21,363 matches
-
Gabriel Dimisianu Acțiunea revizuitoare întreprinsă de critică este văzută îndeobște ca una care detronează, care dislocă prestigii discutabile, reformând ierarhia de valori în vigoare prin impunerea unor criterii neconjuncturale de apreciere. Mai rar se pune accentul pe celălalt rol al revizuirilor, complementar, acela de a recupera opere minimalizate sau chiar uitate, necunoscute sau rău cunoscute, îndreptățite să se bucure de alt regim. Este, aceasta din urmă, și situația romanului Revoluția de Dinu Nicodin, retipărit de Editura
Un mare roman ignorat by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16642_a_17967]
-
Cercetări Hortiviticole și Institutul de Cercetări pentru valorificarea legumelor și fructelor! La patruzeci și opt de ani se va pensiona de boală. Un paralelism de destin cu Baco-via nu-i putea scăpa, sugerîndu-i următoarele rînduri al căror dramatism primește un accent vag consolator, prin resorbția sa în spațiul inalienabil al interiorității: "este posibil ca absorbirea în creație, ca și conștiința valorii operei, să-l fi făcut să nu poată participa afectiv în prea mare măsură la vicisitudinile existenței proprii, ori să
Radu Petrescu despre G. Bacovia (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16660_a_17985]
-
nebuniei. Dezechilibrul s-a accentuat din pricini multiple, inclusiv datorită inconstanțelor sentimentale, adică infidelităților, astfel că în august 1953 îi putea mărturisi soției primejdia cu care îl amenință nebunia ca inamic viclean și perfid: „Mi-e teamă să nu răzbată accentele noului meu vițiu: nebunia. (...) Când faldurile catifelate și himerice ale acestui demon mă înconjoară, caut primejdia, oricare și oriunde” (p. 331-332). De-a lungul întregii sale vieți, Leonid Dimov s-a simțit mereu pe buza prăpastiei. Leonid Dimov, Scrisori de
Viața amoroasă a tânărului Dimov (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13088_a_14413]
-
m-am schimbat cu totul, dar rosturile vieții mele s-au zdruncinat de câteva ori atât de serios, încât pot spune că am trecut prin morți succesive. Viața e ca o frază: are verbe, substantive, adjective, articole. Și sunt și accente: de tonalitate, de ritm, de pronunție. Din când în când, se schimbă accentele. Topica nu se schimbă, dar modificarea accentului poate răsturna totul. E suficient un semn încârligat la sfârșit de frază...
MIRCEA HORIA SIMIONESCU - Viața ca o frază by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13092_a_14417]
-
câteva ori atât de serios, încât pot spune că am trecut prin morți succesive. Viața e ca o frază: are verbe, substantive, adjective, articole. Și sunt și accente: de tonalitate, de ritm, de pronunție. Din când în când, se schimbă accentele. Topica nu se schimbă, dar modificarea accentului poate răsturna totul. E suficient un semn încârligat la sfârșit de frază...
MIRCEA HORIA SIMIONESCU - Viața ca o frază by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13092_a_14417]
-
spune că am trecut prin morți succesive. Viața e ca o frază: are verbe, substantive, adjective, articole. Și sunt și accente: de tonalitate, de ritm, de pronunție. Din când în când, se schimbă accentele. Topica nu se schimbă, dar modificarea accentului poate răsturna totul. E suficient un semn încârligat la sfârșit de frază...
MIRCEA HORIA SIMIONESCU - Viața ca o frază by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13092_a_14417]
-
disparate, evanescente se pot încărca de tensiuni universale. S-a petrecut o minirevoluție în poetica postbelică, avînd puține preludii (Bacovia), însă ale cărei urmări, după toate probabilitățile, sînt departe de a se fi istovit. În chip ostentativ, M. Ivănescu pune accentul nu pe expansiunea expresionistă, pe bravada cosmicizării, ci pe retranșarea, pe reducția ființei angoasate, covîrșite de spaimele, adesea delicate, ale propriei sale condiții. Macrocosmosului i se preferă microcosmosul interiorizării, nu mai puțin bogat în rezonanțe, infinitul mic al eului. Poetul
Poezia lui Mircea Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13086_a_14411]
-
un gest banal: „...nu se mai termină supa asta călduță pe care o sorb din lingură cu gîndul la alte amieze tata nu vorbi stai drept mănîncă cu pîine vioara la conservator profesorul brandeis ochelarii lui cu rame baga și accentul tipic german ce afrodiziac cu marius am făcut amor o noapte întreagă în limba germană cine ar fi crezut că slăbănogul schizofrenicul de marius mai bine ca niciodată nu mai merg la cinema să văd îndrăgostiții pe pînză să-mi
Între Eros și Thanatos by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13106_a_14431]
-
rostit partitura în forță, fără să dea impresia că personajul său ar fi mistuit de marile probleme ale existenței. În Margherita, Roxana Briban cu timbrul ei generos a susținut o linie a cântului tensionată, cu deschideri luminoase în acut și accente emoționale ce denotă o fibră de adevărată tragediană. Nu am înțeles de ce regia a cerut Feliciei Filip, în Elena din Troia - întruchipare a iubirii ideale, bântuită de coșmarul căderii Troiei - o cochetă cum nu a dorit-o nici Goethe, nici
O jumătate de secol by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13118_a_14443]
-
iubit(ă), de soț(ie), împlinită sau abandonată, spumoasă sau tainuită, proaspătă sau mult prea așezată. Grație subiectului, Pur și simplu dragoste apare ca o peliculă de divertisment ce nu abandonează realitatea pe care reușește să o privească inocent, cu accente comice uneori, însă fără exagerări. Neverosimilul unor situații este echilibrat tratat în cheie umoristică, în vreme ce dramatismul altor situații este estompat prin aspecte cotidiene fără a contrasta astfel cu tonul general. Autorii accesează fără dificultate bunele sentimente ale fiecăruia dintre spectatori
Trei filme by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/13119_a_14444]
-
an, Drumuri și Între vînturi. Olguța, Monica și Dănuț cresc, iubesc, suferă și chiar mor (cazul Olguței) într-o lume atît de diferită de orice „cadru romanesc” cunoscut, încît fenomenul începe să poarte un nume: medelenism. Dincolo de rostirile critice cu accent pe toate bunele și relele acestui stil „liric” și „estet”, se dezlănțuie un public pătimaș ce reclamă neostoit din partea autorului autografe, conferințe și ... explicații cu privire la identitatea eroilor săi. Ideea că Dănuț ar fi urmat destul de fidel traiectoria existențială a scriitorului
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/13121_a_14446]
-
lacrimilor de pocăință, din care păcătosul iese restaurat spiritual și moral. Însuși părintele prof. Galeriu, în teza de doctorat a Sfinției Sale («Jertfă și Răscumpărare») afirmă că „Taina Pocăinței este o restaurare a Botezului“ Faptul că în Oastea Domnului se pune accentul atât de mult pe Taina Pocăinței, i-a determinat pe ortodocșii secularizați să-i numească pe aceștia „pocăiți“, adică sectari. Ca urmare, s-a ajuns la un lucru paradoxal: cei care se străduiau să trăiască Ortodoxia erau numiți „sectari“, iar
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
succes în apele noastre tulburi. Ar fi nedrept să nu vedem eforturile ce se depun în prezent de către Sfânta noastră Biserică în totalitatea ei, pentru redresarea moral-spirituală a întregului nostru popor. Dar totul merge încă nespus de lent, punându-se accent mai mult pe schimbările din afară, nu pe cele dinăuntru, pe apărarea credinței (lucru foarte important) și mai puțin pe trăirea ei. Noi credem că cel mai bun argument în ceea ce privește demonstrarea adevărurilor noastre de credință și a frumuseții lor constă
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
versuri excelente își pierd vitalitatea în mișcări desuete: "genunchii tăi / într-un crepuscul sângeriu / se mișcă însingurați (...) îmi caut sens / pe plajă pustiita". Ce căuta "sensul" și prea erodata "plajă pustiita" lângă o imagine atât de reușită, nu întrebați. Cand accentul e pus pe sugestie, pe imagine, pe laconism, astfel de primejdii apar la tot pasul: "coarnele Lunii în piept s-au oprit / cu o grea bufnitura / viforoase în lume apar / picioare capete mâini / cineva încă o dată mă naște"(subl. mea
Poeme despre moarte by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17642_a_18967]
-
redactat la București se plasează explicit în continuarea Declarației din 1989 și implicit că delimitare a semnatarilor față de Declarația de la Cluj; fără a face referire la această din urmă, Declarația de la București se constituie în replică la textul clujean prin accentele pe care le pune, prin precizările și detalierile vizînd eliminarea (sau măcar limitarea) posibilităților de distorsiune a ideilor propuse, dar și prin grijă atentă de a evita exprimarea echivoca, de a preveni interpretarea eronată sau rău-voitoare, de a asigura, în
Dificultăti de comunicare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/17638_a_18963]
-
prea modest acceptat de purtătorii de opinie. Ar fi greșit să ne mulțumim cu atat. Contacte suplimentare cer și alți marginalizați. Cred că nu s-au operat suficiente deșchideri spre Max Blecher, H. Bonciu, Aurel Baranga, acesta din urmă pentru accentele fanteziste suprarealiste din perioada 1930-1932, trecute pînă azi cu vederea. Interesul deosebit al prezenței mele intervenții sper să rezide și în alinierea precocității artistice la multiplicitatea de posturi între care oscilam necontenit. Asta că nu cumva să ne deturnam de la
Sondarea abisului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17663_a_18988]
-
un narcisism capricios și inocent care privește, în doze sensibil egale, atît feminitatea ca principiu cît și chipul determinat și diurn (sau nocturn!) al artistei. Aceeași tehnică a jocului strălucitor și a autoreflectării, în care grația se îngîna permanent cu accentele de cruzime, se regăsește și în poemele din Libresse oblige. Optzecista bine temperata, știind adică să mențină un echilibru fragil, dar mereu seducător, între natură confesiva a unei feminități în plină expansiune și scepticismul lucid al creatorului de texte, poeta
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18121_a_19446]
-
din viața instituțională a epocii. Uneori acționau, ca Ț. Maiorescu, în amândouă planurile. Dar pot fi observate, cum au și fost, și alte potriviri de cadența între ideologiile politice și curentele din cultura. Modernismul este convergent cu doctrinele liberale, prin accentul pus pe sincronizare și pe progres. Nu doar Istoria civilizației române moderne a lui E. Lovinescu, studiu istoric și sociologic, stă pe principii liberale, dar și istoria lui literară, la urma urmei, axată cum este, si aceasta, pe ideea de
O revistă de directie? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/18149_a_19474]
-
dar și pe casa Profesorului plecat la un Congres. Sigur, imaginația fiecăruia e liberă să brodeze pe tema dată de Bulgakov. spectacolul pare mai degrabă o variațiune pe o temă din Bulgakov, mai facilă și comercială. Chestiune de opțiune, de accente. Momente coregrafic-muzicale sînt dublate uneori de replici de estrada. Publicul nu foarte numeros și "expresiv", cum îl numea inspirat un coleg, a gustat doar aceste scene, foindu-se și consumînd bombonele în restul timpului. De la rafinate rezolvări în Don Juan
Experimentul din strada Precistenka by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18140_a_19465]
-
curiozitatea neobosita, stilul acestui franciscan învățat, enciclopedic, toate i se potrivesc că mănușă lui Radu Beligan. Nu numai că se renunța, rînd pe rînd, la dimensiuni importante ale românului, și altfel nu cred ca se putea, dar se mută și accente, se înfunda voci, dispar stări, sînt îmbrățișate soluții de multe ori la prima mîna (de ex.: groază drumului prin scriptorium și, mai departe, spre bibliotecă este stimulată de plimbarea unor dulapuri cu oase fosforescente prin întunericul scenei). Se renunța la
Spectator in fabula by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18169_a_19494]
-
pentru cercetare muzeografica i-a revenit Lianei Tugearu pentru catalogul Miniatură și ornamentul manuscriselor, vol. I, editat de Muzeul de Artă. Dacă premiile ,,Margareta Sterian" răsplătesc performanțele în spațiul patrimoniului și al muzeografiei, premiile Centrului Internațional pentru Artă Contemporană pun accentul pe creația și pe acțiunile neconvenționale, pe acele forme de gîndire artistică și de activitate curatorială care sfidează stereotipiile și ocolesc platitudinea. Juriul actualei ediții, format din criticii de artă Magda Cârneci și Anca Oroveanu, criticul de teatru Marină Constantinescu
Premii si cadouri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18155_a_19480]
-
prea adevărat. În ultimii ani, criticii literări (de fapt, dacă e să căutăm un început, ar trebui considerat, ca moment inaugural, anul 1967, cînd a apărut eseul despre Rebreanu al d-lui Lucian Raicu) se străduie să schimbe semnul, punînd accentul pe dimensiunea citadina a operei lui Rebreanu, ba chiar să-i confere și alte perspective decît realismul. Aș aminti, în acest sens, două studii remarcabile, relativ recente, semnate de dl Dan Mănucă și, respectiv, dl Ion Simut. Într-adevăr, cum
"Adam si Eva" în B.P.T. by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18152_a_19477]
-
ale autorului, în care culoarea prinde viață și pulsează, predominant în tonuri de roșu, gata parcă să se metamorfozeze, ca într-o confirmare cromatică a fluidității versurilor. Sunt compliniri grafice ce se încadrează tehnicii colajului formând articulația interioară a poeziilor. Accentul cade, așa cum o spune și titlul volumului, pe elementul spectacular, manifestat atât la nivel semantic, prin insurgența și pitorescul cuvintelor, cât și la nivel formal, prin dialogul imaginii cu textul. Un vers imposibil de prins în tipare, un vers în
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14325_a_15650]
-
postume a lui Nietzsche. Și fiindcă “una este condiționată de cealaltă, citim în Prefața lui Montinari, vom pregăti o ediție Nietzsche completă și critică.” Odată cu Tabelul cronologic și cu Nota asupra ediției românești, am ajuns la contribuția de autoritate, cu accentele sale de strictețe și pasiune, a lui Simion Dănilă. Tabloul cronologic consemnează între 1844 - data nașterii - și 1900 - data morții, anii cei mai reprezentativi ai vieții lui Nietzsche, întinsă pe jumătatea sfârșitului de secol 19. Exceptând ordinea creșterii și descreșterii
Erudiție și pasiune by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14333_a_15658]
-
clasa a X-a asupra unei anumite ținte (sub forma unei anumite specializări ulterioare) și nu mai acordă atenție disciplinelor neimplicate în această țintă. O atare atitudine trebuie descurajată prin toate mijloacele și bine ar fi dacă bacalaureatul ar pune accentul tocmai pe capacitatea absolventului de a articula cunoștințele și deprinderile căpătate la discipline dintre cele mai diferite. Unele simptome clare ale bolilor de care suferă școala sar în ochi pe mesele librarilor. Zeci de cărți, în cea mai mare parte
D'ale manualelor by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14348_a_15673]