179,567 matches
-
Slatina este asigurat de SC Loctrans SA, funcționând pe următoarele trasee Orașul a dat importanți oameni de cultură ai secolului XX: aici s-a născut Eugen Ionescu, faimos scriitor și om de teatru avangardist, iar Ion Minulescu își petrecea vacanțele aici, la bunici, cunoscut poet român simbolist ale cărui "Romanțe pentru mai târziu" au cunoscut un succes deosebit (mai ales după moartea lui în 1944). Cele mai vechi monumente istorice din Slatina sunt locașuri de cult, dar există și structuri urbane
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
membrii ai poporului german ce trăiau dincolo de frontierele Germaniei: germanii austrieci, germanii sudeți, comunitățile germane ce trăiau de-a lungul coastei baltice - toți urmau să fie cuprinși în limitele teritoriale ale noii Germanii. Totuși, țelurile lui Hitler nu se sfârșeau aici. Visa la Germania Mare, o supraputere capabilă să rivalizeze cu Imperiul Britanic și cu Statele Unite. Un asemenea obiectiv nu putea fi atins decât printr-o extindere teritorială de mari proporții. Acesta a fost motivul pentru care Hitler ceruse „"Lebensraum"” („spațiu
Nazism () [Corola-website/Science/296739_a_298068]
-
îl primește doar în anul 1453. Conform datelor strânse în Codex Bandini (sec. al XVII-lea), Piatra a fost locuită în majoritate de maghiari și de sași. Cu timpul Târgul Piatra capătă o mai mare importanță, aceasta și datorită constituirii aici (estimată a fi între 1468-1475) a unei Curți Domnești (menționată ulterior în mai multe rânduri - 1552, 1570, 1594), de către Ștefan cel Mare. Aceasta a exercitat o puternică influență atât în plan economic, politic, cât și administrativ, chiar dacă ea nu a
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
mai multe rânduri - 1552, 1570, 1594), de către Ștefan cel Mare. Aceasta a exercitat o puternică influență atât în plan economic, politic, cât și administrativ, chiar dacă ea nu a fost decât o casă voievodală. În urma săpăturilor efectuate în anii 1950, atât aici, cât și la Bâtca Doamnei, au fost descoperite vestigii medievale. Marco Bandini menționează că în anul 1646 încă mai erau vizibile ruinele vechii biserici catolice medievale. În perioada Renașterii și Revoluției industriale evoluția continuă. Spre începutul secolului XVII orașul devenise
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
legislative ce au urmat au dus la dezvoltarea capitalismului industrial și în această parte a țării. La 8 noiembrie 1841 prima „moară" de hârtie (prima, de altfel, de acest fel) din Moldova este deschisă de Gheorghe Asachi, iar din 1852 aici a funcționat fabrica de postav și sumane Grulich. Apar apoi fabrici de cherestea, săpun, chibrituri, bere și mori. În 1864 la numele de Piatra se adaugă cuvântul Neamț, măsura necesară pentru a deosebi orașul de Piatra din județul Olt. 15
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
pentru al XV-lea regiment de Dorobanți, compus din 2 batalioane și cu reședința la Piatra (primul comandant fiind Locotenent colonelul Alexandru Fotea). Regimentul a participat în Războiului de independență de la 1877-1878 la luptele de la Plevna, Grivița II (citat fiind aici printr-un ordin de zi de către domnitorul Carol I), Rahova, Vidin și Smârdan. La 15 martie 1878 regimentul este retras în țară. Acesta este în august 1891 desființat, fiind înlocuit de Regimentul 15 infanterie "Războieni", care participă în 1913 la
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
Catapeteasma actuală este un produs al ultimelor decenii, cea veche neavând nici pe departe forma tradițională. În trecut în locul fundalului de lemn sculptat care separă naosul de altar și pe care sunt pictate scenele și portretele riguros stabilite prin canoane, aici se aflau cinci rânduri de icoane așezate pe un perete de scânduri, fără a se respecta o succesiune prestabilită. Aceste icoane însă, în marea lor majoritate, aveau o valoare istorico-artistică deosebită. Este vorba de cel puțin trei grupe de icoane
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"). În arealul orașului sau limitrof acestuia, s-au identificat 4 zone fosilifere: Cozla, Cernegura, Pietricica și Agârcia, reprezintând zone de interes paleontologic situate în Oligocen pe fundul Mării Paratethys. Aici, în stratele de rocă moale alcătuită din conglomerate de marne, gresii și șisturi disodilice s-au descoperit depozite fosilifere de pești și scoici, caracteristice zonelor cu un climat subtropical ale acestei perioade. Fauna marină fosilă găsită aici este foarte bogată
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
fundul Mării Paratethys. Aici, în stratele de rocă moale alcătuită din conglomerate de marne, gresii și șisturi disodilice s-au descoperit depozite fosilifere de pești și scoici, caracteristice zonelor cu un climat subtropical ale acestei perioade. Fauna marină fosilă găsită aici este foarte bogată, acoperind toate nișele ecologice disponibile - de la apele de litoral până la cele mai adânci zone propice vieții. Fosilele identificate aici pot fi vizionate la Muzeul de Științe Naturale din Piatra Neamț. Dealul Vulpii-Botoaia (Ochiul de Stepă) este o arie
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
fosilifere de pești și scoici, caracteristice zonelor cu un climat subtropical ale acestei perioade. Fauna marină fosilă găsită aici este foarte bogată, acoperind toate nișele ecologice disponibile - de la apele de litoral până la cele mai adânci zone propice vieții. Fosilele identificate aici pot fi vizionate la Muzeul de Științe Naturale din Piatra Neamț. Dealul Vulpii-Botoaia (Ochiul de Stepă) este o arie protejată de tip floristic)situată în partea estică a orașului pe versantul sud-vestic al dealului "Vulpea" (478 m). Aici vegetează mai multe
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
vieții. Fosilele identificate aici pot fi vizionate la Muzeul de Științe Naturale din Piatra Neamț. Dealul Vulpii-Botoaia (Ochiul de Stepă) este o arie protejată de tip floristic)situată în partea estică a orașului pe versantul sud-vestic al dealului "Vulpea" (478 m). Aici vegetează mai multe elemente floristice xerofite de stepă ilustrate de 28 de specii specifice acesteia. Dealurile Pietricica (530 m), Cozla (679 m), Cârloman (617 m) și Cernegura (852 m) străjuiesc orașul Piatra Neamț la est, nord și respectiv sud, reprezentând - cu excepția
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
fosile de pești și alge, reprezentate și la Muzeul de Științe Naturale din Piatra Neamț. Din punctul numit „Trei Coline” pornesc trasee turistice care duc spre Dărmănești, spre Cârloman sau spre zona marmitelor de piatră numite de localnici „La trei căldări”. Aici într-o stâncă izolată se află săpate trei scobituri rotunde cu diametrul de cca. 60 cm, a căror origine nu a întrunit consensul, considerându-se că ne aflăm fie în fața unui fenomen carstic, fie periglaciar, sau cu caracter de marmite
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
pantei de sud-est a Podișului Central al Moldovei, în zona de silvostepa, fiind străbătut de răul Bic, un afluent de dreapta al Nistrului. Este unul dintre cele mai mari orașe din Europa Centrală și de Sud. La 1 ianuarie 1984, aici locuiau 604.500 persoane, conform recensământului din 1989 - 661.400, în 1996 - 662.000 persoane, iar potrivit datelor preliminare ale ultimului recensământ din 2014 - 492.894 persoane. În prezent (2016), l găzduiește peste 680.000 de locuitori (estimare). Chișinăul este
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
piatră" Există două ipoteze despre etimologia numelui. Prima, emisă de Iorgu Iordan, este că numele orașului ar veni din limba maghiară Kis + Jenö („micul Eugen” sau „mică latura”) pronunțat "Chișienău", trăgîndu-se de la ostașii secui pe care voievozii Moldovei îi stabiliseră aici în drumul tătarilor, care stăpîniseră ținutul între 1224 și 1359. Această ipoteză a fost susținută și de cercetătorii Ștefan Ciobanu, A. V. Sava, Al. Boldur, Al. Graur, Anatol Eremia și alții. A doua ipoteză, emisă de cercetătorii sovietici și adoptată
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
turism a deputatului municipal Chișinău de atunci, Alexandru Savițki, în calitate de pasageri figurând o serie de persoane marcante ale municipiului, scriitori, jurnaliști etc.) Astfel, în anii următori acelei rute aeriene din 1927, la Chișinău a fost construit aeroportul de pasageri. Pe aici trecea linia de navigație aeriană L.A.R.E.S. cu plecare și sosire pe aerodromul Chișinău. Itinerarii: București - Galați - Chișinău și Cernăuți - Iași - Chișinău - Cetatea Albă. În perioada interbelică au fost deschise și au activat în municipiul Chișinău mai multe facultăți și școli
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
Malina Mică. Paralel se află vâlceaua Malina Mare. În partea de sud a orașului se gaseste vâlceaua întinsă Muncești. Partea stângă a orașului ocupă două terase: prima coboară spre rău, cea de-a doua are o altitudine de 60-90 m. Aici a fost construit cartierul (sectorul) Râșcani. Partea din stânga a văii Bacului, pe alocuri pietroasa, este întretăiata de mai multe vai și vâlcele, orientate mai ales de la nord spre sud. Primele observații meteorologice instrumentale au început să fie înregistrate la Chișinău
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
fost inaugurat în 1920. La nord de oraș se află Universitatea Autonoma a Madridului.( Arborele Lumii- Capitolul Planeta Pământ; subcapitolul Madrid) Orașul este servit de Aeroportul Internațional Barajas, care este situat cam la 13 km la est de oraș: de aici există o sumedenie de zboruri interne și internaționale. În ciuda populației orașului în jur de patru milioane (madrileni sau madrileños), metroul madrilen este una dintre cele mai extinse și mai rapid dezvoltate rețele de metrou din lume. Un sistem de transport
Madrid () [Corola-website/Science/296725_a_298054]
-
în timpul verii) a devenit o problemă serioasă. Multe treceri construite în acea perioadă au fost deja dezafectate. (Arborele Lumii) Madridul modern este centru cultural și de transporturi pentru întreaga Spanie, și capitala provinciei Madrid. Astăzi Madridul este principalul centru industrial, aici realizându-se produse textile, produse alimentare și din cauciuc. Sunt importante și tipografiile, editurile și industria cinematografică, dar Madridul este și centrul bancar și financiar al Spaniei. Madridul are o moștenire artistică bogată. Colecția de picturi a Muzeului Prado oglindește
Madrid () [Corola-website/Science/296725_a_298054]
-
coasta Spaniei. Această metropolă, denumită în limba catalană Alacant, este (alături de Barcelona și de Valencia) unul dintre cele mai importante porturi și stațiuni turistice la Marea Mediterană și totodată, principalul centru comercial și de pescuit al regiunii Valencia. Comunitatea românească de aici numără oficial 12 213 locuitori, fiind numeric a șasea comunitate străină din provincia Alicante. Spre deosebire de Valencia, istoria orașului Alicante a fost întotdeauna mai strâns legată de apă decât de uscat. Apărată numai de "Castelul Santa Barbara", localitatea și-a concentrat
Alicante () [Corola-website/Science/296749_a_298078]
-
fost extinsă în secolul III î.Hr. de către cartaginezi, care au utilizat-o ca bază a comerțului maritim din apropiere de coastă. Alicante a căpătat o importanță economică și politică sporită abia pe vremea romanilor (218 - 201 î.Hr.). La vremea aceea, aici funcționau ateliere de prelucrarea pietrei și hale unde se conserva peștele care lua ulterior drumul Italiei. "Lucentum", numele dat de romani orașului, s-a dezvoltat încorporând coastele nordice ale muntelui Santa Barbara și zona cartierului Benalin din ziua de astăzi
Alicante () [Corola-website/Science/296749_a_298078]
-
cât și administrația publică joacă un rol important în economia orașului. Dezvoltarea sectorului construcțiilor a ridicat mai multe întrebări legate de probleme de mediu. Orașul găsduiește sediul Oficiului pentru Armoizarea Pieței Interne, și un procent însemnat din funcționarii oficiului locuiesc aici. Universitatea din Alicante este localizată în San Vicente del Raspeig, lângă orașul Alicante. Peste 25000 de studenți frecventează cursurile universității.
Alicante () [Corola-website/Science/296749_a_298078]
-
de viață a crescut cu 5 ani în Galicia, datorită îmbunătățirii condițiilor de trai. Patrimoniul celtic al Galiciei este des celebrat, mai ales în literatura galiciană. De fapt, numele Galicia vine de la numele tribului celtic antic care s-a așezat aici, Gallaeci.
Galicia () [Corola-website/Science/296746_a_298075]
-
patrimoniul mondial pe Lista UNESCO din 1997. Orașul Salzburg a fost populat încă de timpuriu, din perioada neolitică, în mare parte datorită salinelor din zonă. Săpăturile arheologice au scos la iveală relicve preistorice: în aproximativ 1000 î.C. se găsea aici o colonie destul de numeroasă de iliri, atrasă de exploatarea salinelor de pe Dürnberg, lângă Hallein. După 400 de ani locul este ocupat de celți. Începând cu 15 î.C. micile comunități umane din zonă formează un oraș pe malurile râului Salzach
Salzburg () [Corola-website/Science/296754_a_298083]
-
Salzburg a fost inclus pe lista patrimoniului mondial UNESCO. La 27 ianuarie 1756 se naște Wolfgang Amadeus Mozart, într-o casă de pe Getreidegasse, la numărul 9. Această casă era cunoscută și sub numele de "casa maestrului de dans" ("Tanzmeisterhaus"), deoarece aici luase ființă, în anul 1711, o școală de dans pentru nobili, școală care, pe lângă orele de dans, mai oferea și cursuri de bune-maniere și comportare în societate. În această clădire au fost organizate câteodată chiar baluri ale înaltei societăți din
Salzburg () [Corola-website/Science/296754_a_298083]
-
a treia călătorie a lui Mozart și a tatălui lui la Viena, familia se mută într-o casă în piața Hannibal ('Hannibalplatz') - astăzi 'Makartplatz', la numărul 8. O seamă de muzicieni au fost musafiri ai familiei, iar Mozart a compus aici între 1773 și 1780 simfonii, serenade, concerte pentru vioară și pian, arii, etc. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, trei sferturi din casa de pe Getreidegasse a fost distrusă de o bombă. În anul 1955, organizația internațională "Mozarteum" reușește să
Salzburg () [Corola-website/Science/296754_a_298083]