18,730 matches
-
Ne-om încleșta și-i vom nimici. Biruință, biruință, biruință, E al nostru gând. Făurit-am dârz și cu răbdare Armă nouă să vă răzbunăm, Cu credință-n jertfa voastră mare Pe morminte vrem să ne-nchinăm. Vă vom răzbuna, duhul cel vrăjmaș îl vom strivi ca și Arhanghelul. Răzbunare, răzbunare, răzbunare, Prin oțel și foc. Brațe tari de gărzi legionare La hotare vom înlănțui. Năzuinți de doruri milenare Legiunea le va împlini. Noi ne dăruim, să servim mereu Altarul sfânt
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
metan de la Copșa Mică. Toate dealurile dimprejur erau luminate și din săltarea flăcărilor rămase după orizont, lumina se făcea mai mare, apoi scădea. Această pâlpâire îți da impresia unor aripi nesfârșite de lilieci, care fâlfâiau în văzduhul cuprins de un duh misterios. Acesta a fost duhul prevestitor al marilor patimi ce ni le-a pregătit destinul tragic al Căpitanului și al întregii Mișcări Legionare. Mi-au rămas mereu în suflet nopțile de la Vurpăr, cu caracterul neliniștitor al enigmelor lor. M-au
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
dealurile dimprejur erau luminate și din săltarea flăcărilor rămase după orizont, lumina se făcea mai mare, apoi scădea. Această pâlpâire îți da impresia unor aripi nesfârșite de lilieci, care fâlfâiau în văzduhul cuprins de un duh misterios. Acesta a fost duhul prevestitor al marilor patimi ce ni le-a pregătit destinul tragic al Căpitanului și al întregii Mișcări Legionare. Mi-au rămas mereu în suflet nopțile de la Vurpăr, cu caracterul neliniștitor al enigmelor lor. M-au însoțit în zilele grele ale
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
tindă lumina focului pătrundea afară și se arunca în fâșii în noaptea întunecoasă. Peste dealurile dimprejurul satului nu mai era lumina de altădată. Noaptea stăpânea opacă și grea. În pustiul din curte vibra parcă un cântec. Prin pacea serii pătrundea duhul de dincolo de mormânt și cu el venea Ion Banea, ca să ureze noapte bună părinților, care, lipsiți de somn, îngână un fir de poveste mută în casa de pe coasta dealului. încetase de mult plânsul înlăcrimat și material. În locul lui se sălășluise
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a fost naș. Când m-am preoțit și am plecat din București mi-a zis: „Până acum am lucrat împreună. De acum drumurile noastre se despart. Eu voiu apuca poate alte căi, ale vieții sociale. Tu să rămâi într’ale duhului și să încerci acea mare transformare a preoțimii române pe care am visat-o împreună și pe care am discutat-o de atâtea ori.” După ce m-am așezat la sat am început activitatea între preoți arătată mai sus, fiind în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
duhovnicească, încât poporul să vadă în preotul legionar, în fiecare preot legionar, cu adevărat un „trimis al lui Dumnezeu” în mijlocul acestui popor. Ori, această înaintată conștiință a misiunii sacerdotale no pot imprima, decât preoți de pe chipul cărora să transpire puterea duhului și a vieții spirituale, pe care ei o trăiesc. În nici un caz nu pot face acest lucru preoții burtoși, cari pipă, fie ei chiar savanți, ci preoți asceți. Precum nici punerea la punct a vlădicilor vanitoși și îmbuibați cu toate
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ale țării, se amplifică și se diversifică renașterea presei legionare, sub orchestrarea atentă a lui Nicolae Petrașcu de la București. în Sibiu reapare Glasul Strămoșesc al lui Ion Banea sub direcția lui Nicolae Petrașcu. Dăm mai jos, frontonul „foii scrisă în duhul Ardealului legionar” cum a apărut în perioada biruinței, (Anexa 5.1.) precum și articolul din 6 decembrie 1940 cu titlul „Destin evanghelic”. „Ultimul act din drama vieții Căpitanului a început în Săptămâna patimilor. Atunci a fost smuls din mijlocul oamenilor, a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
XIX-lea au demascat această primejdie, iar Căpitanul și elementele luptătoare cari au dat naștere Mișcării Legionare, au pornit de la primcipiul de apărare și conservare de rasă... După răsboiul mondial, condițiile din Germania și Italia au determinat ca purtători ai duhului de renaștere națională să fie luptătorii tranșeelor. În România însă, generația care a făcut răsboiul nu s-a simțit atrasă de chemarea unui nou crez. Condițiile de trai de pe atunci, dimpreună cu viața de lux, petreceri și politicianism, au îndepărtat
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
acum încolo însă, Legiunii îi revine sarcina să ridice neamul nostru alături de popoarele care s-au făcut vrednice să trăiască în noua Europă. Misiunea Gărzii de Fier este, ca în numele Căpitanului, să fie element permanent de transformare a Românilor în duhul vremurilor noui, pentru a constitui un factor de civilizație și ordine în sectorul Sudestului, încredințat nouă după numărul, hărnicia și puterile morale ale poporului nostru... în felul acesta înțelegem noi, legionarii, misiunea europeană a Căpitanului. Rostock, 13 Septemvrie 1941 și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în întunericul temniței, precum și o sumă de alte poezii la fel de dense, dar de dimensiuni mai mici. Dăm spre exemplificare primele patru strofe din Psihaion: Cu suflet cald și dulce, din pâine și din vin, Unesc abstractul suflet, pământului concret, în duh port limpezimea Olimpului Elin, Și-n trupul meu de iască, port fiere și oțet. N-am nume, despre mine, eu însumi știu puțin, Nici cine-mi vrea peirea, nici cine m-a născut Și împlinesc în lume un trist și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Dar viața mea nu-i, nu-i, prietene, decât moarte vie. Ah, Doamne! Iată-mă aici la ceasul comorilor, îmbrățisându-mi durerea sub lespezi de patimi și Chin. Aștept învierea, aștept Arhanghelul zorilor, în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, Amin!” Pitești, decembrie 1949 Acolo, la celula 4 ne-au mutat pe noi, cei de la 6, după ce o aranjaseră cu tăierea găurilor de aerisire în ușă. Grigore Zamfiroiu în celula 5, care fusese menținută goală, pentru ca D-nul Petrașcu să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de Cetățuie Românească, întemeietor de familie creștină legionară, om de sudură sufletească, cu soția sa Livia, care i-a întărit curajul de a smulge pe români din indiferență și ignoranță și a le oferi un model de conviețuire socială în duh și trăire creștină. Ce exemplu mai elocvent de românism putem găsi altul decât în cazul celor doi întemeietori de familie legionară? Să îl privim așadar pe Nicolae Petrașcu după bunul lui simț românesc și să îl contemplăm direct pe traiectoria
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de frunte Pironit în fund de ocean Ciclon Cu umeri de granit Ai stat de neclintit împotriva vântului viclean Din Vest și Răsărit. Munte zid și poartă de cetate Unică în astă lume... Undeva...pe-un vârf de zare Numai duh și demnitate Rareori îmi spun pe nume De trei decenii zi și noapte Tot ce-i rău sub mândrul soare Bate la ea...și bat de toate Gherle bat și bat pe rând Ce le dă ispita-n gând Lanțuri
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
jertfească continuu în lupta legionară, să înfrunte și să se confrunte cu dușmanul, să plece în exil sau să fie martirizat în aresturi și închisori. Ea a rămas soția credincioasă cu un comportament și devotament ireproșabile, crescându-și copiii în duhul luptei românești în care soțul ei și tatăl lor onora un loc de frunte. În familia lui Nicolae Petrașcu se realiza familia legionară - românească și creștină - așa cum o preconizase Căpitanul, căreia nu s-ar fi putut să nu-i corespundă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
nu-ți spune nimeni nimic. Niciodată. În felul său, Orașul este cu totul aparte. Pe nimeni nu interesează ce știi și ce nu. Păcat! — Și Umbra mea ce-o să facă de-acum încolo? — Nimic. Așteaptă și-așteaptă până își dă duhul. Și cu asta, basta! Ai mai întâlnit-o de când te-ai lepădat de ea? — Nu. Am făcut mai multe încercări să luăm legătura, dar nu m-a lăsat Paznicul. Din motive de securitate. — Era de așteptat să fie dur, spuse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
răsti ea. Dacă te las aici și plec fără tine, viața ta va fi un adevărat dezastru. Cel puțin așa m-a lăsat Paznicul să înțeleg. Umbrele mor aici. Absolut toate. Până și cele exilate se întorc să-și dea duhul aici. Cea care nu sfârșește astfel, lasă în urma ei o moarte incompletă, iar fostul ei posesor trăiește pe vecie doar cu ceea ce i-a rămas în suflet. Urme vagi. Cei cărora nu le-au murit umbrele sunt exilați în pădure
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Externe. Continuându-și cariera, în 1911 ajunge ministru plenipotențiar la Atena, îndeplinind apoi același mandat la Varșovia. Elegant și distins, cu abilități de sportsman și cu o ținută de aristocrat, F. făcea o agreabilă figură în societate, risipind vorbe de duh și etalându-și verva de cozeur. Ochiul lui de fin observator rămânea însă la pândă, surprinzând chipuri și „măști”, întâmplări cu semnificație morală, pe care va căuta să le speculeze în lucrările dramatice. Fără să persevereze, și-a încercat pana
FLORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287033_a_288362]
-
Luki [Lucreția] (30.IV.1906, București-2000), prozatoare. Este una dintre fiicele lui Gala Galaction, care, căsătorită Passarelli, s-a stabilit în Italia. Într-o cronică plastică, publicată în „Curentul” din 21 martie 1932, N. Tonitza afirma că G. a moștenit „duhul născocirii și al perfecționării” de la tatăl ei, „elegantul și profundul prozator al neamului nostru”. Expoziția personală de pictură deschisă la Ateneul Român, în decembrie 1969, s-a bucurat de un binemeritat succes. G. s-a afirmat ca prozatoare după ce s-
GALACTION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287128_a_288457]
-
1985; Călător în prag, București, 1988. Traduceri: Dusza Czara-Stec, Zori de zi, București, 1940; Karl May, Winnetou, I-III, București, 1967, Testamentul incașului, București, 1971; Ludwig Bechstein, Căciula piticului, București, 1969; Horst Beseler, Râpa huhurezului, București, 1970; R. Münchgesang, Rübezahl, duhul munților, București, 1970; Joseph von Eichendorff, Poezii, București, 1972; Friedrich Wolf, Basme pentru copii mari și mici, București, 1973; Evgheni Evtușenko, Poezii, București, 1974 (în colaborare cu Ioan Covaci); Gottfried Keller, Poezii, București, 1975; Zâna Onda. Basme clasice germane, București
FRUNZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
racului / Și casa gândacului / Și odihna vântului”), se întâlnesc gradații ascendente și descendente, enumerații ș.a. Predominante sunt exprimarea metaforică și abundența structurilor comparative. Bolii i se poruncește să iasă și să piară „Ca roua de soare, / Ca spuma de mare”, duhurilor rele li se spune: „Vă duceți în gura vântului / Să vă loviți de toarta pământului”, iar bolnavului i se urează „Să rămâie luminat / Ca argintul cel curat, / Ca aurul strecurat”. Prin puterea de expresie și bogăția reliefului verbal, d., în
DESCANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286736_a_288065]
-
București, 2000; Poveste cu un vampir și două pisici, București, 2001. Ediții: Emil Botta, Scrieri, I-II, pref. Al. Piru, București, 1980. Traduceri: Jovan Strezovski, Tărâmul de la miazăzi, București, 1979; Raúl Gómez García, Poeme, București, 1980 (în colaborare); Ana Kalandadze, Duhul albastru, Cluj-Napoca, 1983 (în colaborare cu Zaira Samharadze); Constantin Stoiciu, Despre farmecul levantin, București, 1995; Jennifer Delgado, Povești mai mari pentru copii mai mici, București, 1996; Stéphan Mallarmé, Divagații. Igitur. O lovitură de zaruri, București, 1997. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu
DIACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
prozodice de o lejeră virtuozitate. Un oarecare ecou a avut Balada strămoșilor, în care „a neamului datină” și gloria străbună sunt exaltate cu o energică afectare. În memorialistica de tip anecdotic, două suveniruri, Robert Laurent și Ahmed, păstrează ceva din duhul scrisorilor lui Ion Ghica. Câteva Amintiri din teatru nu puteau, desigur, să lipsească. În tușe repezi, sunt creionate portretele unora Dintre cei răposați (Paul Verlaine, V. Alecsandri, I.L.Caragiale ș.a.). Sunt, între lacrimă și surâs, miniaturi în care se exteriorizează
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
statuia, norii, marea, visul) punctează starea de ascunsă conflictualitate dintre curgere, sfâșiere lăuntrică și dorința de geometrie raționalistă. Și volumele târzii, Cronică (1993; Premiul Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor) și Abaddon (1995), sunt expresii ale aceluiași suflet bântuit alternativ de duhul paradisului și de cel al infernului, ale unei conștiințe lucide care trăiește, paroxistic, sentimentul alienării într-o lume dezaxată spiritual. Vibrațiile eului ultragiat consemnează cu acuitate apropierea „îngerului adâncului”, textele constituindu-se în adevărate „cărți ale infernului personal”. Efortul de
DORCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286834_a_288163]
-
, revista literară apărută la Arad, lunar, între 1 octombrie 1934 și ianuarie 1935. Director a fost la început Tiberiu Borneas-Maier, ultimul număr stând „sub îngrijirea grupului «Duh»”, compus din Marcel Olinescu, Miron Constantinescu și Tiberiu Borneas-Maier. Revista se vrea o expresie a modernității altoite pe tradiția perena: „Vrem criticism nou obținut prin sudarea modernismului adevărat și logic la tradiția selectata și dezbărată de prejudecăți”. D. publică poezii
DUH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286894_a_288223]
-
nu atât asupra poetului, cât - în mai mare măsură decât până acum - asupra poeziilor sale. VALERIU CRISTEA Lucidă și fantasmagorică, operă de meșteșugar opioman, bâlci al deșertăciunilor și voluptăților, inepuizabilă lexical și monotonă stilistic, domestică și exotică, stăpânită de un duh balcanic, antonpannesc, în pofida geografiei ei fără frontiere, poezia lui Leonid Dimov este una din cele mai vii expresii ale barocului din întreaga noastră literatură. NICOLAE MANOLESCU SCRIERI: Versuri, București, 1966; 7 poeme, București, 1968; Pe malul Styxului, București, 1968; Carte
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]