face ordine cu un ziarist, personaj „liberal”, creionat aproape ca un detectiv particular capitalist - Mirea vorbește o engleză „ca-n filme”. Partidul nu apare în film decât în vagi aluzii telefonice, priviri semnificative în „sus”, cuvântul nu e rostit explicit niciodată. Mirea colaborează direct cu Miliția. Aparent, filmul nu mai e politizat, e polițist, o comedie polițistă - nici măcar milițistă, căci milițienii care urmăresc și ei banda lui Bachus sunt cu toții în civil, niște „gentlemani-anchetatori” conduși de Clark Gable- ul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Iorga, nu niște pistolari microcefali. Dar nu plauzibilitatea istorică interesează, ci transferul în capul spectatorilor de la de mult apusa Germanie nazistă la Uniunea Sovietică, pericolul actual și mortal pentru Ceaușescu. Încă de la începutul filmului, este prezentat acest fragment de discurs rostit de Iorga în fața studenților : Sacra formulă e simplă : ești un popor mai mititel, de agricultură inferioară, te închini unui stat mare care fabrică mașini, dar, căruia, ce să-i faci, îi e foame. Și cum nu-și poate astâmpăra foamea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
plasa replica ultimă a lui Horia Sima din film : „De- ar fi să piară Axa, să se prăbușească întreg neamul românesc cu ea !”, la care Iorga reacționează cu oroare : „Asemenea cuvinte sunt o blasfemie ! Nimeni nu are dreptul să le rostească, indiferent de credință sau convingeri politice !”. Mesajul ceaușist este acum pe deplin conturat : chiar dacă România rămâne ultima redută stalinistă din lagărul socialist, ceea ce se și întâmpla, ea trebuie să reziste cu orice preț și cu Ceaușescu în frunte. Concluzii Originea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
căderea comunismului : „Nu ne vindem țara !”. A face avere, a te îmbogăți au fost întotdeauna semne ale viciului și decăderii morale în filmul românesc de propagandă - îmi amintesc bine disprețul, dacă nu chiar ura, cu care mulți „oameni de bine” rosteau printre dinți în anii ’90 : „Un privatizat !...”. În sfârșit, mistica muncitorului, văzut ca reper moral mai presus de orice bănuială și critică, învestit ca judecător cu salopetă în loc de robă, și- a făcut simțite efectele în iunie 1990, când mii de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
să-și piardă autoritatea, intrând într-un regres continuu, din ea urmând să se desprindă, odată cu apariția protestantismului, numeroase biserici protestante și neo- protestante, care au rupt „cămașa cea fără cusutură a lui Hristos”. Teribilile cuvinte pe care le-a rostit Hristos „Toată împărăția ce se întruchipează întru sine se pustiește - și toată cetatea sau casa ce se împerechează întru sine nu va sta’’ aveau să prindă treptat contur. În loc ca biserica occidentală să se mențină ca un trunchi viguros al
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
acei care au dorit să le umbrească opera în speranța că uitarea se va așterne peste ei odată cu trecerea timpului. Și, poate că aici se potrivesc cum nu se poate mai bine, cuvintele de o extraordinară profunzime pe care le rostea Corneliu Zelea Codreanu (liderul tineretului naționalist din perioada interbelică) când se referea la aportul înaintașilor la propășirea neamului românesc «Ei strălucesc în istorie ca niște chipuri de aur care, fiind pe înălțimi, sunt bătute în amurg de lumina soarelui, în timp ce
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
93. Urmînd acest raționament, mijloacele media favorizează dezafectarea medierii politice cu ajutorul actanților instituționali și partizani, în beneficiul unei expresii și a unei acțiuni mediatizabile. Astăzi, organizatorii sînt vigilenți în privința programării mnifestațiilor 94, după cum și liderii politici au grijă să își rostească discursurile de așa manieră, încît acestea să constituie obiectul unei propagări mediatice instantanee. Manifestația, ca modalitate de acțiune colectivă, prezintă aceeași exigență strategică pe care am remarcat-o și la comunicarea prezidențială sau guvernamentală: logica controlului informației ce se impune
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
tânără glorie a gimnasticii românești, Nadia Comăneci, triplă campioană olimpică în 1976, a sosit la bordul unui avion al companiei Panam, declarând că fugise din România lui Ceaușescu din dorința de libertate... În aceeași zi, Nicolae Ceuașescu, într-un discurs rostit cu ocazia ședinței Comitetului politic al Partidului, critică sever activitatea guvernului și a ministerelor, cere ordine și disciplină, precum și întărirea controlului Marii Adunări Naționale asupra activității guvernului. Prin aceasta, el face apel la un fel de legitimare populară. El își
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
la vest prin Ungaria, de unde veneau informații năucitoare despre deschiderea graniței cu Austria, ceva mai departe, dar nu prea mult, din Cehoslovacia, cu volumul de eseuri al unui scriitor pe nume Václav Havel, ale cărui cuvinte simple și cutremurătoare erau rostite în românește de vocea superbă a lui Alain Paruit, care le citea în foileton de la Paris la Europa Liberă; mai departe încă, Polonia, unde Solidarnosc, devenită celebră, organiza Masa Rotundă cu comuniștii și alegeri libere... Chiar și Bulgaria se cutremura
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
de a da formă unor idei și formulări generoase sau îndrăznețe. Este un discurs incolor, excelând prin monotonie și redundanță. Spre deosebire de toți cei cu care s-a confruntat de-a lungul celor 20 de ani de la revoluție, singurele fraze memorabile rostite de Iliescu sunt cele care îl incriminează, de la "sula-n coaste" și "golanii" din 1990 la "măi animalule!" din 1992 și la "proprietatea privată e un moft" sau la "tovarășul Năstase" din ultimii ani. Toate aceste scăpări, revelatoare ale unei
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
preocupat de încheierea tratatului de bază cu Moscova pentru a progresa cu adevărat în relațiile cu fostele republici sovietice. Noua administrație din 1996 avea cu totul altâ viziune a spațiului sud-est și est european: încă din discursul său de inaugurare, rostit în Parlament la 29 noiembrie 1996, apoi, pe 2 decembrie, prin participarea la reuniunea la vârf a OSCE de la Lisabona, Emil Constantinescu a afirmat explicit voința României de a construi și dezvolta o rețea de relații cordiale cu toate democrațiile
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Cartel Alfa. 57 V. Marius Oprea, Moștenitorii Securității, Polirom, Iași, 2003. 58 Lista fondatorilor la Dan Pavel și Iulia Huiu, " Nu putem reuși decât împreună". O istorie analitică a Convenției Democratice, 1989-2000, Polirom, Iași, 2003, p. 41. 59 Ion Iliescu, discurs rostit la TVR în seara zilei de 25 ianuarie 1990, în id., Revoluție și reformă, București, 1995, p. 85. 60 România Liberă, 26 ianuarie 1990. 61 Abia după alegerile din 2004, când pierde puterea executivă, PSD se va resemna să definească
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
MONOLOGUL - este un mod de expunere, alături de narațiune, descriere, dialog; (!!) nu toți specialiștii recunosc monologul ca mod de expunere, socotindu-l o variantă a dialogului. - este de fapt o replică mai lungă, ce s-a detașat din dialog; - personajul își rostește gândurile, își analizează anumite sentimente și rațiuni ale acțiunilor sale; - ca discurs, monologul poate fi: a.(1) narativ; (2) descriptiv; (3)expozitiv; (4) argumentativ; etc.; b. (1) monolog propriu Ț zis; (2) monolog interior; (3)aparteu; (4) discurs retoric; etc.
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
între persoanele verbale (pers. a III-a / pers. I); - este un artificiu prin care narația progresează; - este, nu neapărat, o formă de exteriorizare a unor trăiri intime și preconștiente. Aparteul: - este un scurt monolog într-o piesă de teatru; - este rostit cu glas scăzut de acor, către spectatori;marcând astfel, că este spus pentru sine și auzit numai de aceștia; nu este auzit și de partenerii săi de scenă. Discursul retoric: - este o altă formă a monologului. AUTOR Ț NARATOR - PERSONAJ
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
de a ridica detaliul care frapează (prin insolit sau insistență) la demnitatea unui element semnificativ”, afirmă autorul. Sunt de remarcat aici orizontul lecturii, apelul la artele plastice contemporane, stilul echilibrat și lapidar. Volumul de proză scurtă umoristică Ținuta obligatorie! (1986) rostește cu umor unele adevăruri, neconforme cu atitudinea comună față de năravuri și moravuri frecvente. Stilul are vioiciune, fraza este alertă, verva și umorul sunt de bună calitate. Sfârșit de vară pe râu (1993) e povestea cvasiclasică a unei călătorii care duce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287587_a_288916]
-
este încă înrădăcinat în paradigma Școlii Ardelene, reprezintă totuși placa turnantă înspre romantismul pașoptist. Dislocarea completă din cadrul latinist al Școlii Ardelene este opera lui Kogălniceanu, care prin Cuvânt pentru deschiderea cursului de Istorie Națională în Academia Mihăileană din 1843 a rostit discursul manifest al romantismului istoriografic. Punctul de inflexiune în care este detectabilă detașarea de paradigma Școlii Ardelene constă în condamnarea "romanomaniei", instalată în cultura română ca teză istoriografică sacrosanctă. Deși îl elogiază pe Petru Maior, pe care, într-un limbaj
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
bancrute vorbesc necontenit de strămoșii lor" (Kogălniceanu, 1946, p. 647) [1843]. În locul acestei atitudini contemplativo-istorice a cărei finalitate rezidă în confortul psihologic și resemnarea cu gândul nobilității originale, Kogălniceanu militează la afirmarea romanității prin acțiune în prezent. Cu discursul inaugurativ rostit de Kogălniceanu în 1843, principiul naționalității române, ideologia naționalistă și revendicarea unionistă devin explicite, acestea formând coloanele de susținere ale noii istoriografii romantice. Elaborând ideea enunțată inițial de Florian Aaron, potrivit căreia dihonia internă, luptele intestine pentru putere și intrigile
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în fapt, corolarul care derivă cu necesitate din injectarea naționalismului ca vector al istoriei românilor. Comparând importanța istoriei universale cu cea a istoriei naționale, istoricul moldav optează fără ezitare pentru cea de-a doua. Inima mi se bate când aud rostind numele lui Alexandru cel Bun, lui Ștefan cel Mare, lui Mihai Viteazul; dar, domnilor mei, și nu mă rușinez a vă zice că acești bărbați, pentru mine, sânt mai mult decât Alexandru cel Mare, decât Anibal, decât Cesar; aceștia sânt
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ca prolog la manualul său de istorie a principatului Moldovei este redactată pe liniile stabilite de Kogălniceanu în Cuvântul... său din 1843, preia selectiv pasaje din acesta, încorporând doar formule precaute și lăsând pe dinafară enunțurile naționaliste din materialul programatic rostit de Kogălniceanu. În Ardeal, chiar și în 1866, la ceva timp după unirea principatelor danubiene, manualul de istoria al lui Moldovan nu conține nicio referire la ideea unității politice a românității. Discursul vehiculat în aceste manuale pendulează continuu între etatism
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
I. Lupaș (1931). Doar că profesorul universitar clujean recurge la o strategie de externalizare a autorității cu scopul de a obiectiva superlativul românesc și de a-i conferi un surplus de credibilitate. Autorii străini sunt cei care sunt făcuți să rostească superlativele autohtone. De pildă, "un istoric german (Albrecht Wirth) spunea că poporul românesc este cel mai tenace neam de oameni de pe fața pământului", iar cărturarul ardelean (maghiar) Iosif Benkö este citat pentru a sublinia aceeași îndărătnicie hiperbolică a neamului românesc
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]