177,792 matches
-
lor, teoreticienii politicului au rămas, în majoritatea lor, conservatori în privința genului, ei s-au înrolat în simțul comun, în prejudecățile clasice despre relațiile de gen (bărbații sunt mai raționali și mai autonomi, deci ei pot fi actori ai sferei publice, femeile au autonomie limitată, sunt mai emoționale și mai legate de natură, familie, sfera privată). După 1960, odată cu feminismul valului al doilea, această perspectivă teoretică a fost modificată substanțial, în consens cu apariția unor noi provocări teoretice ale noii stângi și
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
substanțial prin A Vindication of the Rights of Woman, iar în secolul următor, Harriet Taylor și John Stuart Mill, sunt ei înșiși teoreticieni feminiști ai politicului. Teoria politică feministă s-a dezvoltat în legătură cu mișcarea feministă, argumentând în favoarea revendicărilor solicitate de către femei, adesea fiind chiar teoriile însele avangarda acestor revendicări. Primele mișcări feministe au vizat schimbări legislative prin campanii pentru: dreptul la vot, la proprietate, legalizarea avorturilor, legislația pentru egalitatea de șanse în angajare și în acces la protecție socială. Politologii canonici
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
vot, la proprietate, legalizarea avorturilor, legislația pentru egalitatea de șanse în angajare și în acces la protecție socială. Politologii canonici au ignorat în genere aceste mișcări, iar istoricii nu le-au consemnat. De aceea drepturile pe care le-au câștigat femeile trec drept „achiziții naturale” ale evoluției democrației și nu drept rezultat al mișcărilor feministe. Campanii pentru schimbări sociale și politice: intrarea femeilor în Parlament, Guvern, în administrație, admiterea în toate formele de educație și în profesii socotite „tabu”, salarii egale
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
în genere aceste mișcări, iar istoricii nu le-au consemnat. De aceea drepturile pe care le-au câștigat femeile trec drept „achiziții naturale” ale evoluției democrației și nu drept rezultat al mișcărilor feministe. Campanii pentru schimbări sociale și politice: intrarea femeilor în Parlament, Guvern, în administrație, admiterea în toate formele de educație și în profesii socotite „tabu”, salarii egale pentru muncă egală, locuri eligibile pe listele electorale ale partidelor. Organizații și schimbări informale: refugii pentru femei victime ale violenței, rețele de
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
schimbări sociale și politice: intrarea femeilor în Parlament, Guvern, în administrație, admiterea în toate formele de educație și în profesii socotite „tabu”, salarii egale pentru muncă egală, locuri eligibile pe listele electorale ale partidelor. Organizații și schimbări informale: refugii pentru femei victime ale violenței, rețele de sprijin, edituri, producție de film, cluburi (Frazer, 1998), crearea organizațiilor internaționale de tip rețea electronică (vezi mai ales tendințele feminismului valului III). Putem vorbi despre o teorie feministă propriu-zisă atunci când are loc tranziția de la argumentarea
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
de sprijin, edituri, producție de film, cluburi (Frazer, 1998), crearea organizațiilor internaționale de tip rețea electronică (vezi mai ales tendințele feminismului valului III). Putem vorbi despre o teorie feministă propriu-zisă atunci când are loc tranziția de la argumentarea pentru drepturi egale între femei și bărbați spre o problematică specifică: reconfigurarea și resemnificarea unor distincții de tipul: dependență-autonomie, patriarhat-parteneriat, public-privat, grijă-dreptate, producție și reproducere. Teoriile politice feministe au avut și au ca scop înțelegerea rădăcinilor ideologice ale relațiilor de gen precum și a faptului că
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
feministe au avut și au ca scop înțelegerea rădăcinilor ideologice ale relațiilor de gen precum și a faptului că legislativul și executivul nu produc politici care influențează direct viața oamenilor, omițând de pe agenda politică problemele cu care se confruntă de obicei femeile (creșterea copiilor, munca domestică, dubla zi de muncă, inegalitatea de șanse, exploatarea sexuală, violența în familie, discriminări de gen în profesii și politică). Teoria politică feministă cercetează empiric și modelează legăturile între guvernarea la nivel de stat (legi, politici), relații
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
ce înțelesuri politice au cultura populară și practicile cotidiene. În teoriile politice clasice, societatea „ideală” a fost concepută anti-femei și anti feminist. Tentativele spre o societate ideală, mai ales cele contractualiste, au ignorat mereu lipsa de putere contractuală egală a femeilor. Contractualismul în varianta sa modernă a exclus femeile definindu-le altfel decât ca pe subiecții contractului (bărbații capi de familie). Aceștia din urmă erau considerați: raționali, autonomi, actori publici. Femeile apar ca având raționalitate limitată, ca neautonome, ca actori privați
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
cotidiene. În teoriile politice clasice, societatea „ideală” a fost concepută anti-femei și anti feminist. Tentativele spre o societate ideală, mai ales cele contractualiste, au ignorat mereu lipsa de putere contractuală egală a femeilor. Contractualismul în varianta sa modernă a exclus femeile definindu-le altfel decât ca pe subiecții contractului (bărbații capi de familie). Aceștia din urmă erau considerați: raționali, autonomi, actori publici. Femeile apar ca având raționalitate limitată, ca neautonome, ca actori privați. Contractul social se face ca un contract între
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
contractualiste, au ignorat mereu lipsa de putere contractuală egală a femeilor. Contractualismul în varianta sa modernă a exclus femeile definindu-le altfel decât ca pe subiecții contractului (bărbații capi de familie). Aceștia din urmă erau considerați: raționali, autonomi, actori publici. Femeile apar ca având raționalitate limitată, ca neautonome, ca actori privați. Contractul social se face ca un contract între „capi de familie”, între „cetățeni” . Înainte de a deveni părți ale contractului social, bărbații încheie un „contract sexual“ prin care devin stăpâni asupra
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
ca având raționalitate limitată, ca neautonome, ca actori privați. Contractul social se face ca un contract între „capi de familie”, între „cetățeni” . Înainte de a deveni părți ale contractului social, bărbații încheie un „contract sexual“ prin care devin stăpâni asupra unei femei (vezi Carole Pateman) Încă de la începuturile sale, teoria feministă a argumentat în favoarea ideei că subiectul este construit, iar subiectul „femeie” este construit politic ca alteritate (vezi de Beauvoir și G. Rubin). Tradițional, rolul femeii a fost conceput ca pasiv din
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
între „cetățeni” . Înainte de a deveni părți ale contractului social, bărbații încheie un „contract sexual“ prin care devin stăpâni asupra unei femei (vezi Carole Pateman) Încă de la începuturile sale, teoria feministă a argumentat în favoarea ideei că subiectul este construit, iar subiectul „femeie” este construit politic ca alteritate (vezi de Beauvoir și G. Rubin). Tradițional, rolul femeii a fost conceput ca pasiv din punct de vedere politic. Categoriile de feminitateși masculinitate au fost concepute patriarhal iar feminismul își propune să le configureze post-patriarhal
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
prin care devin stăpâni asupra unei femei (vezi Carole Pateman) Încă de la începuturile sale, teoria feministă a argumentat în favoarea ideei că subiectul este construit, iar subiectul „femeie” este construit politic ca alteritate (vezi de Beauvoir și G. Rubin). Tradițional, rolul femeii a fost conceput ca pasiv din punct de vedere politic. Categoriile de feminitateși masculinitate au fost concepute patriarhal iar feminismul își propune să le configureze post-patriarhal. În canonului gândirii de tradiție europeană trupul, reproducerea, îngrijirea copiilor și alte responsabilități pentru
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
punct de vedere politic. Categoriile de feminitateși masculinitate au fost concepute patriarhal iar feminismul își propune să le configureze post-patriarhal. În canonului gândirii de tradiție europeană trupul, reproducerea, îngrijirea copiilor și alte responsabilități pentru familie sunt percepute ca feminine, iar femeile fie nu pot, fie pot deveni actori politici, însă doar în măsura în care pot aceste roluri. De exemplu, în Republica lui Platon, femeile aveau rol politic activ dacă se abolea familia. Abia atunci ele aveau acces la spațiul public al libertății. Doar
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
canonului gândirii de tradiție europeană trupul, reproducerea, îngrijirea copiilor și alte responsabilități pentru familie sunt percepute ca feminine, iar femeile fie nu pot, fie pot deveni actori politici, însă doar în măsura în care pot aceste roluri. De exemplu, în Republica lui Platon, femeile aveau rol politic activ dacă se abolea familia. Abia atunci ele aveau acces la spațiul public al libertății. Doar cei ce se pot ridica deasupra nevoilor directe ale familiei pot deveni cetățeni (Rousseau, Emile sau despre educație). Sexualitatea femeiască a
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
familia. Abia atunci ele aveau acces la spațiul public al libertății. Doar cei ce se pot ridica deasupra nevoilor directe ale familiei pot deveni cetățeni (Rousseau, Emile sau despre educație). Sexualitatea femeiască a devenit ea însăși un argument pentru aservirea femeilor: în contextul familiei, pornografiei, și prostituției. Teoreticienele înscrise în contextul „feminismului deferențelor” (valul II) au analizat elevanța conceptului de maternitate și practicile materne pentru teoria politică (Gilligan și Tronto, etica grijii și argumente politice pentru astfel de etică, opoziția față de
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
astfel de etică, opoziția față de etica drepturilor și dreptății, practica maternă și pacifismul). Problematica dreptății a ocupat un loc semnificativ în discuțiile feministe de după 1980: Conturarea tipoligiei teoriilor și mișcărilor feministe prin concentrare prioritară asupra unei categorii de experiențe ale femeilor (Miroiu, 1999) Abordările politologice feministe sunt supuse atât criticilor extene cât și celor interne. O critică frecventă constă în aceea că profesiile și pozițiile publice cu grad mare de răspundere sunt considerate poveri, nu privilegii, dar, după cum remarcă Frazer (1998
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
asemenea replică. Dacă astfel de poziții sunt poveri, nu și privilegii (bunuri), cum se face că ?. Protestele care îmbracă astfel de forme sunt socotite de rea credință. Ele se înscriu în vasta categorie a teoriilor vulnerabilității și protecției: vulnerabile fiind, femeile trebuie protejate de „” și de stresul profesiilor concurențiale. Formula cadru a teoriei și mișcărilor feministe a valului al II-lea: Ceea ce este personal, este politic, cu numeroasele sale semnificații: diviziunea muncii casnice afectează participarea politică; actele de guvernare afectează viața
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
și cea privată sunt valoroase, trebuiesc menținute, dar operarea cu dreptul la privatitate nu trebuie să însemne abolirea drepturilor persoanei în interiorul familiei. În feminismul românesc al valului I există numeroase idei critice asupra politicii și politicilor care au afectat viața femeilor (vezi Istoria mișcării feministe românești). În regimul comunist o astfel de reflecție asupra relațiilor politice de gen nu a fost posibil să fie formulată public. Actual, în tranziția post-comunistă est-europeană în general, românească în particular, teoria politică asupra relațiilor de
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
politică asupra relațiilor de gen este în curs de configurare și vizează: și private, conservatorismul de stânga (egalitarismul), obstacolele în calea parteneriatului de gen în sfera publică și privată, politicile care produc decalaje de venituri și participare, feminizarea sărăciei, marginalizarea femeilor ca actori politici, lipsa problemelor care afectează femeile de pe agenda politică. Una dintre cele mai importante direcții de cercetare o reprezintă configurarea bazelor patriarhatului modern (creșterea dependenței economice și de status) în periada tranziției postcomuniste (vezi patriarhat). Dragomir, O, Miroiu
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
de configurare și vizează: și private, conservatorismul de stânga (egalitarismul), obstacolele în calea parteneriatului de gen în sfera publică și privată, politicile care produc decalaje de venituri și participare, feminizarea sărăciei, marginalizarea femeilor ca actori politici, lipsa problemelor care afectează femeile de pe agenda politică. Una dintre cele mai importante direcții de cercetare o reprezintă configurarea bazelor patriarhatului modern (creșterea dependenței economice și de status) în periada tranziției postcomuniste (vezi patriarhat). Dragomir, O, Miroiu M, "Lexicon feminist", Polirom, Iasi, 2002, Mihaela Miroiu
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
cultura de tip apusean spre competiție iar fetele pentru cooperare și grijă. Aceste strategii de educație fac ca fiecare dintre cele două sexe să aibă probleme de întregime morală: bărbații vor avea probleme în intimitate și în viața lor relațională, femeile vor avea probleme în privința identității autoafirmative și a existenței autonome. Femeile sunt educate să fie receptive la nevole celorlalți, tind să fie interesate să vină în întâmpinarea acestora prin renunțare la sine, bărbații sunt educați spre dreptate, corectitudine, legalitate, tind
Etica grijii () [Corola-website/Science/325279_a_326608]
-
grijă. Aceste strategii de educație fac ca fiecare dintre cele două sexe să aibă probleme de întregime morală: bărbații vor avea probleme în intimitate și în viața lor relațională, femeile vor avea probleme în privința identității autoafirmative și a existenței autonome. Femeile sunt educate să fie receptive la nevole celorlalți, tind să fie interesate să vină în întâmpinarea acestora prin renunțare la sine, bărbații sunt educați spre dreptate, corectitudine, legalitate, tind să fie mai sensibili la norme și principii, mai degrabă decât
Etica grijii () [Corola-website/Science/325279_a_326608]
-
viața publică și cealaltă (cea a grijii) este valabilă doar în viața privată. Una devine o etică „de gală”, cealaltă rămâne „trivială” . Joan Tronto fructifică oferta lui Gilligan pentru sfera politică și viața publică în general (Tronto, 1993). „Grija” transcende femeile ca grup. Ea este paradigmatică pentru toate grupurile defavorizate și tocmai de aceea este devalorizată ca importanță, iar activitățile de îngrijire au status jos și sunt prost plătite. Activitățile de îngrijire sunt tratate ca emoționale, triviale, private. Ea definește grija
Etica grijii () [Corola-website/Science/325279_a_326608]
-
urmare, sfera publică nu poate ignora nici această realitate, nici dependența unor grupuri întregi de activitatea de îngrijire. Etica grijii suscită obiecții critice, inclusiv din perspectiva feminista: ea este considerată o întoarcere la valorile feminine clasice și poate afecta concentrarea femeilor asupra drepturilor și autoafirmării, dacă este luată ca „femeiască” și tratată ca expresie a tendinței femeilor spre autosacrificiu. Există contexte în care a fost formulată o astfel de etică la nivel politic (în statele comuniste), dar într-un mod distorsionat
Etica grijii () [Corola-website/Science/325279_a_326608]