17,590 matches
-
stagiului militar: "Toți românii, de la vârsta de 21 de ani până la cea de 50 de ani, sunt chemați a lua armele", menționând mai încolo că "în armata permanentă intră tinerii de la 20 la 26 de ani și fac 4 ani permanență și 2 ani rezerva". Școala, chemată să modeleze conștiința națională ca o "a doua biserică", este la rândul ei modelată de armată, aceasta din urmă gândită fiind să finalizeze educația patriotică acționând ca "marea școală a națiunii". Mistica ortodoxistă, educația
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ctitorii tradiției naționale românești, la care și-au adus contribuția, de-a lungul timpului, generații succesive de cărturari subjugați intelectual, înstăpâniți politic și posedați sentimental de ideea națională. Această tradiție națională românească, în care se împletesc tramele mesianismului național, a permanenței etnice și destinului istoric românesc, a unicității și specificului autohton, își dobândește desăvârșirea stilistică în opera poetului-filosof Lucian Blaga. În timp ce Emil Cioran nu vede o altă modalitate de a intra în Istorie (cu majusculă) decât prin brutalitatea violentă a războiului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românismului al cărui corifeu irecuzabil este Lucian Blaga constituie chiar armătura conceptuală a unei filosofii a fenomenului cultural românesc. Instalând în subsolul expresiilor culturale ale spiritului românesc un inconștient colectiv structurat sub forma unei inescapabile "matrici stilistice", Blaga devine filosoful permanenței abisale a etnicului românesc. Prin fixarea duhului etnic într-o matrice stilistică apriorică și inalterabilă istoric ce îi pecetluiește inconturnabil orice expresie culturală, Blaga elaborează o seducătoare metafizică a permanenței existențiale românești. Seducătoare metaforic și răpitoare poetic, teoria filosofică a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
structurat sub forma unei inescapabile "matrici stilistice", Blaga devine filosoful permanenței abisale a etnicului românesc. Prin fixarea duhului etnic într-o matrice stilistică apriorică și inalterabilă istoric ce îi pecetluiește inconturnabil orice expresie culturală, Blaga elaborează o seducătoare metafizică a permanenței existențiale românești. Seducătoare metaforic și răpitoare poetic, teoria filosofică a identității naționale întemeiată în "apriorismul românesc" construită cu atâta migală analitică dublată de măiestrie artistică de L. Blaga este minată, totuși, de ceea ce logicienii numesc "obscurum per obscurius" (Muscă, 1996
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prin mijloacele unei arheologii filosofice, Blaga găsește "nucleul iradiant" al matricei stilistice românești subzistând învelit în coconul culturii folclorice în care s-a revărsat spiritul țărănesc. Această matrice reprezintă identitatea cu sine însuși a românismului în cursul veacurilor; ea constituie permanența și puterea noastră, în aceeași măsură ca plasma germinativă. Matricea stilistică colaborează la definirea unui popor tot așa de mult ca sângele și graiul. Ea poate să crească sau să scadă, dar când se stinge, se stinge și poporul. Această
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
255). Prin această teorie a apriorismului românesc codificat într-o matrice stilistică autohtonă care se încrustrează indelebil în orice suflare culturală a geniului etnic, Blaga elaborează un foarte puternic argument, înrădăcinat într-un sistem metafizic de o robustețe geometrică, în favoarea permanenței ontologice a românismului în spațiul mioritic. Venerabila teză a continuității românești își găsește în metafizica blagiană a românismului aprioric desăvârșirea stilistică. Cuplată cu ideea la fel de tare a "unității stilistice" a spiritualității românești, care adaugă încă un contrafort doctrinei unității neamului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Astfel poate fi pledat cazul pentru țărănismul originar al poporului român, în baza căruia putea fi fundamentat proiectul unui "stat țărănesc" elaborat de doctrinari ai autohtonismului ca Nae Ionescu. Continuitatea statalității românești este de asemenea păstrată neatinsă ca dovadă a permanenței politice românești. Suntem, totuși, departe de excesele reperabile în Prescurtarea lui Heliade Rădulescu, de pildă, în care se menționează explicit existența unui guvern românesc după retragerea aureliană, iar mai apoi, a "Statelor României" în timpul împăratului Constantin cel Mare (Heliade Rădulescu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
totuși, departe de excesele reperabile în Prescurtarea lui Heliade Rădulescu, de pildă, în care se menționează explicit existența unui guvern românesc după retragerea aureliană, iar mai apoi, a "Statelor României" în timpul împăratului Constantin cel Mare (Heliade Rădulescu, 1861, p. 42). Permanența politică românească se manifestă mai degrabă printr-o statalitate difuză și împrăștiată în cnezate și voievodate. În aceste forme de organizare politică locală este depusă și perpetuată istoric statalitatea românească. Cu greu poate fi găsită o afirmație explicită care să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
biruie cruntele lovituri ale sorții, ce aveau să primească în acest loc al primejdiei" (Constantinescu, 1928, p. 42). Creștinismul, aspirat incipient în ființa națională în curs de devenire, este forța misterioasă a românismului, resortul spiritual care i-a asigurat acesteia permanența istorică. În timp, forța misterioasă a creștinismului preia un contur ortodox. Specificarea creștinismului în formula ortodoxă se produce odată cu identificarea acesteia cu românitatea, mai ales pe fondul contrastului etnico-spiritual cu ungurii catolici. O temă importantă este teza rezistenței românității prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la est, de la latinitatea occidentală, trecând prin faza intermediară a afirmării elementului autohton, până la orientalitatea slavă. Continuitatea. Invariabilă a memoriei naționale românești, teza continuității rămâne centrală în modul românesc de raportare la trecut. Devenită o adevărată axiomă a memoriei naționale, permanența românească pe teritoriul dacic este afirmată în formula sa apodictică: "la retragerea legiunilor și a păturii stăpânitoare din timpul domniei lui Aurelian, populația a rămas pe loc, atât la orașe cât și mai ales la sat" (Roller, 1952, p. 50
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
afirmată în formula sa apodictică: "la retragerea legiunilor și a păturii stăpânitoare din timpul domniei lui Aurelian, populația a rămas pe loc, atât la orașe cât și mai ales la sat" (Roller, 1952, p. 50). Centrul de greutate al demonstrației permanenței românești se mută de pe enunțarea ritualică a continuității pe accentuarea caracterului de clasă al acesteia. Astfel, "au părăsit Dacia numai oficialitățile, funcționarii, armata, marii negustori și marii proprietari de sclavi. Cei care se ocupau cu agricultura erau legați de pământ
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
partinic, producând o serie de lucrări și tratate cu iz academic pentru a servi ca "întărituri mitoistorice" pentru tezele enunțate de program. În acest sens sunt scrise cărți precum Continuitatea românilor (Stoicescu, 1980) care întocmește un înnoit rechizitoriu al dovezilor permanenței românești, sau Unitatea românilor în evul mediu, avândul ca autor pe același istoric (Stoicescu, 1983) care pune în evidență unitatea totală, monolitică, a românilor (unitatea geografică, unitatea economică, unitatea vieții social-politice, unitatea limbii române, unitatea cultural-artistică, unitatea de credință etc.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
stînca în mijlocul furtunilor" (Almaș și Fotescu, 1979, p. 18). Manualul de Istorie antică și medie a României alocă spații considerabile pentru desfășurarea unei demonstrații xenopoliene a continuității: după modelul marelui istoric care a condus contra- ofensiva românească în bătălia asupra permanenței românești pe teritoriul Daciei Traiane, manualul administrează metodic probele arheologice, numismatice, epigrafice și lingvistice ale continuității în campania de demantelare a teoriei imigraționiste (Daicoviciu et al., 1984, pp. 72-75). Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, teza
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tezei continuității statale a românilor. Motivat de același desideratum politic, N. Iorga a elaborat teza "Romaniilor populare", iar Programul... din 1975 a decretat existența paradoxalului "stat neorganizat". Discursul istoric difuzat prin literatura didactică se înscrie pe aceleași aliniamente. Pe lângă afirmarea permanenței populaționale a românilor în "spațiul strămoșesc carpato-danubiano-pontic", este enunțată și permanența statalității românești într-o formă mai strânsă sau mai laxă de organizare. Organizat în formațiuni politice obștești, evoluate ulterior în cnezate și voievodate, "zonele de locuire mai densă au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Iorga a elaborat teza "Romaniilor populare", iar Programul... din 1975 a decretat existența paradoxalului "stat neorganizat". Discursul istoric difuzat prin literatura didactică se înscrie pe aceleași aliniamente. Pe lângă afirmarea permanenței populaționale a românilor în "spațiul strămoșesc carpato-danubiano-pontic", este enunțată și permanența statalității românești într-o formă mai strânsă sau mai laxă de organizare. Organizat în formațiuni politice obștești, evoluate ulterior în cnezate și voievodate, "zonele de locuire mai densă au constituit adevărate Romanii populare, care vor deveni, cu timpul, țări românești
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Aproape fără excepție, toate mitologemele statuate de regimul comunist ca istorie oficială cu privire la chestiunea continuității se regăsesc într-o formă identică în literatura școlară postcomunistă. Inclusiv teza enunțată de N. Iorga, a "Romaniilor populare" este afirmată pentru a se demonstra permanența prezenței românești în "spațiul strămoșesc carpato-danubiano-pontic" (Daicoviciu et al., 1992, p. 73). Teza Romaniilor populare atestă nu doar continuitatea etnică a daco-romanilor, ci și continuitatea organizațională, de factură politico-statală a românilor. II. Discursul polifonic (post-1998). Discursul conservator emis de vechea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
belice în favoarea analizei istoricului problemei și a instrumentalizării sale politice este reflectată, de pildă, de citarea in extenso a interpretării făcute de L. Boia în Istorie și mit în conștiința română (Dumitrescu et al., 1999, p. 15). Chiar și așa, permanența existențială românească rămâne o trăsătură invariabilă a discursului istoric, fiind afirmată, de pildă, prin conceptul de "romanitate post-aureliană" (Bozgan et al., 2003). Discursul postmodern merge un pas mai departe, adoptând o poziție specifică agnosticismului istoriografic. Oprindu-se asupra problematicii continuității
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și posibil distorsionată ideologic a istoricilor români. Implicit, discursul istoric este adus în zodia multi-perspectivalismului. Și mai controversat este pasajul prin care manualul pune sub semnul întrebării realitatea existenței lui Menumorut, Glad și Gelu, fapt ce antrenează consecințe grave asupra permanenței etnice românești în Transilvania și asupra continuității organizării politico-statale a românilor: "Unii cercetători de astăzi cred că șefii români pomeniți de acesta [notarul anonim] (Menumorut, Glad și Gelu) nu au existat cu adevărat, pentru că istoricii din vremea respectivă obișnuiau să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ori din perioade anterioare, dar în general mizez pe lucrări noi. Pentru publicul care a văzut retrospectiva mea de la 60 de ani, ar fi neplăcut să întâlnească aceleași lucrări, întrucât, de regulă, el vine să vadă lucruri noi. Sigur, în permanență, în atelier tot te zbați să găsești diferite momente în care să te reprezinți, să ai direcții noi de cercetare. Ce s-a întâmplat în acești ultimi cinci ani? S-a schimbat ceva în stilul dumneavoastră de viață și de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
termen lung, pentru că nu poți ști care este limita, până unde poți să ajungi. Bineînțeles, sper, am gânduri și foarte multe lucrări ce trebuie să le duc mai departe, cicluri care așteaptă să fie încheiate. Mergând în atelier, reiau în permanență unele lucrări, le duc spre oarecare perfecțiune, spre care tot tinzi, dar la care ajungi greu sau nici nu știu dacă ajungi vreodată. De câte ori reiei o lucrare și te uiți atent la ea, e imposibil să nu observi că mai
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
pentru că lucrarea se transformă în ceea ce rămâne după tine. Dacă ai mai multe asemenea lucrări neîmplinite, balanța calității tale scade. Sunteți considerat unul din marii perfecționiști, așa că nu mă miră această tendință mereu mai accentuată de a vă preface în permanență tablourile. Întrebarea care se pune este dacă, tot adăugând și intervenind la intervale mai mici sau mai mari, ați finalizat până acum vreunul din multele cicluri abordate de a lungul anilor și în care din ele v-ați simțit mai
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
început astfel să lucreze și să fie prezenți în expoziții.Atrăgându-i în expoziții, le-ați creat posibilitatea de a deveni membri ai UAP, la constituirea și consolidarea filialei din Bacău având, de asemenea, o contribuție decisivă. Am încercat în permanență ca mișcarea plastică de la Bacău să crească, viețuirea de unul singur nefiind un avantaj. Am cooptat noi artiști, am început să facem ateliere, o galerie a UAP, un sediu, care în timp s-au împlinit, transformându-se într-o atracție
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
de la o fază la alta, cu unele schimbări, dar în totalitate cam aceleași: să nu mă depărtez de profesie în conformitate cu realitatea și să-mi traduc gândurile și vorbele celor care mă ascultă. Observ că nu aveți astâmpăr și lucrați în permanență. Ce vă mai proiectați pentru următorii ani? Îmi omor timpul cu prostioare. Fata asta pe care o desenez acum nu are altceva de făcut decât să stea de vorbă cu o lebădă. Ei, poftim! Numai ca să-mi dea mie de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Mircea Petrescu-Dîmbovița, Al. Zub, Camil Mureșan, apoi profesorii universitari Ion Agrigoroaiei, Gheorghe Buzatu, Ioan Ciupercă, Dan Gh. Teodor și mulți alții. 128 Ca profesor și ca președinte al Filialei Bacău a Societății de Științe Istorice din România ați stimulat în permanență colegii mai tineri. Câți dintre elevii dumneavoastră vă urmează însă în profesie? Mulți dintre foștii noștri elevi au îmbrățisat istoria ca profesie. Între aceștia îi mentionez doar pe Viorel Cruceanu, azi profesor la un bun liceu din Bacău, doctor în
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
precum: pasul, palma, parmacul, pentru lungimea ori curmezișul terenurilor, cotul, șchioapa, pentru lungimea țesăturilor sau pentru dimensiunea lemnului, folosit în construcții de case și biserici, toate sunt moșteniri din vremuri îndepărtate și se constituie în dovezi elocvente ale continuității și permanenței adaptate, cu timpul, unor noi cerințe și condiții din diferite locuri și perioade. De pildă, dacă pasul (ca unitate de măsură) a fost la început, după definiția dată în volumul Instituții feudale din Țările Române. Dicționar, o „măsură de lungime
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]