179,567 matches
-
este un oraș în județul Vâlcea, Oltenia, România, format din localitățile componente Cheia, Comanca, Gurguiata, Livadia (reședința), Mosoroasa, Olănești, Pietrișu și Tisa. . Orașul este relativ nou, aici neaflându-se terme romane sau altceva care să ducă la concluzia că este o așezare veche (nu același lucru se poate spune de localitatea acum componentă, Olănești - sat). Se află așezat pe "valea Olanestiului" (cunoscută mai mult sub denumirea de
Băile Olănești () [Corola-website/Science/297213_a_298542]
-
orașului se identifică cu existența descoperii izvoarelor. Apele minerale de la Olănești sunt menționate "prima dată" într-un hrisov din 1760 și sunt numite "ape tămăduitoare", acestea aflându-se pe moșia clucerului "Toma Olănescu" care construiește primele "camere de băi". De aici și numele de "". Conducătorul revoluției din 1821, Tudor Vladimirescu, se retrăgea aici, pe moșia Olăneștilor, cu un grup de boieri fideli și astfel s-a răspândit vestea "efectului tămăduitor al apelor miraculoase" în Țara Românească. Primele analize ale apelor s-
Băile Olănești () [Corola-website/Science/297213_a_298542]
-
menționate "prima dată" într-un hrisov din 1760 și sunt numite "ape tămăduitoare", acestea aflându-se pe moșia clucerului "Toma Olănescu" care construiește primele "camere de băi". De aici și numele de "". Conducătorul revoluției din 1821, Tudor Vladimirescu, se retrăgea aici, pe moșia Olăneștilor, cu un grup de boieri fideli și astfel s-a răspândit vestea "efectului tămăduitor al apelor miraculoase" în Țara Românească. Primele analize ale apelor s-a făcut pe la 1830, punându-se în evidență prezența "iodului". În 1868
Băile Olănești () [Corola-website/Science/297213_a_298542]
-
și scrise”, documentele prezintă Sulina începând cu perioada bizantină, prima mențiune datorându-i-se lui Constantin Porfirogenetul care, în lucrarea sa "De Administrando Imperii", îl pomenește cu numele de "Solina". Tot cronicile bizantine menționează că flota grecească a trecut pe aici în cadrul expedițiilor de apărare împoriva Bulgarilor, premergătoare bătăliei de la Ongal (anul 680). Apoi, Sulina poate fi întâlnită în mai multe portulane și hărți italiene din secolele XIV și XV, printre care se numără harta întocmită de Pietro Visconti în anul
Sulina () [Corola-website/Science/297212_a_298541]
-
două din monumentele importante ale orașului, datând din anii 1860 și 1870. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, conform informațiilor oferite de Muzeul Farului Comisiei Europene a Dunării, Sulina a fost distrusă în proporție de peste 80% de bombardamentele sovietice. Aici se găsește un cimitir maritim, unic în țară și chiar în Europa. Un alt obiectiv turistic este Farul din Sulina, care datează din 1802. Sulina mai are și câțiva kilometri de plajă la Marea Neagră, însă aceasta nu atrage un număr
Sulina () [Corola-website/Science/297212_a_298541]
-
carbonate, bicarbonatate, ușor sulfuroase, clorate, sodice, hipertonice, hipotonice și oligominerale, izvoare descoperite încă din anul 1801. În 1852 s-au efectuat primele teste chimice, iar în 1877 au apărut primele instalații balneare. De-a lungul timpului, calitățile apelor minerale descoperite aici au fost confirmate prin medaliile obținute la expozițiile internaționale de la Paris, Viena sau Frankfurt pe Main. Specialiștii le-au comparat cu apele minerale de la Karlovy Vary, Vichy, Aix-les-Bains etc. Botezată "Perla Moldovei", Slănic Moldova asigură tratament pentru tulburări digestive (gastrite
Slănic-Moldova () [Corola-website/Science/297210_a_298539]
-
menopauzal) și al altor boli. Pentru cura internă cu apă minerală se recomandă izvoarele nr.l, nr.8 și 8 bis (aflate în același pavilion) și izvoarele nr. 1 bis, nr.3 și nr. 10 (aflate într-un alt pavilion). Aici există instalații pentru băi calde în cada cu apă minerală, instalații pentru terapie respiratorie (aerosoli și inhalații), electroterapie și hidroterapie, bazine pentru kinetoterapie, mofete, instalații pentru tratamentul anumitor boli vasculare periferice, și pentru gimnastica medicală. Pacienții pot ajunge cu autocarul
Slănic-Moldova () [Corola-website/Science/297210_a_298539]
-
km sud de Timișoara pe DN59 (respectiv E70) și la 18 km de granița cu Serbia (118 km de Belgrad). Pe teritoriul orașului au fost descoperite vestigii arheologice din epoca bronzului, din perioadele dacică, prefeudală și feudală. În perioada romană aici a existat castrul roman "Potula". Prima atestare documentară a localității Deta are loc în 1360, sub denumirea de "Ded", fiind posesie a nobilului Petrus de Deed, de la care derivă numele actual. În anii 1411 și 1427, localitatea este consemnată cu
Deta () [Corola-website/Science/297202_a_298531]
-
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (61,05%), dar există și minorități de romano-catolici (26,15%), ortodocși sârbi (2,83%) și penticostali (2,16%). Pentru 5,62% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Industria este cea mai importantă ramură economică. Tradițional, aici s-au dezvoltat fabrici de prelucrare a lemnului (placaje, furnire) precum și industria exploatării de argilă. După revoluția din 1989, dezvoltării i se pune o puternică frână, pentru ca după anul 2000 Deta să pornească din nou într-un proces de dezvoltare
Deta () [Corola-website/Science/297202_a_298531]
-
precum și industria exploatării de argilă. După revoluția din 1989, dezvoltării i se pune o puternică frână, pentru ca după anul 2000 Deta să pornească din nou într-un proces de dezvoltare. O serie de investitori străini, unele companii multinaționale, au deschis aici numeroase fabrici care au polarizat activitatea economică și resursele umane din localitate și din zona de influență. Principalul angajator din oraș este fabrica companiei Eybl AG, cu profil textil, specializată în producția de componente interioare pentru automobile (volane, tapițerii pentru
Deta () [Corola-website/Science/297202_a_298531]
-
atestă faptul că această zonă era locuită încă din neolitic. Comună (municipalitatea) Vârșeț se întinde pe o suprafață de 800 km² și are o populație de 54.369 locuitori (2002). Orașul de reședință avea 40.000 locuitori în anul 2002 . Aici se află o importanță comunitate românească, care numără 5.913 locuitori și reprezintă 11% din populatie (a doua ca mărime după cea din Alibunar). În 2005, România a deschis un consulat general aici. Principalele drumuri europene care fac legătura între
Vârșeț () [Corola-website/Science/297185_a_298514]
-
avea 40.000 locuitori în anul 2002 . Aici se află o importanță comunitate românească, care numără 5.913 locuitori și reprezintă 11% din populatie (a doua ca mărime după cea din Alibunar). În 2005, România a deschis un consulat general aici. Principalele drumuri europene care fac legătura între Belgrad și Timișoara trec prin Vârșeț. În plus, drumul Vârșeț - Cuvin - Smederevo - E 75 este de asemenea important. Există și un aeroport la școala de piloți de JAT. Datorită pantelor sale moderate și
Vârșeț () [Corola-website/Science/297185_a_298514]
-
Rhodos”. În 1522 au fost însă obligați să plece, insula fiind cucerita de Soliman Magnificul. În 1530 Carol Quintul le-a oferit Malta, în schimbul unui tribut anual, constând într-un soim de vânătoare. Până în 1798 când au fost alungați de aici, acesti călugări militari deveniți „Cavaleri de Malta” și temuți în lumea creștină și-au pus puternic amprenta asupra locurilor.
Valletta () [Corola-website/Science/297230_a_298559]
-
reprezentat al doilea centru important al Țării Moților, alături de Câmpeni. În 1491 i s-a acordat statutul de oraș liber. Localitatea era renumită în timpul romanilor pentru bogatele zăcăminte aurifere. În Abrud se afla un Colegiu al Aurarilor („Collegium aurariarum"). Tot aici s-au găsit multe vestigii romane, printre care și table cerate. Orașul a participat la mișcarea lui Sofronie de la Cioara (1759-1761) și a fost unul dintre centrele răscoalei populare din Transilvania conduse de Horea, Cloșca și Crișan (1784) și ale
Abrud () [Corola-website/Science/297203_a_298532]
-
Abrud - Soharu. Există legături rutiere operaționale cu orașele: Alba Iulia, Deva, Brad, Oradea, Câmpeni, Turda, Cluj. Lungimea străzilor orășenești este de 56 km din care 18 km sunt modernizați. Linia ferată îngustă Abrud - Turda (Mocănița) are punct final localitatea Abrud; aici există o gară. Gara este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Alba, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod: ). “Mocănița” circulă ocazional între Abrud și Câmpeni (curse turistice locale). Orașul Abrud este amplasat
Abrud () [Corola-website/Science/297203_a_298532]
-
locuitorii regiunii Bruxelles relaționează fie cu comunitatea franceză fie cu comunitatea flamandă în chestiuni legate de educație și cultură. Bruxelles este în același timp capitala comunității franceze ("Communauté française de Belgique") și a Flandrei ("Vlaanderen"); toate instituțiile flamande fiind situate aici: Parlamentul Flamand, Guvernul Flamand și administrația acestuia. Bruxelles-ul a devenit un centru important a numeroase instituții internaționale, cele mai importante fiind cele ale Uniunii Europene. Regiunea conține de asemenea sediul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și a altor 1000
Bruxelles () [Corola-website/Science/297192_a_298521]
-
altor 1000 organizații internaționale și 2000 corporații internaționale. Bruxelles este al treilea oraș ca număr de conferințe internaționale organizate devenind astfel unul dintre cele mai mari centre de reuniuni din lume . Prezența UE și a altor instituții internaționale face ca aici să se afle cei mai mulți ambasadori și jurnaliști din oricare capitală, devansând Washington D.C.. Numeroase școli internaționale au fost înființate aici pentru a deservii această prezență. Bruxelles este considerat ca fiind capitala "de facto" a Uniunii Europene datorită numărului important de
Bruxelles () [Corola-website/Science/297192_a_298521]
-
astfel unul dintre cele mai mari centre de reuniuni din lume . Prezența UE și a altor instituții internaționale face ca aici să se afle cei mai mulți ambasadori și jurnaliști din oricare capitală, devansând Washington D.C.. Numeroase școli internaționale au fost înființate aici pentru a deservii această prezență. Bruxelles este considerat ca fiind capitala "de facto" a Uniunii Europene datorită numărului important de instituții ale Uniunii ce își desfășoară activitatea aici, cu toate că UE nu a declarat nicio capitală oficială. În Bruxelles se află
Bruxelles () [Corola-website/Science/297192_a_298521]
-
din oricare capitală, devansând Washington D.C.. Numeroase școli internaționale au fost înființate aici pentru a deservii această prezență. Bruxelles este considerat ca fiind capitala "de facto" a Uniunii Europene datorită numărului important de instituții ale Uniunii ce își desfășoară activitatea aici, cu toate că UE nu a declarat nicio capitală oficială. În Bruxelles se află sediile Comisiei Europene (în clădirea Berlaymont) și a Consiliului Uniunii Europene (în clădirea Justus Lipsius situată în fața clădirii Berlyamont). De asemenea, trei sferturi din afacerile Parlamentului European se
Bruxelles () [Corola-website/Science/297192_a_298521]
-
a căror sedii erau partajate cu Luxemburg. Din motive practice acestea au continuat să își desfășoare activitatea doar la Bruxelles. În 1965 Bruxelles a obținut găzduirea permanentă a Comisiei și Consiliului iar în anii următori Parlamentul și-a crescut prezența aici, cu toate că prin tratate era obligat să își mențină sediul din in Strasbourg. Între 2002 și 2004, Consiliul European și-a fixat sediul în Bruxelles. Actualmente prezența instituțiilor a crescut de factură semnificativă, doar Comisia ocupând peste 865.000m² de birouri
Bruxelles () [Corola-website/Science/297192_a_298521]
-
legat si numele societății noastre, vine de la zeul Hercules, fiul lui Zeus și al frumoasei Elena, consemnat în mitologia romană ca patron al izvoarelor termale, simbol al puterii și al echilibrului între forța fizică și cea spirituală. Romanii au construit aici, la "Therme Herculi" ("Ad Aquas Herculi Sacras"), temple, băi, monumente și statui, închinate zeilor Hercules, Aesculap și Hygieia. Atestarea documentară a stațiunii datează din anii 153 d.C., fapt consemnat într-o tabulă votivă din băi: „Zeilor și divinităților apelor, Ulpius
Băile Herculane () [Corola-website/Science/297208_a_298537]
-
votive ridicate ca semne de mulțumire aduse zeilor pentru vindecare. După 1718 (Pacea de la Passarovitz) începe istoria modernă și contemporană a Băilor Herculane, în cadrul Imperiului austriac. Din 1736 începe reconstrucția și modernizarea băilor, a căilor de acces, grănicerii bănățeni construind aici majoritatea edificiilor din stațiune, care poartă amprenta unui baroc austriac impresionant. Se cuvine să pomenim aici de faptul că în anul 1999, Termele Romane cuprinse în monumentala construcție a hotelului Roman au fost redate, după 2000 de ani, în circuitul
Băile Herculane () [Corola-website/Science/297208_a_298537]
-
istoria modernă și contemporană a Băilor Herculane, în cadrul Imperiului austriac. Din 1736 începe reconstrucția și modernizarea băilor, a căilor de acces, grănicerii bănățeni construind aici majoritatea edificiilor din stațiune, care poartă amprenta unui baroc austriac impresionant. Se cuvine să pomenim aici de faptul că în anul 1999, Termele Romane cuprinse în monumentala construcție a hotelului Roman au fost redate, după 2000 de ani, în circuitul turistic astfel încât vizitatorii hotelului au posibilitatea să urmeze tratamentul balnear în aceleași condiții cu cele ale
Băile Herculane () [Corola-website/Science/297208_a_298537]
-
Mare, Corlățel, Punghina, Pătulele, având o suprafață de 95 km², ceea ce reprezintă 1,9% din suprafața județului Mehedinți. Obiectele din piatră cioplită și cele din bronz au fost identificate pe teritoriul orașului ca făcând parte din epoca fierului, se practica aici agricultura primitivă, cât și unele meșteșuguri. Epoca dacică este și ea prezentă în mod indirect, mai ales prin monezi romane cu circulație anterioară cuceririi Daciei de către romani. Documentar, Vînju Mare apare ca localitate în anul 1772, pe vechea vatră a
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]
-
Severin, drum folosit des de turci încă din prima lor invazie în Țările Române și devenind drum regulat odată cu stabilirea garnizoanei turcești în insula Adakaleh. Sociologul Sthal vorbește în lucrările sale despre o vama în «Lunca Vînjului» ținând cont că aici existau o varietate de legături între drumul Cetate - Cerneț - Dr.Tr.Severin și cel care lega Dr.Tr.Severin - Cerneț - Craiova de localitatea Vînju Mare. Reforma agrară a lui Alexandru Ioan Cuza, în urma căreia moșiile mănăstirești precum și unele moșii ale Mitropoliei sunt
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]