21,512 matches
-
între doi termeni opuși care se exclud, dar se și presupun reciproc, se atrag și se resping mereu în acest joc care acoperă toată istoria omenirii. Analiza și înțelegerea acestui joc ne pot convinge că nu este cazul să ne temem, azi și în viitorul previzibil, de un conflict major între marile puteri. Eu văd aceste noi puseuri de mare putere ale Rusiei drept o manifestare a unei logici istorice implacabile; mai precis, ca o reechilibrare a raporturilor de forță între
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
dacă-i pe-așa, atunci suntem obligați să îndreptăm rachetele noastre balistice spre ținte din Europa, inclusiv din România și Bulgaria, unde sunt baze americane", au ripostat rușii. Și atunci, americanii au aruncat bomba: dacă nu ne credeți sau vă temeți, veniți cu noi să construim scutul împreună și să ne apărăm de dușmanii care sunt și ai noștri și ai voștri. Rușii au căzut pe gânduri, dar nu într-atât încât să nu amenințe cu retragerea din CFE Tratatul pentru
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
a respinge propunerea lui Putin. Numai că acesta se aștepta la așa ceva, așa încât a mai propus drept locații posibile Irakul sau o platformă marină. Oriunde, așadar, numai în Europa NU și, mai ales, aproape de granițele europene ale Rusiei. Oare se tem, într-adevăr, rușii de acest scut amplasat în Europa? Eu sunt convins că NU, dar ar fi luați de naivi dacă nu ar folosi ocazia pentru a obține concesii în alte dosare importante. În plus, rușii vor să-și arate
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
importante. În plus, rușii vor să-și arate mușchii de mare putere revenită în prim-planul scenei mondiale, iar Putin ține cu orice preț să rămână în istorie drept cel care a realizat această performanță. Dar, așa cum rușii nu se tem, de fapt, de scut, nici România nu trebuie să se teamă de amenințările Rusiei, care nu sunt decât arabescuri (înflorituri) ale "jocului de picioare" practicat de diplomația celor două mari puteri. Nu există termen de comparație între momentul actual și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
putere revenită în prim-planul scenei mondiale, iar Putin ține cu orice preț să rămână în istorie drept cel care a realizat această performanță. Dar, așa cum rușii nu se tem, de fapt, de scut, nici România nu trebuie să se teamă de amenințările Rusiei, care nu sunt decât arabescuri (înflorituri) ale "jocului de picioare" practicat de diplomația celor două mari puteri. Nu există termen de comparație între momentul actual și anul 1940, când România, singură, izolată și amenințată din toate părțile
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Sovietice, Ungariei lui Horthy și Bulgariei revizioniste. Acum avem în spate NATO, cea mai puternică alianță militară din istorie, iar un atac asupra unui membru al acesteia atrage riposta întregii Alianțe; asta înseamnă, practic, un război pustiitor, de care se tem toți. Rusia a amenințat că dacă scutul se instalează în Cehia și Polonia, ea își va redirecționa rachetele balistice spre ținte din Europa, inclusiv spre bazele amaricane din România și Bulgaria. Fără îndoială că statutul de țintă a unei rachete
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
mai pragmatice față de Rusia. Întrebarea este cât de flexibilă și cât de pragmatică să fie, ținând cont de faptul că Rusia poate lua orice manifestare de acest fel drept slăbiciune, iar ursul rusesc îi atacă întotdeauna pe cei care se tem. Recunosc că este greu de ieșit din această dilemă; eu însumi mă simt atras de ambele variante contradictorii: păstrarea mândriei naționale printr-o politică de independență energetică sub umbrela UE sau concesii în numele unui pragmatism cu utilitate rapidă. Am nevoie
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
anul acesta, să construiască o altă conductă South Stream tot de 30 miliarde m3, cu două ramuri, una din ele trecând prin România. Participarea noastră ar urma să fie simbolică. Este clar că acest proiect torpilează Nabucco, și tare mă tem că va fi realizat chiar înaintea acestuia. Deja Ungaria face cu ochiul noului proiect ruso-italian, ceea ce înseamnă că Nabucco cel care ne interesează pe noi va fi amânat sine die. Asigurările pe care ni le dă același demnitar american că
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
mirele real era stăpânul rămas acasă. Multe companii economice și financiare din zilele noastre se "căsătoresc" în acest fel. Deosebirea este că atunci mirele real era cunoscut de toți, în timp ce azi rămâne ascuns sau apare rareori la lumina zilei. Mă tem că și în cazul OMV și în cel al KayMunazGaz "mirii" adevărați sunt rușii. Dar chiar dacă nu este așa, o certitudine rămâne: independența energetică a României a devenit un basm, iar guvernul care, am înțeles, va lua în dezbatere problema
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
mijlocului, atunci este clar că nu pot fi cumpărați cu bani, oricât de mulți ar fi aceștia. Am mai spus-o și o repet: cum poți câștiga un război și, în general, cum poți lupta cu adversari care nu se tem de moarte, ba chiar o caută ca pe o cale sigură spre Paradis? Aici, în această mentalitate, foarte deosebită de modul european de a vedea lumea, trebuie căutate cauzele eșecului american în Irak și în prinderea lui Ben Laden. Fără
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
de la Helsinki și Rezoluția 1244 a Consiliului de Securitate al ONU. Nu s-ar putea spune că Rusia nu are argumente. În plus, poziția sa este pe placul majorității sârbilor. Nu în ultimul rând, Rusia ca și alte state se teme că independența Kosovo va fi urmată de revendicări similare ale multor minorități naționale, ceea ce ar crea focare de conflict în multe părți ale lumii. Statele Unite se sprijină pe vechiul principiu al naționalităților, care, începând din secolul al XIX-lea, a
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
mai pustiitor război din istorie, și iată că iarăși apăreau alianțe, înțelegeri, confrerii îndreptate împotriva unora sau altora. Organizația Națiunilor Unite (ONU) luase ființă încă din 1944, iar membrii ei fondatori erau marile puteri ale lumii. De cine se puteau teme aceștia? Carta ONU, semnată de ele și de multe alte state, oferea instrumente numeroase de prevenire a conflictelor și de rezolvare a lor, în cazul în care ar fi izbucnit. În realitate, aceste instrumente s-au dovedit a fi pur
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
milioane de euro. Să privim, așadar, lucrurile realist și pragmatic. Moștenirea istorică încărcată nu poate fi ignorată, dar ea trebuie pusă față în față cu interesele majore ale României de azi. Acestea sunt preponderent economice. România nu are de ce se teme acum de Rusia. Este membră a NATO și a UE așa încât problema securității nu se mai pune sau se pune în aceeași măsură ca pentru toate celelalte țări membre. NATO și UE nu împiedică țările membre să-și promoveze interesele
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
unul din cele mai sărace state, aceasta a devenit, în 20-25 de ani, una din cele mai bogate țări ale Europei. Ea era cel mai puțin îndreptățită să voteze împotriva Tratatului. Reacția ei este tipică pentru țările mici. Irlanda se teme că unele prevederi din Tratat cum ar fi dispariția dreptului de veto ar așeza țările mai mici la remorca celor mari în cadrul UE. Sigur că o asemenea prudență este necesară, dar ea nu justifică gestul exagerat al irlandezilor, care tulbură
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
ca forța să se exercite efectiv, este suficient ca aceia cu gânduri rele să știe că ea există și că va fi folosită în caz de nevoie. Întreaga istorie este plină de nebuni care, văzând că n-au a se teme de nimic, au lăsat în urma lor distrugeri și nenorociri. Eu nu spun că acest jandarm trebuie să fie o țară anumite, ci un "club" în care chiar dacă membrii au interese diverse în diferite domenii, să aibă unul fundamental comun: păstrarea
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
educației pe care o primesc tinerii irakieni, și musulmani, în general, este lipsa fricii de moarte. Or, aceasta îi transformă în adversari redutabili și greu de învins. Cum să lupți și cum să-i învingi pe cei care nu se tem de moarte? Urmărind, ani de zile, ceea ce s-a petrecut în Irak, înclin să cred că americanii au subestimat sau chiar au ignorat această psihologie aparte când s-au grăbit să ocupe Irakul. Americanii au pierdut în Irak și vreo
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
februarie 2005, cazul de la Iași, rezultând un text cu o notă optimistă: „Monitorul de Iași” vă prezintă povestea cutremurătoare a unui om care a luptat cu Securitatea vreme de peste zece ani Alexandru Tăcu este unul dintre românii care se mai tem Încă și acum că sunt urmăriți de foștii membrii ai Securității. De ce? Pentru că timp de șapte ani a fost obiectivul unui dosar de urmărire informativa instrumentat de atat temută Securitate. Tăcu susține că au fost nu mai puțin de patru
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
lui Alexandru Mavrocordat cu teme simple și, ,,îndreptarea” temelor. Al treilea dascăl preda și el ,,două științe”: dimineața, ca de pildă cugetările lui Caton și ale lui Pitagora, miturile lui Esop etc., iar după-amiaza era rezervată pentru ,,tehnica gramaticii” și teme după gramatica lui Laskares etc. Joia și duminica erau zile libere pentru ,,odihna ucenicilor”, programul școlar cuprinzând doar cinci zile de activitate săptămânală. Un model de orar destul de detaliat îl regăsim la Școala Normalicească de la biserica Sf. Neculai din Iași
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
se referi la administrarea casei și căminului. Pentru a numi problemele pe care noi, astăzi, le considerăm economice, Aristotel folosea cuvântul grec "crematistica". Chiar dacă nu analizează în detaliu problemele economice și nici nu consideră relațiile între variabile sau fenomene, abordează teme cum ar fi valoarea, banii, dobânda și proprietatea (dezvoltă ideea proprietății private și evidențiază principalele limite ale celei comune, urmările ei nedorite pentru viața comunității. Sub acest aspect se distanțează fundamental de Platon, mentorul său spiritual). * Politica tratează problema cetății
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
unei adunări, este expresia înțelegerii și acceptări unanime, a unui contract care se regăsește în stat; Prin urmare scrie Hobbes în Leviathan este evident că atât timp cât oamenii trăiesc fără o putere comună care să-i facă pe toți să se teamă, ei se află în așa-numita stare de război, care este războiul fiecăruia împotriva fiecăruia." * Pornește de la om și derivă caracteristicile societății din însușirile lui. Înlătură rolul divinității din problematica socială, acordând bisericii și religiei un rol relativ redus, de
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
interpretării sale, iese din sfera sacralității scrisului, nu mai este atât Sacra Scriptura ci, introdusă în mecanismul rotativ al tiparului, devine parte din corpusul literaturii, asemenea oricărei alte cărți. * Perioada este una de luptă permanentă între vechi și nou, apar teme noi, problemele sociale anterioare primesc concepte noi, iar terminologiile trecutului sunt unele continuate, iar altele supuse criticii vehemente. * Perioada la care ne referim cumulează "doi timpi" ai emancipării politice, morale, științifice și filosofice care au marcat istoria umanității: Renașterea și
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
spre reeducarea mai întâi a mușchilor extensori ai șoldului. Ulterior, trebuie stimulată înclinarea pelviană anterioară. Aceste două exerciții pot fi încercate într-o poziție de îngenunchere mare, înante de se ridica în picioare, dacă pacientul pare prea instabil și se teme de cădere. Când pacientul a obținut un oarecare control al exetensiei șoldului și a poziției pelvisului, terapeutul, trebuie să meargă înainte cu tratamentul și să reeduce controlul muscular al mișcării de rotație internă a genunchilor. În acest stadiu trebuie să
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cred că am zis mai multe decât ar accepta peștișorul! „Nu aș părăsi teatrul din Sibiu“ Spunea domnul Constantin Chiriac că, după un an cum a fost 2007, cu astfel de colaborări și vizibilitate, a fost întrebat dacă nu se teme că actorilor li se vor face propuneri să plece în alte țări. Tu ai accepta propunerea să pleci la un teatru european? Mi-ar plăcea să joc într-o limbă străină, dar nu cred că e același lucru... Deci aș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
bulină. Să vă spun că bulina blocului tot de la ele se trage. Altfel, cum naiba, bloc nou din ’85 să stea la cheremul primului seism? Când s-au mutat cele trei babe la parter, nimeni nu mai știe, sau se teme să știe. Fumează în fața ușii de la intrare și te scuipă dacă nu le place mecla ta. Aia cea mai bătrână se zice că a omorât în bătaie o tarabagioaică, pe care a acuzat-o de furt la cântar. În realitate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
întâlnire a junimiștilor și nu vreau s-o tulbur cu prezența mea. Un glas pătrunzător ajunge până la mine. Eglasul lui Creangă, care tocmai citește „Amintiri din copilărie”: „Apoi dar, mai rămâi sănătoasă, mătușă Mărioară!” Mă întorc la birjar. Mișa,mă tem că în sara asta n-am cam nimerit-o,pentru că nu se poate vorbi cu conul Vasile. Aici sunt toți junimiștii și el îi sufletul adunării. Mâine seară cred că,tot pe vremea asta,avem să ne întâlnim,pentru a
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]