21,524 matches
-
usturoi” <endnote id="(727, pp. 71 și 76)"/>. Pe la mijlocul aceluiași secol, călătorind prin Valahia, germanul Richard Kunisch era scârbit de lipsa de curățenie și de mirosul emanat de călugării („erau murdari și miroseau grețos a usturoi”) și de preoții români : „Curate nu sunt nici haina și nici persoana lor, iar preferința pentru ceapă și usturoi le face prezența insuportabilă” <endnote id="(760)"/>. Nici boierii români nu stăteau mai bine la acest capitol. „La București am fost de mai multe ori invitat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pruncilor, Sfinții Petru și Pavel i-au transmis În vis adevăratul remediu. Împăratul l-a chemat pe episcopul creștin Silvestru, care „l-a botezat și Îndată i să curăți rugina de bube ce avia peste tot trupul său și rămasă curat și sănătos. Iară năroadele toate văzând acia minune, să botezară mulți fără samă” <endnote id="(497, p. 194)"/>. Tot În secolul al XVII-lea, În spațiul românesc această poveste legendară apare și În scrierea Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreu - „tâmplar, croitor, cizmar, sticlar, argintar, tinichigiu” - care, „pentru o plată mai mică, face de obicei lucru de pospăială [Pfuscherarbeit]”. Astfel, acest „murdar evreu polon” - comenta Zucker - face concurență altor meseriași și mai ales „meșteșugarului neamț”, care ar fi „harnic, curat, ieftin, dar bețiv” <endnote id="(431)"/>. Peste un secol, Nicolae Iorga va susține și el că meseriașii evrei „se adaptau cu cea mai mare ușurință la orice mediu” și Își „biruiau [concurenții] prin iuțeala lucrului adesea superficial și prin modeste
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și, deși lucrul acesta ar fi, În adevăr, un mare pas făcut pe calea regenerării, ar trebui totuși să se considere că românul, sceptic cum e, dă foarte puțină Însemnă tate faptului că otrava de care moare e jidovească sau curat româ nească”. De altfel, În proza lui C. Hogaș apare adesea și cârciumarul român, care „mânuiește un popor Întreg de pahare și de gărăfi”, fiind dotat „c-o Îndemânare vrednică de cel mai desăvârșit Avrum” <endnote id="(439, p. 97
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de vitriol (acidum sulfuricum dilutum) și două părți de apă, spală vasele cu apa aceasta de vitriol, după aceea leșiiază [= spală cu leșie] cu cenușă sau cu apă În care se va pune var și apoi le clătește cu apă curată [...] ; după ce s-au uscat, arde În ele pucioasă [= sulf], după cum se obicinuiește. Cu chipul arătat trebuiesc curățite și toate căzile, dejele, ciuberele, linurile, teascurile și alte unelte Întrebuințate Întru facerea vinului” <endnote id="(369, p. 137)"/>. Folosirea leșiei la spălarea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
grele” - nu se mai supun „dreptății și poruncii besericești”, lucrând și ținând deschise prăvăliile „duminecile și [de] sărbătorile cele mari” <endnote id="(652, pp. 48 și 87)"/>. Tot Antim Ivireanul Îi Îndemna pe români să fie cumpătați În „zilele cele curate” și să nu se dedea la excese bahice cum, chipurile, fac „jidovii” de sabat : „nu pohti sâmbăta pentru beții, ca și jidovii” <endnote id="(822, p. 204)"/>. În anumite situații presante, unii evrei nu-și permiteau să rateze o călătorie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și Ioasaf, tradus În românește În 1648, călugărul Varlaam prezintă Învățătura creștină ca fiind „o piatră scumpă”, care „celor cu inimă oarbă le dăruiește lumină, [le] deșchide urechile surzilor și muților le dă grai”, pe când celor care nu au „ochi curați”, „acea vedere a ochilor, cât[ă] are, o piiarde de tot” <endnote id="(178, pp. 51-53)"/>. Un călugăr de la Mănăstirea Cernica - un evreu convertit, Nicolae Botezatu, deci unul care „și-a căpătat vederea” și nu mai rătăcește, căci „și-a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id=" (20, p. 224)"/>. În plus, În legendele talmudice, Solomon putea nu numai să lege demonii, dar și să ordone duhurilor văzduhului declanșarea sau oprirea vânturilor și a ploilor. Conform credințelor și legendelor populare românești, solomonarii „nu sunt oameni curați, ci blestemați de Dumnezeu, care și-au vândut sufletul Necuratului, ca să aibă putere asupra văzdu hului”. Ei sunt inițiați Într-o „școală diavolească” - aflată „sub pământ, Într-o țară foarte depărtată de la Răsărit” -, În care „dascăl este Diavolul Însuși”. „Ei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aceea „jidanii nu mănâncă știucă, pentru că are În frunte un os În formă de cruce” <endnote id="(137, p. 83)"/>. Culese din Moldova și Bucovina, aceste credințe sunt stranii. Ele intră În contradicție cu faptul că peștii În general (cei „curați”, „care au aripioare și solzi” ; cf. Leviticul 11, 9) și știuca În mod special sunt - Încă din Evul Mediu - un aliment foarte uzual În bucătăria tradițională a evreilor din centrul și estul Europei <endnote id="(421, pp. 42-46)"/>. Prepararea pentru
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
atribuite ultimilor (cum este „legea spurcată”). „Poporul crede - sună un eres românesc - că noi nu ne tragem din jidani [sic ! ] ; noi suntem făcuți de al doilea [= a doua oară], că jidovii au fost o lege spurcată și noi suntem lege curată” <endnote id="(162, p. 209)"/>. După alte credințe folclorice, „jidovii” ar fi evreii de dinainte de Cristos, acuzați de deicid. Mircea Eliade a preluat astfel de eresuri din mitologia populară și le-a inclus În mitologia sa literară. În nuvela fantastică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
era până atunci „străinul”, țapul ispășitor predilect fiind evreul. Iată că „străinul” („hebreul”) este acum În postura victimei, fiind privit cu simpatie. Și totuși, Ion Heliade- Rădulescu nu poate să meargă până la capăt. El nu poate să creadă că „elementul curat românesc” ar putea fi vinovat de astfel de prejudecăți și de violențe. De vină trebuie să fie tot niște „străini”, o „adunătură de diverse elemente și naționalități”. „Galații sunt un oraș al Moldovei - Încearcă să justifice Heliade-Rădulescu -, Însă locuitorii, [În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Îi sunt străini, și străini orientali, ce vin cu credințele lor deșarte și cu i[g]noranța lor, și care sunt sciuți de pornirea lor de scoatere de cuțite, de masacre și de prade. Nu, românii pe unde este element curat românesc nu mai crede la calomniile fanatismului și a oamenilor i[g]noranți, corupți, pervertiți...” etc. <endnote id="(100, pp. 43-47)"/>. Trebuie să remarc totuși faptul că un călător german prin Galați, dr. Wilhelm Hamm, notează În jurnalul său de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este descrisă o cârciumă ținută de un evreu, de data aceasta Într-o snoavă populară românească (Ce a pățit jupăn Ițic) culeasă În a doua jumătate a secolului al XIX-lea : „Bucatele erau gătite cu gust, birtul era ținut foarte curat și serviciul era prompt, lucruri ce cu greu se găsesc la români” (3, p. 23). Evident, nu toate hanurile și cârciumile ținute de evrei arătau astfel. În 1857, de pildă, trecând prin „orașul evreu” Fălticeni (Bucovina), poetul Dimitrie Bolintineanu și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
felul de deochi” : „Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, [...] Înmulțește și gândacii aceștiia și le dăruiește lor sănătate și putere și hrană nestricăcioasă și pază de toate relele, de deochi și de toate alte fermecătorii, ca să facă gogoșile pline de mătase curată, spre slava și lauda Ta”. Vezi Emanuela Timotin, Descântecele manuscrise românești (sec. XVII-XIX), Editura Academiei Române, București, 2010, pp. 81-84, 274-275. 910. Florin Pădurean, Stereotipuri etnice În arta românească (1848-1947), lucrare inedită, teză de doctorat la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj- Napoca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
început activitatea la 7 iunie 1939; în mesajul de deschidere Carol al II lea afirma că acestea sunt reunite sub semnul renașterii și al concordiei naționale, generate de actul din 10 februarie 1938 când el, regele a intervenit cu gândul curat și cu conștiința că îndeplinește un comandament pe care îl impuneau zilele grele ce treceam și moștenirea sfântă a făuritorilor României Mari. Constituirea Parlamentului marca încheierea procesului de instituționalizare a regimului instaurat la 10 februarie 1938. Nota caracteristică a acestui
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
evrei ce s-au aciuiat în ele și au acaparat cea mai mare parte a comerțului, dar penetrația lor la sate era infinit mai dăunătoare...bogații codri ai României piereau de pe urma exploatării lor sălbatice... evreii alcoolizau populația amestecând adeseori spirtul curat cu spirt metilic. Aplicarea legilor privind exproprierea bunurilor rurale evreiești nu a fost lipsită de probleme, generate de optica diferită dintre legionari și conducătorul statului: legionarii făcuseră propagandă la sate cu promisiunea că va da pământ fiecărui țăran, în timp ce Antonescu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
facă publice ideile cu privire la caracterul noului regim printr-un Apel către români imediat după publicarea decretului. El i-a chemat pe români, să se mobilizeze în vederea refacerii statului, după ce i-a asigurat că a ales tot ce am găsit mai curat ca trecut și mai promițător ca viitor. Sima s-a adresat legionarilor, cerându-le să jure în fața lui Ion Antonescu că, vor trăi în sărăcie, ucigând poftele de îmbogățire materială cu alungarea luxului și a îmbuibării să înlăturăm orice încercare
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
unui început de viață economică românească, când vor fi considerate împlinite condițiile. În 23 iulie 1941, în Cuvântul său către basarabeni și bucovineni, Ion Antonescu înștiința populația dezrobită că, autoritatea ce se va reinstaura va fi o domnie nouă și curată, o nouă ordine întemeiată pe cinste și muncă, pe dreptate și adevăr, care va prăvăli în țăndări tot ce a împiedicat Neamul nostru să se înalțe. Românii vor fi cu adevărat stăpâni în Țara lor, iar țăranii vor simți cu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
proiecte, pentru cunoașterea factorilor care le-au provocat. Cercetătorii animați de curiozitatea față de cauzele obscure și de amănunte, în stare să dedice zile, săptămîni sau luni ca să le depisteze, sînt din ce în ce mai rari. Mulți din breaslă au manșetele și gulerele perfect curate. Scriu „eseuri”! N-au respirat niciodată aerul cu praf și bacterii degajat de dosarele vechi și de colecțiile de reviste și ziare. Eseurile pot fi scrise oriunde, pe faleză sau la poale de munte, pe baza cîtorva fișe. în schimb
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Dragă domnule Călin, Cu oarecare întârziere, deoarece am fost foarte ocupat, îți mulțumesc călduros pentru frumosul medalion din Ateneu , precum și pentru publicarea fragmentului memorialistic. Îmi este deosebit de plăcut să observ consecvența cu care pui, deasupra frământărilor acestor ani, gândul cel curat și bun. În legătură cu teza matale: apucă-te imediat de lucru și redactează două sute de pagini. Dacă e cazul, poți schimba subiectul (cu o cerere în acest sens). Ar fi păcat să abandonezi!... Termenul ultim (fixat de Minister) pentru susținere este
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
public, mai ales pentru viitorii clăcași din acele localități, șeful Gheorghe Alexandrescu urma să se conformeze prin afișarea dispoziției „...la toate răspântiile din orașu”. a.n. Ministerele cereau mereu ofrande din partea populației... Cererile anterioare de scame și rufărie folosită dar curată, fuseseră urmate de altele asemănătoare sosite la sediul Prefecturii Fălciu la data de 9 septembrie trimisă fiind de Însuși premierul de atunci, Ion. C. Brătianu. În cuvinte simple, emoționante, acesta făcea apel la sentimentele patriotice și caritabile ale oamenilor acestui
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ce nereguli i-or fi prins comisarii pe cei câțiva evrei de i-au obligat să se aboneze, nu știm dar cert e că se rezolvase problema. a.t. Cereri de brânză și fasole nestricate. Izmene, ițari și scame - foarte curate! Pe 19 octombrie 1877, prefectura trimisese poliției În copie o altă telegramă primită de la Ministerul de Rezbel și semnată de adjunctul lui Ion C. Brătianu, generalul Ștefan Fălcoianu: „Requisionați de Îndată ori câtă cantitate de brânză și fasole se poate
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
continuarea telegramei: „Vă rog dar D-le Prefect să bine voiți a face ecsaminare la pornirea a orice efecte care se primescu ca ofrande și cele murdare să să lepede și să să Înapoeze. Aseminea și scama trebue să fie curată și subțire iar nu murdară și groasă de oare ce nu pot servi absolut la nimica și nu a face decât a costa transportul ei”. Răniții rezultați din aprigele bătălii pentru ocuparea pozițiilor fortificate turcești erau tratați pe loc de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Iată ce text „...a fost scos În Întregime”: „GLOBUL din satul Țuțcani, comuna Mălușteni. Personajele: Anul Nou, Anul Vechi, Harapul, Domnișoara. <<O ce veste minunată/ Din Vihleim ni s-arată/ Că s-a născut/ Prunc din Duhul sfînt/ Fecioara-i curată!// Mergînd Iosif cu Maria/ La Vihleim să senchine/ Într-un mic oraș/ S-a născut Hristos/ Fiul cel din veșnicie/ Ce l-a trimis Tatăl mie/ Să se nască/ Și să crească/ Să ne mîntuiască/ Păstorii văzînd În zare/ Pe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
dar și de mai târziu) i se rezervase, pudic, punctul 3 și nu știm de ce, dacă luăm În calcul importanța uriașă a propagandei de spălare a creierelor, utilizată la scară națională, precum și a sădirii forțate a mlădițelor ideologice În mințile curate ale copiilor. Acest paragraf se numea „Viața și activitatea organizației UTC” și era compus din patru sub-puncte, grupate sub genericul: „Preocupările revistei față de: „Activitatea organizației UTC; aspectele cele mai semnificative din munca organizației; popularizarea acțiunilor inițiate; popularizarea participării la
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]