179,567 matches
-
unde țărănimea săracă era ușor de convins de autorități să accepte soluțiile guvernului. Alte sate colectivizate în prima fază au fost cele din zone în care apăruseră mișcări de rezistență anticomunistă, cum ar fi Maramureș și Dobrogea, puterea comunistă folosind aici colectivizarea ca mijloc de represiune. În 1953, Stalin a murit iar presiunile Uniunii Sovietice asupra statelor europene ocupate privind colectivizarea au scăzut. Astfel, colectivizarea în România a stagnat între 1953 și 1955, regimul comunist lucrând doar la consolidarea Gospodăriilor Agricole
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
satul Vama se află la o distanță de 16 km de orașul Câmpulung Moldovenesc. Aflat la intrarea în Carpații Orientali și străjuit de Obcina Feredeului, acest sat a îndeplinit rolul de localitate de vamă între Principatul Moldovei și Principatul Transilvaniei. Aici erau vămuite mărfurile care veneau dinspre Ardeal sau plecau într-acolo. În vatra veche a satului s-au descoperit două monede romane, ceea ce atestă faptul că zona era locuită în primele secole ale mileniului I și că localnicii făceau schimburi
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
nu are montată o instalație de căldură pentru ca monumentul istoric să fie cât mai bine conservat în timp. În acest lăcaș de cult sunt oficiate liturghii în fiecare duminică și în fiecare sărbătoare cu cruce roșie în calendar. În plus, aici se mai pot celebra și alte slujbe religioase precum botezuri și cununii, dar nu și înmormântări. Biserica "Înălțarea Domnului" din Vama este construită din bârne de brad, cioplite în patru fețe și îmbinate la colțuri în tehnica "coadă de rândunică
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
și mobilierul și construindu-se și scara de acces la clopotniță. O serie de lucrări de reparații au fost efectuate la 1763. La începutul secolului al XIX-lea, biserica din Bălinești a trecut în stăpânirea Mănăstirii Văratic, care a înființat aici un metoc de maici. În anul 1864, odată cu secularizarea averilor mănăstirești, moșia Bălinești a fost împărțită clăcașilor. Într-un Raport adresat Ministerului Instrucțiunii publice la iulie 1872, Alexandru Odobescu afirma că biserica era ""tare stricată, dar tot se mai face
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
câte doi îngeri. Pe pereți se întâlnesc și grafite, unele datate ca "Eremia biv logofăt Grecul 1598". Ansamblul pictural interior este în prezent în restaurare sub coordonarea unui profesor restaurator din București. În pronaosul bisericii se află gropnița familiei Tăutu, aici aflându-se nouă lespezi din piatră care acoperă mormintele ctitorului și ale familiei acestuia. Printre cei înmormântați aici se află următorii: Lespezile funerare sunt bogat decorate, cea de pe mormântul Mariei Dragotă asemănându-se prin aspectul său oriental cu lespezile ce
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
pictural interior este în prezent în restaurare sub coordonarea unui profesor restaurator din București. În pronaosul bisericii se află gropnița familiei Tăutu, aici aflându-se nouă lespezi din piatră care acoperă mormintele ctitorului și ale familiei acestuia. Printre cei înmormântați aici se află următorii: Lespezile funerare sunt bogat decorate, cea de pe mormântul Mariei Dragotă asemănându-se prin aspectul său oriental cu lespezile ce acoperă mormintele Mariei de Mangop și al Mariei-Voichița de la Mănăstirea Putna. În pronaos se află și o lespede
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
Mai multe documente din prima parte a secolului al XVII-lea atestă faptul că satul se afla în proprietatea boierilor din familia Prăjescu. Un document din 1622 îl menționează ca proprietar pe vel postelnicul Ionașcu Prăjescu. Boierii Prăjescu au construit aici curți boierești, atestate documentar într-un act din 1636. În timpul incursiunii poloneze în Moldova din 1686, din timpul domniei lui Constantin Cantemir (1685-1693), curțile boierești de la Stolniceni-Prăjescu au fost arse de polonezi, ca și curțile boierești din alte sate învecinate
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
din satul Stolniceni Prăjescu și-a recăpătat aspectul și funcționalitatea inițială, dobândind și o rezistență sporită în fața agenților destructivi. După cel de-al Doilea Război Mondial, ca mutare a vetrei satului, biserica de lemn a rămas aproape abandonată. În prezent, aici se mai oficiază doar slujba de sărbătoarea hramului (Nașterea Maicii Domnului, 8 septembrie), precum și slujbele de înmormântare ale localnicilor răposați. Ca urmare a faptului că satul este îndepărtat, localnicii parcurg și câte 5-6 kilometri pe jos cu prilejul înmormântărilor. De
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
și înălțime până la coama acoperișului - 6,40 m. Construcția are formă trilobată, cu abside laterale triunghiulare și absida altarului decroșată față de restul construcției. Biserica este acoperită cu o învelitoare de șindrilă în formă de ”umbrelă”. Ca elemente decorative, sunt întâlnite aici brâie, chenare la ferestre și în jurul ușii de intrare, chenare ce au fost reproduse după vechile sculpturi la restaurarea din 1999. Decorația exterioară a pereților din bârne este marcată prin trei rânduri de brâie. Brâul inferior este situat pe talpa
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
se afla în mijlocul unor podgorii. El era străbătut de drumul Hârlău - Târgu Frumos, domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) construit un pod (practicabil și astăzi) peste gârla pârâului ce curge prin valea satului. Documentele istorice atestă faptul că în anul 1604 aici se aflau viile boierului Nestor Ureche. În 1605, domnitorul Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606) a dăruit Mănăstirii Dragomirna două fălci de vii pe dealul Zlodica. Mai târziu, după cum atestă un document din 4 aprilie 1663, domnitorul Eustratie Dabija (1661-1665) a donat
Biserica de lemn din Zlodica () [Corola-website/Science/317178_a_318507]
-
Dragomirna două fălci de vii pe dealul Zlodica. Mai târziu, după cum atestă un document din 4 aprilie 1663, domnitorul Eustratie Dabija (1661-1665) a donat mănăstirii lui Aron Vodă din țarina Iașilor peste două fălci de vii din Zlodica. De asemenea, aici își avea viile și mitropolitul Sava. Biserica de lemn cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, aflată la vest de podul medieval, este menționată în documente de prin anii 1617-1769. Prima atestare a bisericii are loc într-un document din
Biserica de lemn din Zlodica () [Corola-website/Science/317178_a_318507]
-
să ia contact cu comuniștii. După declarațiile lui ulterioare el ar fi fost respins de comuniști. Ca urmare a crizei economice devine șomer și după o serie de alte activități, studiază între anii 1934-1936, chimia la Universitatea Drexel din Philadelphia. Aici devine el în anul 1935 spion american și ulterior spion sovietic. După anii de studiu va lucra la Brothman Associates, iar în anul 1940 este activat de Jacob Golos pentru spionajul sovietic (NKVD) și (GRU) și sub comanda lui ofițerului
Harry Gold () [Corola-website/Science/317194_a_318523]
-
adaosurile ulterioare (veșmântăria și pridvorul), iar grinzile și bucățile de șindrilă putrezite au fost înlocuite. În prezent, în această biserică se slujește numai de sărbătoarea hramului. În jurul bisericuței se află cimitirul monahal unde sunt înmormântați călugării de demult și călugărițele. Aici se află și mormintele celor trei mătuși după mamă ale poetului Mihai Eminescu: Sofia, Fevronia și Olimpiada Iurașcu, ultima dintre ele fiind, pentru o vreme, stareță a mănăstirii. Tradiția povestește că de multe ori în copilăria sa, poetul Mihai Eminescu
Biserica de lemn din Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/317185_a_318514]
-
albe. „Înfiată” de arterele venețiene, poeta adulmecă înflorirea, conștientizând și depășind blestemul sterilității. Trăirea la limită, experiența de viață, dură, acumulată într-un spațiu al interminabilelor confruntări, permite autoarei a se simți „un vas plin, mult prea plin”, purtând, de aici încolo, lumea cu sine și în sine, încrâncenată a rezista tuturor încercărilor vieții prin evoluție ființială. Experiența venetă demonstrează această reîncarnare. O „altă” poetă pare a se fi ivit. Suspendată între Est și Vest („cu ochi bifocali, care văd simultan
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
în chip miraculos în poezia sa. (...). “S-a stins viața falnicei Veneții...” Trebuia să vină Eminescu să o spună, nu altcineva. Veneția e, în miniatură, imaginea concentrată a vieții omului pe Terra: bucată de pământ într-un imens ocean. E aici și măreția a tot ce a plăsmuit, cu mâna sa, omul, dar, concomitent, și o in-fi-ni-tă tristețe. Pentru că toate acestea vor pieri fiind înghițite de Okeanos. Nimic mai frumos, nimic mai efemer, nimic mai trist. Moartea la Veneția e atât
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
E aceeași topire. Fiind izgonită dintr-o gură de rai ( a evadat din ea), a nimerit în o alta, - în Veneția... “Dumnezeu, - scrie poeta, - revelat/revelând,/ te mai poate-ncânta:/ cu-n apus,/ cu un munte,/ cu-o apă...”. E aici ceva din Luceafărul (cum vom vedea în “Cădere în logos”, spre exemplu, - “duh arzător furișat în iatacu-ți”). În fond, autoarea cărții este o Cătălină sau un Luceafăr, care, după ce s-a materializat și a băut din cupa pământească până la fundul
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
regăsi rădăcinile, sau ecourile rădăcinilor noastre antice, și atunci, toată poezia, în ansamblul ei, se arată a fi o cronografie, un jurnal al tramelor sufletești pe care le trăiește autoarea. (...). „Căderile” sunt autentice plonjări cu efecte justificate, plonjări în sine. Aici este calitatea cea mai de preț a poeziei Eugeniei Bulat. Sunt „Căderea în tăceri”, „Căderea în Marele Frig”, „Căderea în necuvinte”, „Căderea în logos” și, în final, „Căderea în verde”. În prefața sa, criticul Adrian Dinu Rachieru remarcă pe bună
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
de „foame a celulelor” (Optică 2). Versul însuși este instantaneu, obținând contur de sentință de glosă (...). Poemele Eugeniei Bulat sunt inconfundabile. Scrisul ei este unul spontan, curajos, armonios în expresie, emoționant, plin de mirare și durere, trăit pe Valea Plângerii, aici, în Mica Românie înstrăinată - Basarabia. BEJAN, VLAD. Stalactite // Curierul Ginta Latină. - 2002. - nr. 3 (54). BOBEICĂ, CONSTANTIN. Poeme îndurerate // Lit. și arta. - 1999. - 4 mart. - P. 5. Bulat, Eugenia // Femei din Moldova: Encicl. - Chișinău, 2000. - P. 59. BOJONCĂ, IURIE. Da
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
fost teatru de duelare al pistolarilor. În cimitirul local, ca un alt punct de atracție, se pot vedea numele celor uciși în dueluri. Azi a devenit o atracție turistică reproducerea duelurilor de odinioară cu gloanțe oarbe. Din anul 1959, există aici un muzeu unde se pot vedea sălile de judecată, biroul șerifului, închisoarea și spânzurătoarea unde erau executați condamnații la moarte.
Tombstone, Arizona () [Corola-website/Science/317211_a_318540]
-
deșeurile menajere ale marilor orașe și impactul negativ al acestora asupra naturii. Córdoba, Spania, Al-Andalus sunt dotate cu recipiente pentru colectarea și depozitarea gunoaielor. Anumite instituții care nu existau până atunci își au originea în lumea islamică timpurie. Ne referim aici la: spitale publice, spitale psihiatrice, biblioteci publice, universități, observatoare astronomice, centre de cercetare etc. Astfel, cea mai veche universitate din lume a fost "Universitatea Al-Qarawiyyin" din Fès, Maroc, fondată în anul 859. De o vechime similară este și "Universitatea Al-Azhar
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
Ibn al-Nafis, Ibn Khaldun, Al-Khwarizmi (Al-Horezmi), Al-Masudi, Al-Muqaddasi, Al-Tusi. În această perioadă, Imperiul Islamic a realizat o adevărată globalizare extinzându-și influența nivelului stiințific, al domeniului economic și comercial chiar și în regiunile cele mai izolate ale globului. Ne referim aici și la încercările de a traversa Oceanul Atlantic întreprinse de exploratori din Al-Andalus și Maghreb. Această globalizare duce la extinderea zonelor de cultivare a mai multor plante, dar și a tehnicilor și tehnologiilor agricole. Astfel, în zona arabică sunt aclimatizate plante
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
Fritz Zwicky a fost primul care a folosit teorema virialului pentru a demonstra existența materiei negre. permite calculul mediei energiei cinetice totale pentru sisteme foarte complicate care nu permit o soluție exactă cum ar fi de exemplu în mecanică statistică. Aici energia cinetica este legată de temperatură prin teorema echipartiției, insă teorema virialului nu depinde de noțiunea de temperatură așa că poate fi aplicată și sistemelor care nu sunt în echilibru termic. Teorema a fost generalizată în diverse moduri cum ar fi
Teorema virialului () [Corola-website/Science/317213_a_318542]
-
definit de ecuația unde p este impulsul particulei "k". Presupunând masele constante, virialul " G" este 1/2 din derivată în timp a acestui moment de inerție În schimb, derivată în timp a virialului " G" poate fi scrisă sau, mai simplu, Aici "m" este masă particulei "k", formula 10 este forța netă ce acționează asupra acelei particule iar "Ț" este energia cinetica totală a sistemului Forța totală care acționează asupra particulei "k", formula 12 este suma tuturor forțelor care acționează asupra acesteia din partea tuturor
Teorema virialului () [Corola-website/Science/317213_a_318542]
-
Badea neichii, București”, „În Târgul Moșilor” și „Mărioară de la Gorj”. Au rămas celebre imaginile din segmentul „În Târgul Moșilor”, cu parcul de distracții aglomerat în lumina amiezei, cu leagănele și tiribomba. Alte filme despre București realizate în 1959 sunt documentarele "Aici București" (regizat de Nina Behar), "Bucureștii de altădată" (semnat de Ion Bostan) și "Bucureștiul de ieri și azi" (în regia lui Ion Moscu). Televiziunea Română, înființată cu numai doi ani în urmă, a alcătuit programe speciale în cinstea evenimentului. Aniversarea din
Cea de-a 500-a aniversare a atestării documentare a Bucureștiului () [Corola-website/Science/317232_a_318561]
-
să purceadă la construcția cuibului fără a-și mai aștepta masculul. În vreme ce unul din părinți face rost de materiale necesare construcției cuibului, celălalt stă de strajă prin preajma acestuia. Dacă nu își păzesc cuibul, lăstunii riscă să și-l piardă, întrucât aici se pot instala cu traiul vrăbiile. Când cuibul este gata, intrarea este destul de largă pentru ca acolo să poată pătrunde o vrabie. O dată pierdut cuibul, lăstunii nu-l mai pot recupera și nu le rămâne altceva de făcut decât să construiască
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]