178,662 matches
-
competențele instanțelor și refacerea corespunzătoare a schemei de personal din sistemul judiciar. La 5 iulie 2013, Cătălin Predoiu s-a înscris în Partidul Democrat Liberal (PDL). Consiliul National de Coordonare al Partidului Democrat Liberal l-a validat, cu 552 de voturi "pentru" și 8 "împotrivă" pe fostul ministru al justiției pentru funcția de prim-vicepreședinte al PDL. Cătălin Predoiu vorbește limbile engleză și franceză. Este căsătorit și are doi copii. Cătălin Predoiu a publicat o serie de cărți de drept comercial
Cătălin Predoiu () [Corola-website/Science/311789_a_313118]
-
încetarea focului sub egida ONU care a stabilit Misiunea Națiunilor Unite pentru referendumul Saharei Occidentale (MINURSO), care trebuia să se facă în 1992. Frontul Polisario acuză Marocul că întârzie realizarea referendumului pentru că noii coloniști marocani (majoritari) să obțină dreptul la vot. Marocul neagă acuzarea. Pentru a depăși dificultățile din procesul de pace, Națiunile Unite au numit pe James Baker că Trimis al Secretarului General de la Națiunile Unite pentru Sahara Occidentală. Negocierile au făcut ca în 1997 Maroc și Frontul Polisario au semnat
Sahara Occidentală () [Corola-website/Science/311821_a_313150]
-
comisia parlamentară suedeză a fost instituit. A fost recomandată o reformă socială și economică pentru a reduce emigrația prin încercarea de a arăta suedezilor cele mai bune lature ale Suediei. Propunerile majore ale comisiei erau iute un mijloc au fost: votul universal, locuințe mai bune, dezvoltarea economică generală, și educația populară. Efectul acestor măsuri este greu de evaluat, deoarece Primul Război Mondial(1914-1918) a împiedicat anul după ce comisia a publicat ultimul său volum, reducând emigrația la o strecurare pură. Din mijlocul
Emigrarea suedezilor către Statele Unite () [Corola-website/Science/311822_a_313151]
-
1998-1999), consultant în probleme speciale și de protocol al Președintelui Republicii Moldova (1999-2000) și director al Serviciului de Stat Protocol Diplomatic (2000-2001). În anul 2001 este numit în funcția de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Statul Israel. În baza votului de încredere acordat de Parlament, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova, la data de 19 aprilie 2005, Artur Cozma este numit în funcția de ministru al culturii și turismului. El și-a păstrat funcția de ministru și în noul guvern format de
Artur Cozma () [Corola-website/Science/311857_a_313186]
-
Chirtoacă. A fost acționar (cu o participație de o treime) la lanțul de benzinării Eurosim, până în septembrie 2012 când a arendat acțiunile companiei Petrom. Pe data de 28 august 2009, Mihai Ghimpu a fost ales Președinte al Parlamentului Republicii Moldova cu votul a 53 de deputați ai Alianței pentru Integrare Europeană din numărul total de 101 parlamentari. Partidul Comuniștilor din Republică Moldova, care deține 48 de mandate de deputat în actuala legislatură, nu a participat la procedura de vot și a contestat
Mihai Ghimpu () [Corola-website/Science/311836_a_313165]
-
Parlamentului Republicii Moldova cu votul a 53 de deputați ai Alianței pentru Integrare Europeană din numărul total de 101 parlamentari. Partidul Comuniștilor din Republică Moldova, care deține 48 de mandate de deputat în actuala legislatură, nu a participat la procedura de vot și a contestat la Curtea Constituțională legalitatea alegerii lui Mihai Ghimpu în funcția de Președinte al legislativului. La 8 septembrie 2009, în urma examinării contestației, Curtea Constituțională a stabilit printr-o decizie irevocabilă că Mihai Ghimpu să rămână Speaker. Prima inițiativa
Mihai Ghimpu () [Corola-website/Science/311836_a_313165]
-
stabilit printr-o decizie irevocabilă că Mihai Ghimpu să rămână Speaker. Prima inițiativa a lui Mihai Ghimpu în calitate de Președinte al Parlamentului a fost propunerea de modificare a organigramei legislativului. La ședința în plen a Parlamentului din 10 septembrie 2009, cu votul majorității deputaților s-a hotărât că noul Parlament să aibă un prim-vicepreședinte și trei vicepreședinți față de doi în legislatura precedentă. Prim-vicepreședintele și doi vicepreședinți sunt din partea Alianței pentru Integrare Europeană, iar un post de vicepreședinte revine fracțiunii Pratidului
Mihai Ghimpu () [Corola-website/Science/311836_a_313165]
-
interimatul funcției de Președinte al Republicii Moldova. Interimatul funcției a intervenit ca urmare a demisiei Președintelui Vladimir Voronin anunțată în dimineața zilei de 11 septembrie 2009 la postul public de televiziune. Cererea de demisie a fost transmisă secretariatului Parlamentului, iar prin votul majorității deputaților a fost declarată vacanță funcția de Președinte al Republicii Moldova. Prin urmare, în corespundere cu articolul 91 al Constituției Republicii Moldova, care prevede că "interimatul funcției se asigura de Președintele Parlamentului", Mihai Ghimpu devine Președinte interimar al Republicii Moldova până la alegerea
Mihai Ghimpu () [Corola-website/Science/311836_a_313165]
-
1999-2000) și Director Executiv al Asociației Științifice INQUA-Moldova și Coordonator în protecția mediului al CNFA (2000-2004). La data de 19 martie 2004, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova, a fost numit în postul de ministru al ecologiei și resurselor naturale. În baza votului de încredere acordat de Parlament, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova, la 19 aprilie 2005, Constantin Mihăilescu a fost reconfirmat în funcția de ministru al ecologiei și resurselor naturale. A îndeplinit această funcție până la data de 27 februarie 2008, când a fost
Constantin Mihăilescu () [Corola-website/Science/311869_a_313198]
-
anul 2001 a fost numit în funcția de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Republică Turcia, și prin cumul Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar în Qatar, Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Regatul Arabiei Saudite, Sultanatul Oman, Republica Arabă Egipt și Liban. În baza votului de încredere acordat de Parlament, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova, la 19 aprilie 2005, Victor Țvircun a fost numit în funcția de ministru al educației, tineretului și sportului. A fost eliberat din funcția de ministru la data de 31 martie 2008
Victor Țvircun () [Corola-website/Science/311868_a_313197]
-
președintelui Republicii Moldova în funcția de ministru al muncii, protecției sociale și familiei în guvernul condus de Dumitru Braghiș. A fost păstrat ca ministru al muncii și protecției sociale în guvernul format de către Vasile Tarlev la 19 aprilie 2001. În baza votului de încredere acordat de Parlament, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova, la 19 aprilie 2005, Valerian Revenco a fost numit în funcția de ministru al sănătății și protecției sociale (acest minister formându-se prin unirea Ministerului Sănătății cu cel a Muncii și
Valerian Revenco () [Corola-website/Science/311870_a_313199]
-
Alegerile legislative din 2008 în România s-au desfășurat în data de 30 noiembrie 2008. În premieră, la aceste alegeri s-a renunțat la votul pe liste, reprezentanții politici ai cetățenilor fiind aleși printr-un sistem mixt, în care candidaturile și votul sunt uninominale, iar acordarea mandatelor se face proporțional. Guvernul României a adoptat în acest sens HG nr. 802 din 8 august 2008 privind
Alegeri legislative în România, 2008 () [Corola-website/Science/311923_a_313252]
-
legislative din 2008 în România s-au desfășurat în data de 30 noiembrie 2008. În premieră, la aceste alegeri s-a renunțat la votul pe liste, reprezentanții politici ai cetățenilor fiind aleși printr-un sistem mixt, în care candidaturile și votul sunt uninominale, iar acordarea mandatelor se face proporțional. Guvernul României a adoptat în acest sens HG nr. 802 din 8 august 2008 privind delimitarea colegiilor uninominale. Procentul participării la vot în alegerile parlamentare din 2008 a scăzut spectaculos la 39
Alegeri legislative în România, 2008 () [Corola-website/Science/311923_a_313252]
-
fiind aleși printr-un sistem mixt, în care candidaturile și votul sunt uninominale, iar acordarea mandatelor se face proporțional. Guvernul României a adoptat în acest sens HG nr. 802 din 8 august 2008 privind delimitarea colegiilor uninominale. Procentul participării la vot în alegerile parlamentare din 2008 a scăzut spectaculos la 39,26% din numărul cetățenilor cu drept de vot, față de alegerile parlamentare din 2004, când procentul a fost de 58,50%. Ca urmare a alegerilor, niciun partid nu a obținut majoritatea
Alegeri legislative în România, 2008 () [Corola-website/Science/311923_a_313252]
-
proporțional. Guvernul României a adoptat în acest sens HG nr. 802 din 8 august 2008 privind delimitarea colegiilor uninominale. Procentul participării la vot în alegerile parlamentare din 2008 a scăzut spectaculos la 39,26% din numărul cetățenilor cu drept de vot, față de alegerile parlamentare din 2004, când procentul a fost de 58,50%. Ca urmare a alegerilor, niciun partid nu a obținut majoritatea, cele două principale partide din Parlament, PSD și PDL formând o coaliție. Noutatea acesui scrutin a reprezentat-o
Alegeri legislative în România, 2008 () [Corola-website/Science/311923_a_313252]
-
parlamentare din 2004, când procentul a fost de 58,50%. Ca urmare a alegerilor, niciun partid nu a obținut majoritatea, cele două principale partide din Parlament, PSD și PDL formând o coaliție. Noutatea acesui scrutin a reprezentat-o sistemul de vot. Schimbarea sistemului de vot a fost un subiect de dezbateri aprinse pe toată perioada legislaturii 2004-2008. Pe parcursul discuțiilor între partide au fost propuse mai multe sisteme, printre care un sistem mixt după model german și un sistem uninominal în două
Alegeri legislative în România, 2008 () [Corola-website/Science/311923_a_313252]
-
procentul a fost de 58,50%. Ca urmare a alegerilor, niciun partid nu a obținut majoritatea, cele două principale partide din Parlament, PSD și PDL formând o coaliție. Noutatea acesui scrutin a reprezentat-o sistemul de vot. Schimbarea sistemului de vot a fost un subiect de dezbateri aprinse pe toată perioada legislaturii 2004-2008. Pe parcursul discuțiilor între partide au fost propuse mai multe sisteme, printre care un sistem mixt după model german și un sistem uninominal în două tururi. În anul 2007
Alegeri legislative în România, 2008 () [Corola-website/Science/311923_a_313252]
-
aprinse pe toată perioada legislaturii 2004-2008. Pe parcursul discuțiilor între partide au fost propuse mai multe sisteme, printre care un sistem mixt după model german și un sistem uninominal în două tururi. În anul 2007, a fost adoptat un sistem de vot mixt cu compensare, propus partidelor de Asociația Pro Democrația, sistem care a fost contestat de Președintele Traian Băsescu la Curtea Constituțională, deoarece ar fi introdus diferențieri între parlamentari, unii dintre ei urmând să fie aleși uninominal, și alții de pe o
Alegeri legislative în România, 2008 () [Corola-website/Science/311923_a_313252]
-
lui 2007, Președintele Băsescu a convocat și un referendum în care cetățenii au fost chemați să se exprime în favoarea sau împotriva sistemului uninominal în două tururi pentru alegerea parlamentarilor. La acest referendum, 79,5% dintre cei prezenți au fost în favoarea votului uninominal în două tururi, dar referendumul nu a fost validat, deoarece doar 26,5% dintre cetățenii cu drept de vot s-au prezentat la urne. În cele din urmă, Parlamentul a adoptat la 4 martie 2008 o lege prin care
Alegeri legislative în România, 2008 () [Corola-website/Science/311923_a_313252]
-
împotriva sistemului uninominal în două tururi pentru alegerea parlamentarilor. La acest referendum, 79,5% dintre cei prezenți au fost în favoarea votului uninominal în două tururi, dar referendumul nu a fost validat, deoarece doar 26,5% dintre cetățenii cu drept de vot s-au prezentat la urne. În cele din urmă, Parlamentul a adoptat la 4 martie 2008 o lege prin care se adopta un sistem uninominal într-un singur tur, cu distribuție proporțională a mandatelor. Colegiile au fost trasate după niște
Alegeri legislative în România, 2008 () [Corola-website/Science/311923_a_313252]
-
Deputaților și minim 2 pentru Senat, iar colegiul cel mai mic să fie cu maxim 30% mai mic decât cel mai mare. S-a adăugat o circumscripție pentru cetățenii români din afara țării. Pragul electoral a fost de 5% din totalul voturilor, sau 6 mandate de deputat și 3 de senator obținute cu majoritatea voturilor din colegiu. Doar candidații care au obținut jumătate plus unul din numărul de voturi din colegiul lor au câștigat automat un loc în Parlament. În colegiile în
Alegeri legislative în România, 2008 () [Corola-website/Science/311923_a_313252]
-
cu maxim 30% mai mic decât cel mai mare. S-a adăugat o circumscripție pentru cetățenii români din afara țării. Pragul electoral a fost de 5% din totalul voturilor, sau 6 mandate de deputat și 3 de senator obținute cu majoritatea voturilor din colegiu. Doar candidații care au obținut jumătate plus unul din numărul de voturi din colegiul lor au câștigat automat un loc în Parlament. În colegiile în care câștigătorul nu a obținut majoritatea voturilor, s-a trecut la redistribuirea proporțională
Alegeri legislative în România, 2008 () [Corola-website/Science/311923_a_313252]
-
pentru cetățenii români din afara țării. Pragul electoral a fost de 5% din totalul voturilor, sau 6 mandate de deputat și 3 de senator obținute cu majoritatea voturilor din colegiu. Doar candidații care au obținut jumătate plus unul din numărul de voturi din colegiul lor au câștigat automat un loc în Parlament. În colegiile în care câștigătorul nu a obținut majoritatea voturilor, s-a trecut la redistribuirea proporțională a mandatelor întâi la nivel de circumscripție și apoi la nivel național. În urma scrutinului
Alegeri legislative în România, 2008 () [Corola-website/Science/311923_a_313252]
-
3 de senator obținute cu majoritatea voturilor din colegiu. Doar candidații care au obținut jumătate plus unul din numărul de voturi din colegiul lor au câștigat automat un loc în Parlament. În colegiile în care câștigătorul nu a obținut majoritatea voturilor, s-a trecut la redistribuirea proporțională a mandatelor întâi la nivel de circumscripție și apoi la nivel național. În urma scrutinului, niciun partid nu a reușit sa obțină o majoritate. Deși alianța dintre Partidul Social Democrat și Partidul Conservator a obținut
Alegeri legislative în România, 2008 () [Corola-website/Science/311923_a_313252]
-
la redistribuirea proporțională a mandatelor întâi la nivel de circumscripție și apoi la nivel național. În urma scrutinului, niciun partid nu a reușit sa obțină o majoritate. Deși alianța dintre Partidul Social Democrat și Partidul Conservator a obținut puțin mai multe voturi decât Partidul Democrat-Liberal, cel din urmă a obținut puțin mai multe mandate decât prima. Sistemul de vot cu distribuire proporțională a mandatelor a condus la niște rezultate contraintuitive. Numeroși candidați votați de zeci de mii de alegători, printre care Ionuț
Alegeri legislative în România, 2008 () [Corola-website/Science/311923_a_313252]