17,971 matches
-
germani iar satul primește numele Lichtenwald. Satele aparținătoare comunei sunt: Altringen (după 1775, Waldsiedlungen „satul din pădure“, 1828 Altringen), Buzad (1415, Buzad), Charlottenburg (1770-1771), Comeat (1547, Komját; reînfințat la anul 1770, Lichtenwald), Sintar (1455-1495, Zebthi). Rețeaua de drumuri județene și comunale: Natura drumurilor și lungimea acestora: Natura drumurilor și distanța în km între centrul unității administrativ-teritoriale și localitățile aparținătoare: Rețeaua de alimentare cu apă pe localități, în km: Număr posturi în primărie - total = 17, din care: Număr consilieri = 9 Asocieri la
Comuna Bogda, Timiș () [Corola-website/Science/301343_a_302672]
-
Timiș, la circa 35 de km sud de municipiul Timișoara și circa 15 km nord de orașul Deta. La 5 km vest de sat, trece drumul național DN59 Timișoara - Stamora Moravița (E70), insă legăturile rutiere directe spre Folea sunt drumuri comunale. Satul este așezat în plină câmpie, relativ departe de alte centre populate (Voitegul este cel mai apropiat). Folea datează cel puțin din Evul Mediu. Ea este amintită documentar pentru prima dată în documente maghiare de la 1341 și 1349, cu nume
Folea, Timiș () [Corola-website/Science/301360_a_302689]
-
Face parte din comuna Moravița și are o populație de 195 locuitori (2002). Se situează în extremitatea sudică a județului Timiș, la granița dintre România și Șerbia. Satul este mic și relativ izolat. Are o singură legătură stradală, un drum comunal de 5 km, care îl leagă de Stamora Germană și de drumul național DN59 Timișoara - vama Stamora Moravița. În trecut drumul comunal continuă spre vest, până la localitatea vecină Gaiu Mare (Veliki Gaj), acum în Șerbia, însă acum granița, care trece
Gaiu Mic, Timiș () [Corola-website/Science/301361_a_302690]
-
granița dintre România și Șerbia. Satul este mic și relativ izolat. Are o singură legătură stradală, un drum comunal de 5 km, care îl leagă de Stamora Germană și de drumul național DN59 Timișoara - vama Stamora Moravița. În trecut drumul comunal continuă spre vest, până la localitatea vecină Gaiu Mare (Veliki Gaj), acum în Șerbia, însă acum granița, care trece de la nord-vest până la sud de sat, acționează că o barieră care izolează satul. Distanță până la cel mai apropiat centru urban, orașul Deta
Gaiu Mic, Timiș () [Corola-website/Science/301361_a_302690]
-
sunt între Sânnicolau Mare și Timișoara, Nerău - Periam - Arad și Lovrin - Jimbolia. Vecinii localității sunt: la nord satul Pesac (4 km pe drumul județean 594), la sud-est Șandra (circa 10 km pe DN6) și Bulgăruș (circa 8 km pe drumul comunal 20), la sud-vest Gottlob (5 km), și la nord-vest Tomnatic (10 km). Localitatea Lovrin a fost atestată documentar în 1466 cu numele de "Loránthalma". Mai târziu a fost cunoscută și sub numele de "Lorant" sau "Lorantfalva". În anul 1529 a
Comuna Lovrin, Timiș () [Corola-website/Science/301374_a_302703]
-
Localitatea a păstrat numele de „Orczydorf“ (în limba maghiară „Orczyfalva“) până la Primul Război Mondial. După instalarea administrației româneși Orczydorf a primit pentru câțiva ani numele oficial ,Cocota’’ [a se compară în limba sârbă kokot = cocos]. La 5 aprilie 1928 sfatul comunal a solicitat revenirea la denumirea Orczidorf, cu solicitare aprobată în sensul că în anul 1929 localității i-a fost atribuită denumirea Orțișoara. - Biserică Ortodoxă din Ortisoara - Biserică Catolică din Ortisoara - Biserică Baptista din Ortisoara; - Biserică Penticostala din Ortisoara - Biserică Ortodoxă
Comuna Orțișoara, Timiș () [Corola-website/Science/301384_a_302713]
-
România. Ohaba Română se situează în nord-estul județului Timiș, la limita dintre acesta și județul Arad, într-o zonă deluroasă (Dealurile Lipovei), relativ izolată de centrele economice sau de arterele rutiere cele mai importante. Satul este accesibil numai pe drumuri comunale. Cele mai apropiate centre urbane sunt la circa 30 km distanță: municipiul Lugoj la sud și orașul Făget la sud-est. Față de municipiul Timișoara, distanța pe șosea este de circa 70-80 km. În trecut a fost cunoscută sub numele "Ohaba Sârbească
Ohaba Română, Timiș () [Corola-website/Science/301383_a_302712]
-
de stejar. Pădurani se situează în estul județului Timiș, la circa 15 km nord-vest de orașul Făget, în zona de tranziție de la câmpie la deal (Dealurile Lipovei). Satul este străbătut de pârâul cu același nume. Este accesibil printr-un drum comunal care îl leagă la sud de satul Răchita și mai departe de Dumbrava și DN6, iar la nord cu Bunea Mare. Din punct de vedere al numelui, satul Pădurani este un sat cu nume românesc, locuit dintotdeauna de români. Nu
Pădurani, Timiș () [Corola-website/Science/301386_a_302715]
-
în comuna Banloc din județul Timiș, Banat, România. Satul se situează în sudul județului Timiș, la circa 50 de km sud de municipiul Timișoara și la 3 km nord de centrul de comună, sătul Banloc. Este legat printr-un drum comunal direct (în lungime de 6 km), de orașul Deta, centrul urban care polarizează viața economică și socială. Pe hotarul de vest al satului trece calea ferata Jebel-Giera însă sația cea mai apropiată se situează la Banloc (circa 2 km). Este
Ofsenița, Timiș () [Corola-website/Science/301382_a_302711]
-
Mic (, ) este un sat în comuna Variaș din județul Timiș, Banat, România. Sânpetru Mic se situează la limita dintre județele Timiș și Arad, la o distanță de circa 35 km de Timișoara. Singurul drum direct care ajunge aici este drumul comunal care leagă Sânpetru Mic de localitatea Gelu, aflată la 3km distanță și de drumul județean DJ692 Periam - Sânandrei. Satul este legat la calea ferata prin stația de la Gelu, aflată la 3km distanță la marginea satului Gelu. De la Sânpetru Mic până la
Sânpetru Mic, Timiș () [Corola-website/Science/301395_a_302724]
-
și Serbia, la circa 53 km sud de municipiul Timișoara și circa 10 km sud-est de orașul timișean Deta. Se învecinează la nord cu Rovinița Mare, la vest cu Breștea și la sud-est cu Percosova. Este străbătută de un drum comunal care o leagă de principala arteră de comunicații din zonă care este drumul DN59 Timișoara - Stamora Moravița. Satul este unul dintre cele mai recente sate bănățene, înființat în anul 1895 de către coloniști germani. În acea perioadă, marile valuri de colonizări
Rovinița Mică, Timiș () [Corola-website/Science/301391_a_302720]
-
la oameni în curte. Teremia Mică este o localitate de graniță, localizată în apropiere de extremă vestică a județului Timiș, pe granița cu Șerbia, la circa 3,5 km nord-vest de Teremia Mare, de care este legată printr-un drum comunal. Același drum, în direcție opusă, leagă satul de satul Valcani. Acestea sunt singurele legături rutiere cu vecinii. Teremia Mică a fost înființată între 1769 - 1771 pe locul numit odinioară "Kulas Teremi". S-a construit o dată cu Teremia Mare în cadrul programului de
Teremia Mică, Timiș () [Corola-website/Science/301403_a_302732]
-
Uihei (nume anterior, înainte de 1924: Coloniști, Satu Nou, , ) este un sat în comuna Șandra din județul Timiș, Banat, România. Uihei se situează pe drumul comunal 22 care face legătura dintre centrul comunei, localitatea Șandra, aflată la 3 km nord-est și satul Bulgăruș la 3,5 km la vest. La Șandra are acces și la drumul național DN6 care duce la Timișoara dar și la calea
Uihei, Timiș () [Corola-website/Science/301405_a_302734]
-
Este puțin izolat de arterele principale de circulație, într-o zonă de câmpie mai puțin locuită, la sud de Timișoara. Din acest motiv, distanța pe șosea este de circa 25 km. Satul este legat de rețeau rutieră printr-un drum comunal în lungime totală de 8 km, care pornește de la drumul județean Timișoara-Buziaș, trece prin Uliuc și se termină la Unip. Satul este amintit pentru prima dată în evidențele papale de dijmă din 1332-1337, cu numele de "Winep". Diplomele din 1477
Unip, Timiș () [Corola-website/Science/301406_a_302735]
-
3 unități bancare: Casa de Economii a Districtului Chioar, Casa de Economii Chioreana și Banca de Comerț. Dezvoltarea economică este dovedită și de faptul că la începutul secolului al XIX-lea avea gară, poștă și telegraf. Mai există un spital comunal, o bibliotecă comunală și de plasă, precum și un centru de pompieri. În perioada interbelică funcționau prese de ulei, mori, precum și 3 manufacturi din industria pielăriei și confecțiilor. Șomcuta Mare a fost și un centru cultural important al Țări Chioarului. Cu
Șomcuta Mare () [Corola-website/Science/300095_a_301424]
-
Casa de Economii a Districtului Chioar, Casa de Economii Chioreana și Banca de Comerț. Dezvoltarea economică este dovedită și de faptul că la începutul secolului al XIX-lea avea gară, poștă și telegraf. Mai există un spital comunal, o bibliotecă comunală și de plasă, precum și un centru de pompieri. În perioada interbelică funcționau prese de ulei, mori, precum și 3 manufacturi din industria pielăriei și confecțiilor. Șomcuta Mare a fost și un centru cultural important al Țări Chioarului. Cu sprijinul lui Gheorghe
Șomcuta Mare () [Corola-website/Science/300095_a_301424]
-
într-un oraș, care continuă căile de comunicație interurbane și facilitează accesul spre centrul localității. Poate fi șosea națională, șosea care leagă între ele centrele importante ale țării și a cărei îngrijire se află în seama administrației centrale sau șoseaua comunală, șosea care leagă mai multe comune între ele, fiind îngrijită de comunele respective. Partea carosabilă a unei străzi este cuprinsă între trotuare. În limba română termenul vine din cuvântul "chaussée" din limba franceză. Suprastructura șoselei este acea parte care conține
Șosea () [Corola-website/Science/300207_a_301536]
-
pe drumurile României ar putea crește până la 8.974. În anul 2010 înregistrarea circulației pe rețeaua de drumuri publice s-a realizat prin 943 de posturi de înregistrare pe drumurile naționale, 2.202 pe drumurile județene și 184 pe drumurile comunale. Șapte Drumuri Naționale cu un număr care pornesc din București într-o distribuție radială. Totuși, datorită poziției Bucureștiului în partea de Sud-Est a țării, sistemul de numerotare al drumurilor nu este reprezentativ după importanța acestora.
Rețeaua rutieră din România () [Corola-website/Science/300222_a_301551]
-
rețeaua rutieră în intravilan cuprinde DC 78 Teiuș - Valea Mănăstirii ce străbate vatra satului longitudinal pe o lungime de cca.5 Km constituind Strada principală a satului. Lungimea totală a străzilor din vatra satului este de 1,4 Km. Drumul comunal DC 78 - este modernizat pe întreg traseul din sat, starea îmbrăcăminții asfaltice este mediocră, în general elementele sale geometrice sunt corespunzătoare cu excepția porțiunii cuprinse între Podul Danului și Podul Crețului unde platforma drumului foarte îngustă nu permite executarea de trotuare
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
permit mecanizarea lucrărilor. În Fața Pietrii circulația se face exclusiv rutier și pietonal, rețeaua rutieră din intravilan cuprinde două drumuri clasificate DC 78 - Teiuș - Valea Mănăstirii ce urmărește îndeaproape cursul văii Geoagiului și DC 76 - Cetea Tecșești pe valea Cetii. Drumul comunal DC 78 - este asfaltat în întregime pe traseul de la intrarea în sat până la podul de la Mănăstire - pe o lungime de 4 Km. Din punct de vedere al elementelor geometrice drumul corespunde, necesitând doar ușoare lărgiri în unele porțiuni, starea sa
Fața Pietrii, Alba () [Corola-website/Science/300239_a_301568]
-
corespunde, necesitând doar ușoare lărgiri în unele porțiuni, starea sa fiind mediocră este necesară reabilitarea sa. Prin realizarea Programului aprobat de Consiliul județean se prevede trecerea acestuia în categoria drumurilor județene prin prelungirea sa spre localitățile Râmeț - Ponor - Sălciua. Drumul comunal DC 76 care traversează teritoriul situat în nord - vestul satului este un drum nemodernizat în ultimul timp s-au executat lucrări de reprofilare și balastare. În viitor se prevede modernizarea drumului de legătură DC 78 - DC 76 inclusiv a derivației
Fața Pietrii, Alba () [Corola-website/Science/300239_a_301568]
-
Albei. Din 1784 trece la Scaunul Sebeșului care ținea de Sibiu. Din 1790 este administrat iarăși de Comitatul Albei prin Pretura din Vințu de Jos. Din 1876 - 1877 este anexat definitiv Preturii Sebeșului (Comitatul Sibiului). În 1918 Lazul era secretariat comunal de care aparținea și Căpâlna. În 1925 în locul preturilor apar plasele. Plasa Sebeș cu toate satele arondate trece la Judetul Alba. În 1949 apar raioanele, unități mai mari decât plasele. Raionul Sebeș ține iarăși de regiunea Sibiu, iar din 1953
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
în Cluj-Napoca și Turda. La ora actuală natalitatea este nesemnificativă, în timp ce populația cu vârste de peste 60 de ani este majoritară. Chiar dacă la nivelul comunei s-au făcut investiții masive în ultima perioadă. Astfel s-au realizat pietruiri parțiale de drumuri comunale, s-a finalizat construcția unei biserici deosebit de frumoasă, s-a introdus apă potabilă în zona centrală a comunei, s-au construit multe monumente care înfățișează istoria locală, s-a construit o nouă clădire a Primăriei, numeroase podețe, locuri de popas
Măncești, Alba () [Corola-website/Science/300250_a_301579]
-
758 ha. Pădurile dețin cea mai mare parte din suprafța comunei, respectiv 4.475 hectare, din care 466 ha. reprezintă proprietate privată.Comuna mai dispune de 2.286 ha. pășune împădurita , la care se aduga încă 1.600 ha.pașune comunala. Lungimea drumurilor care traversează comună este de 52 km., din care 22 km. intra în categoria drumurilor județene , iar diferența de 30 km. reprezintă drumuri comunale accesibile turismului. Rețeaua școlară cuprinde 2 școli cu clase de predare I-VIII, 6
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]
-
2.286 ha. pășune împădurita , la care se aduga încă 1.600 ha.pașune comunala. Lungimea drumurilor care traversează comună este de 52 km., din care 22 km. intra în categoria drumurilor județene , iar diferența de 30 km. reprezintă drumuri comunale accesibile turismului. Rețeaua școlară cuprinde 2 școli cu clase de predare I-VIII, 6 școli cu clase I-IV și 4 grădinițe . Comună deține un dispensar uman , cu un personal format dintr-un medic și 4 cadre medicale cu studii
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]