179,567 matches
-
superficială este egală cu energia liberă Gibbs pe aria suprafeței: unde formula 62 este energia liberă Gibbs și formula 63 este aria. Legile termodinamicii impun ca orice scimbare spontană de stare să fie însoțită de o scădere a energiei libere Gibbs. De aici rezultă motivul pentru care scăderea ariei suprafeței unei mase de lichid este întotdeauna spontană (formula 64), dacă nu este însoțită de alte schimbări energetice. Deci, pentru a crește aria suprafeței, trebuie să se adauge o anumită cantitate de energie. Energia liberă
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
dacă nu este însoțită de alte schimbări energetice. Deci, pentru a crește aria suprafeței, trebuie să se adauge o anumită cantitate de energie. Energia liberă Gibbs este definită de ecuația formula 65, unde formula 66 este entalpia și formula 67 este entropia. De aici și din faptul că tensiunea superficială este energia liberă Gibbs pe aria suprafeței, se poate obține următoarea expresie pentru entropia pe unitatea de arie: Ecuația lui Kelvin pentru suprafețe rezultă din rearanjarea ecuației de mai sus. Ea afirmă că entalpia
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
de contact, trebuie specificată explicit și temperatura. Tendința generală este ca tensiunea superficială să scadă cu creșterea temperaturii, ajungând la o valoare de 0 la temperatura critică. Există doar unele ecuații empirice care fac legătura între tensiunea superficială și temperatură: Aici "V" este volumul molar al substanței, "T este temperatura critică și "k" este o constantă valabilă pentru aproape toate substanțele. O valoare tipică este "k" = 2.1 x 10. [J K mol] Pentru apă, se poate folosi și "V" = 18
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
cronicarul Ion Neculce în primă legendă din ""O sama de cuvinte"", prima capitala a Moldovei a fost orașul Siret. Acesta a atribuit lui Dragoș Vodă construcția bisericii, alături de o curte domneasca fortificata pe care primul descălecător ar fi ridicat-o aici. După cuvintele cronicarului, ""Dragoș-vodă, așa povestescu oamenii cum că, dacă au descălecat Țară Moldovii, au descălecat târgul Siretiului. Și i-au fost scaonul domnii(i) sale acolo. Și au făcut zamca, cetate de pământ, si in zamca case domnești și
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
și soția sa, Teodosia. Piatră din partea stângă a pronaosului conține ornamente orientale și gotice, având următoarea inscripție în limba slavona: ""Acest mormânt l-a făcut și înfrumusețat pan Nicolae tatălui său Ioan, numit Lazăr negustor, care s-a și înmormântat aici ... în anul 7085 (=1577) martie 1"". Piatră din partea dreaptă a pronaosului conține ornamente asemănătoare: ""Acest mormânt l-a făcut și înfrumusețat pan Nicolae mamei sale Teodosia, soția lui Lazăr, care s-a mutat la veșnicile lăcașuri - veșnică ei pomenire - în
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
Inscripția este însoțită și de trei splendide rozete solare. Pe intradosul aceluiași tirant, o altă inscripție, tot în cirilice: "„Eu sunt pâinea care s-au pogorât din ceriu, de va mânca oricine din pâine, acesta va trăi în veci”". Apar aici aceleași trei rozete solare, precum și o cruce sculptată în relief, obținută prin excizia fondului lemnos. Tipologic și stilistic, biserica se aseamănă cu cea de la Bătești, cu deosebirea că aici spațiul interior este mai mare, iar pereții exteriori de bârne au
Biserica de lemn din Groși, Timiș () [Corola-website/Science/317061_a_318390]
-
va mânca oricine din pâine, acesta va trăi în veci”". Apar aici aceleași trei rozete solare, precum și o cruce sculptată în relief, obținută prin excizia fondului lemnos. Tipologic și stilistic, biserica se aseamănă cu cea de la Bătești, cu deosebirea că aici spațiul interior este mai mare, iar pereții exteriori de bârne au fost acoperiți cu tencuieli de pământ. În naos, deasupra trecerii spre tindă, se văd urmele unei pisanii, acoperită, din păcate, în 1971, cu var. Se prea poate ca, acolo
Biserica de lemn din Groși, Timiș () [Corola-website/Science/317061_a_318390]
-
orașul Castoria - Macedonia și venit în București, împreună cu soția sa, Aposta, cu ajutorul arhimandritului Iason, care îl întâlnise pe Rusailă la Salonic, în timpul unui pelerinaj la Sfântul Munte Athos. Arhimandritul Iason locuia, împreună cu nepotul său, călugărul Sofronie, în curtea Bisericii Oțetari. Aici, la Biserica Oțetari, va fi botezat viitorul Mitropolit și va lua primele lecții de învățătură bisericească, de citire, scriere și cântare psaltică, de la călugărul Sofronie. Chipul Mitropolitului Nifon este pictat în pronaosul Bisericii Oțetari. Cu prilejul restaurării din 1860-1866, Gheorghe
Biserica Oțetari () [Corola-website/Science/317058_a_318387]
-
de bucurie, luminează-ne cugetul... curăță inima, întărește-ne voința în a face bine și primește de la noi cântări și laude sfinte și ne ajută în necazuri, în boli și suferințe”. (Acatist, Condac 1 și 13). Sfânta Liturghie se slujește aici cu un cor liturgic înființat prin osârdia fostului preot paroh, Gheorghe Dimulescu, care a păstorit comunitatea credincioșilor din zonă, timp de peste patru decenii. În corul acestei biserici cu o acustică perfectă au cântat mari voci ale muzicii românești, precum Nicolae
Biserica Oțetari () [Corola-website/Science/317058_a_318387]
-
ortodoxă sârbă, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe", este ridicată din bârne din lemn de stejar, având pereții tencuiți cu pământ, atât la exterior, cât și la interior. Din punct de vedere planimetric se înscrie tipului I, cu particularitatea că aici apare la peretele de sud o mică nișă, către extremitatea estică a naosului, cu rolul de a mări spațiul destinat veșmântarului. Peste pronaos se ridică un turn de lemn solid, de formă prismatică, cu un acoperiș conic din tablă. Învelitoarea
Biserica de lemn din Lucareț () [Corola-website/Science/317060_a_318389]
-
universal al temporalității, cum îl numea G. Durând, melcul exprimă permanentă ființei în procesul de devenire. Jocul Ielelor este, poate, cea mai reprezentativă pictură în ceea ce privește puterea artistului de a obține și a oferi revelația prin creație. Tehnică lui Coltofeanu atinge aici o anumita virtuozitate: pânză care îmbracă ființele supranaturale sporește de fapt transparență, iar lumină învăluie misterios peisajul, conferindu-i sacralitate”". (Viorica Buica) "„Dorin Coltofeanu conferă o magnificența de o discreție sobra pânzelor sale, care emană un aer de profundă originalitate
Dorin Coltofeanu () [Corola-website/Science/317072_a_318401]
-
El se află la o distanță de 37 km de municipiul Suceava. Comuna Botoșana se învecinează la răsărit cu comuna Comănești, la sud cu comuna Cacica, la apus cu comuna Poieni-Solca și la nord cu orașul Cajvana. Cercetările arheologice efectuate aici au scos la iveală urmele a 12 așezări omenești geto-dacice din epoca bronzului (secolele III-II î.Hr.). Satul Botoșana a purtat în trecut mai multe nume: Botoșeni, Botoșani și Botușana. Din cronica parohială se spune că numele corect al localității este
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
aflată la etajul superior al pridvorului. Atunci a fost construit un turn-clopotniță separat din lemn, situat lângă biserică, înspre vest. În 1876, biserica din Botoșana avea 1.648 enoriași, iar paroh era preotul Nicolai Sbiera. Începând din 1895 a slujit aici ca paroh preotul Ștefan Pavel, născut în 1855, preot din 1883. Acesta păstorea comunitatea din Botoșana și în 1907, iar cantor era Chiril Chiraș, născut în 1867 și angajat din 1887. După cum se precizează în "„Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
partea de vest, în care se află o fereastră dreptunghiulară (0.45x1.05 metri). El are un sistem de boltire prin sprijinirea, una pe alta, a bârnelor longitudinale și transversale, formând un trunchi de piramidă în trepte. Este de remarcat aici decorarea grinzii de sus a parapetului cu cioplituri în joc volumetric. Între pronaos și naos este un gol de trecere central, încheiat cu arc în plin cintru și două deschideri simetrice inegale. Naosul are o formă dreptunghiulară (8.90x9.25
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
superioară) în pereții estici ai celor două nișe. Altarul are un sistem de boltire asemănător cu cel din pronaos. Pe lângă iconostasul ce desparte naosul de altar făcut odată cu biserica și pictat în stil oriental de un pictor necunoscut, mai există aici alte două fragmente pictate: primul dintre ele se află pe peretele ce desparte pronaosul de naos și a fost zugrăvit în anul 1853 de cantorul Ioan Caminschi din Poieni-Solca (care cuprinde scenele din martiriul Mântuitorului) și al doilea se află
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
Aceasta constă atât în creșterea numărului de abonați și de posesori de telefoane, cât și în creșterea numărului de servicii și opțiuni realizabile cu ajutorul telefonului, bazate pe Internet și GPS, cum ar fi ghidaj pietoni (de ex., cum ajung de aici la Parcul Carol?), informații locale (unde e cel mai apropiat dentist?), sistem de plată (portmoneu electronic), modalitate de acces securizat în zone speciale și multe altele. V. și articolul "Smartphone" despre telefoanele mobile inteligente actuale.
Istoria telefonului mobil () [Corola-website/Science/317082_a_318411]
-
anul 2015, având codul de clasificare . În Evul Mediu, actuala Piață Schiller era cunoscută sub denumirea de Piața Pajiștii (în ). În anul 1563 s-au întocmit primele statute de vecinătate pentru locuitorii din jurul acestei piețe. În 1659 s-au construit aici o moară și o fântână arteziană, care a funcționat până în 1854. Pentru a înlesni accesul din Piața Pajiștii în Piața Mare a fost amenajat un gang de trecere pe sub casa „Generalului” din Piața Mare nr. 7, motiv pentru care acel
Bustul lui Friedrich Schiller din Sibiu () [Corola-website/Science/317096_a_318425]
-
numită jubilare) construită cu repetiții variate, simetrii interne, articulare prin formule cadențiale. Urmează un solist sau o formație mică cu un verset moderat melismatic care folosește uneori jubilarea și de obicei se sfârșește cu o variantă a recitării de la început (aici cântă și corul). Partea se încheie repetând alleluia în tutti. În unele versiuni arhaice se interpretează de trei ori jubilarea, iar de fiecare dată se cântă o variantă mai lungă, aceasta fiind probabil o urmare a cântării improvizatorice. Fragmentul pentru
Melismă () [Corola-website/Science/317098_a_318427]
-
celebrate în limba latină în zilele de luni, miercuri și sâmbătă (la ora 08,00) și în limba germană în zilele de duminică și în sărbătorile de poruncă (la ora 08,00). Din anul 1992, alături de credincioșii romano-catolici, sunt celebrate aici și serviciile divine ale Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. Parohia Greco-Catolică Sibiu-Centru își desfășoară aici serviciile religioase în duminici și sărbători, după slujbele romano-catolice, până la redobândirea bisericii parohiale proprii, Biserica Sf. Apostoli Petru și Pavel, ocupată de Biserica Ortodoxă
Biserica ursulinelor din Sibiu () [Corola-website/Science/317092_a_318421]
-
în limba germană în zilele de duminică și în sărbătorile de poruncă (la ora 08,00). Din anul 1992, alături de credincioșii romano-catolici, sunt celebrate aici și serviciile divine ale Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. Parohia Greco-Catolică Sibiu-Centru își desfășoară aici serviciile religioase în duminici și sărbători, după slujbele romano-catolice, până la redobândirea bisericii parohiale proprii, Biserica Sf. Apostoli Petru și Pavel, ocupată de Biserica Ortodoxă Română din 1948 și până în prezent. Conform contactului încheiat cu Parohia Romano-Catolică de Sibiu-Centru, slujbele greco-catolice
Biserica ursulinelor din Sibiu () [Corola-website/Science/317092_a_318421]
-
șiță lasă să se întrevadă elementele de bază ale edificiului: altarul, absidele laterale și încăperea pătrată a clopotelor situată deasupra pridvorului, iar pereții din bârne de brad îmbinate în "coadă de rândunică" pun în evidență măiestria celor care au lucrat aici folosind numai cuie de lemn. Interiorul căptușit cu scânduri de brad, este împărțit printr-un perete de dulapi în care a fost tăiat un gol în arcadă, reliefând astfel structura sistemului de boltire cu planșeu drept în pronaos și bolți
Biserica de lemn din Galu () [Corola-website/Science/317109_a_318438]
-
Verrocchio, Gian Lorenzo Bernini. La nord de Alpi se remarca Tilman Riemenschneider. În Franța, Renașterea debutează în epoca lui Francisc I, care a promovat artiști ca: Benvenuto Cellini, Leonardo da Vinci. Pe masură ce puterea Franței se dezvoltă, se mută aici focarul renașterii europene. Perioada Renașterii se încheie la începutul secolului al XVII-lea, dar stilul sculpturilor sale este preluat de catolicism. Secolul al XVI-lea este marcat de trei mari curente care evoluează succesiv: renașterea, manierismul și barocul. Manierismul preia
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
fost deschisă o nouă trecere boltită pe sub turn, în partea dreaptă, prin demolarea unei părți din clădirea învecinată aflată în Piața Mare nr. 2. Accesul în interiorul turnului se face pe o ușă de mici dimensiuni, amplasată în Piața Mică. De aici se urcă pe o scară îngustă, în spirală, care duce la etajele superioare. La etajul VI se află mecanismul orologiului, având cadrane pe toate cele patru laturi ale turnului, în timp ce la ultimul etaj a fost organizat un punct de belvedere
Turnul Sfatului din Sibiu () [Corola-website/Science/317112_a_318441]
-
genovezii. Genovezii, cărora venețienii le administraseră încă o înfrângere (1266), vor primi cu bucurie cererea împăratului. Ei obțineau din nou libertatea comerțului în întregul imperiu și stăpânirea unui cartier în suburbia constantinopolitană Galata, pe Cornul de Aur. Ei vor rămâne aici până la cucerirea turcească și Galata va deveni o înfloritoare casă de comerț genoveză. Reintegrarea genovezilor în Bizanț punea capăt ezitărilor venețiene, iar la 4 aprilie 1268 era ratificat tratatul dintre Bizanț și Veneția; tratatul era valabil numai pe durata a
Mihail al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317073_a_318402]
-
bibliotecară în New York Public Library în Lower East Side din Manhattan de unde își va ajuta financiar familia. În același an mama ei o înscrie într-o școală frecventată de emigranți evrei, care se afla în apropierea locului ei de muncă, aici s-a simțit izolată fiind singura creștină din școală. Ulterior urmează cursurile școlii superioare Wadleight High School din Uptown New York. În autobiografia ei va descrie că în școli s-a simțit (kreuzungluecklich) foarte nenorocită. În timpul ei liber, fiind o bună
Dorothea Lange () [Corola-website/Science/317113_a_318442]