4,140 matches
-
avut încotro. Badea Geluțu, soțul ei, pensionar de ceva vreme, cititor de ziare și fan al televizorului, știa bine ce se întâmplă prin țară, a căutat să-i explice și s-o lămurească cei cu aviara și decât să se îmbolnăvească, doamne ferește și ei, să nu se mai vaite și să plângă pentru găini, că asta-i situația și să-i lase pe oamenii legii să-și facă datoria spre binele nației. Și tușa Vasilica plângând ca după mort, a
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
am crescut între oi și am ciobănia în sânge. El s-a uitat la mine, mi-a pus tot felul de întrebări de unde vin, dacă am părinți, etc. M-a angajat imediat, mai ales că unul dintre ciobanii lui se îmbolnăvise și plecase, spunându-i că nu se mai întoarce. La acest proprietar de oi, n-aș spune că n-am muncit bine. Ci, din contra, m-am silit să fiu cel mai bun cioban din cei încă vreo șase care
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
În perioada de racolare, nepotul, vărul meu drept, a aderat la partidul comunist, apoi a fost instruit și promovat activist de partid în raionul Huși, ocupându-se de colectivizarea agriculturii începând cu anul 1949. Tatăl, din cauza detențiilor repetate, s-a îmbolnăvit la sfârșitul anului 1951, căpătând un ulcer ca urmare a regimului alimentar din arest și a condițiilor dure din arestul securității. La începutul anului 1952, s-a hotărât să se interneze la Spitalul nr. 1 din Iași, azi „Sfântul Spiridon
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
că ceva s-a întâmplat cu el. Ultimul cuvânt din scrisoare era scris cu mâna tremurândă, „morrr!..” Și, întradevăr, a murit în ziua de 4 martie 1952. Vreau să-ți spun că mama după nașterea ultimului copil Costică s-a îmbolnăvit rău de tot. A stat mai mereu internată la spitalul din Huși, suferind mai multe operații. Când tata s-a hotărât să se ducă la spitalul din Iași, mama i-a spus: „Du-te și fă-te sănătos! Tu nu
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
un an de zile, eu sunt continuu bolnavă. Deci toate canoanele religioase nu mă ajută să fiu sănătoasă. Cu un an în urmă, mi-am fracturat un os din talpa piciorului stâng. Trei luni am fost șchioapă. Apoi m-am îmbolnăvit la ochiul stâng. Întâi mi s-a pus o perdea neagră pe toată vederea ochiului stâng, când am ridicat o sacoșă de 15 kg. Mi-am spălat ochiul cu suc de castraveți proaspeți. Perdeaua neagră s-a sfărâmat în cercuri
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
frecventarea bisericii, eu ieșeam tot mai bolnavă, fapt ce m-a determinat să suspectez efectele negative ale bisericii asupra mea. Îmi venea în minte și cazul prezentat la TV, al tinerei Irina , care după prima confesiune la preot, s-a îmbolnăvit de schizofrenie și mai târziu, a murit în canoanele religioase aplicate ei. Deci am ajuns foarte bolnavă, tușeam fără să reușesc să expectorez flegma care horcăia în pieptul meu. Atunci m-am salvat cu indicațiile lui Daniel Reid, din cartea
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
necondiționat și să lase toate hotărârile în seama lui Dumnezeu, a cărui reprezentanți, pe pământ, se pretind a fi preoții. Gândurile inoculate de religie mi-au consumat energia, m-au manipulat, m-au făcut dependentă de biserică și m-au îmbolnăvit. Acest lucru a fost observat și de alți oameni luminați ai omenirii. Relația dintre o tânără enoriașă și un călugăr, duhovnicul tinerei, este prezentată de scriitorul Clarin în cartea „Pasiunea Anei Ozoris”. Duhovnicul a adus-o pe tânără în starea
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
ca tot ce face să fie spre binele său și al celorlalți, fără a aduce vreun prejudiciu cuiva. - Să cunoască legile în vigoare (legile naturale și legile sociale) pentru a le respecta, să nu le încalce, pentru a nu se îmbolnăvi și respectiv, pentru a nu avea neplăceri și pentru a nu-și pierde libertatea și fericirea. - Să învețe să scrie și să citească, pentru a avea acces la comoara scrisă, de înțelepciune a semenilor săi. - Să aibă încredere în sine
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
izolarea circuitului de aer - focar - gaze de ardere, ale centralei termice, de aerul încăperii în care este montată centrala termică. În cazul oamenilor care se încălzesc cu flacăra de la aragaz, înainte de a ajunge la moarte prin asfixiere, ei se pot îmbolnăvi de anemie, leucemie și pot muri, datorită reacției de combinare a oxidului de carbon cu hemoglobina (substanța roșie din sânge). Este necesară dotarea bucătăriilor cu instalație de ventilație pentru introducerea aerului proaspăt condiționat, din exterior. Evacuarea aerului viciat, se face
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
fetiță, la 13 ani este ca un boboc de trandafir, dacă-l deschizi forțat, îl sfărâmi. Schimbarea destinației sexului, din organ de reproducere și de perpetuarea speciei, în organ de produs plăceri, a transformat femeia în victimă. Multe femei se îmbolnăvesc de tinere și sfârșesc în chinuri și dureri. Factorii responsabili nu iau măsuri pentru respectarea funcției naturale a sexului, care să fie utilizat la momentul maturizării psihice, fiziologice, sociale și economice. În schimb, exploatează „filonul de aur din mina prostiei
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
celelalte ființe de pe Pământ. Profesorul universitar și rectorul Institutului Agronomic Iași, Mihai Răvăruț (în anul 1961) a spus: „Nu încălcați legile Naturii. Natura se răzbună înfricoșător.” Natura elimină pe cei ce-i încalcă legile. Cei ce încalcă legile Naturii se îmbolnăvesc și mor. Când te hotărăști să te căsătorești, trebuie să-ți pui întrebarea: De unde voi lua banii necesari locuinței și celorlalte cheltuieli ? De la rude și părinți ? Apă de ploaie, oricând se poate opri. Banii câștigați din munca pe care o
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
44). Trupul lui Isus a fost înfășurat într-un giulgiu curat de in (Mt 27,59; Lc 23,53; In 19,40). Trupul lui Anania a fost înfășurat și înmormântat (Fap 5,6); la fel și Tabita care „s-a îmbolnăvit și a murit. După ce au spălat-o au pus-o în camera de sus” (Fap 9,37). Pe lângă aceasta, de obicei, cadavrul era parfumat (Josephus, Antichități iudaice 15,16; pentru arome, vezi Antichități iudaice 17.196-199; In 19,39-40). Ziua
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
decât cu papornița în mașină și să mi-o proptească sub picioare. Noroc că la a doua cobor. E prea departe, trebuie să merg, pe gerul ăsta, în condițiile astea mizerabile, până la capătul pământului. Și n-am chef să mă îmbolnăvesc doar ca să par în fața ei irezistibil. Nu-mi convine, iarăși, că Nana s-a cam prins, sau așa pare, or mie nu-mi trebuie complicații. Totuși, are ceva interesant, cred că în primul rând vârsta, care mă face ca în
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
îți spuneam, se ivise pe cer cometa. Nu mă mai dezlipeam de geamul luminatorului, o priveam până nu mai eram în stare s-o văd, îi urmăream cele șase cozi răsfirate spre răsărit. Pe la sfârșitul lui iunie, mama s-a îmbolnăvit foarte grav, ulcer duodenal perforat, și-au luat-o noaptea cu salvarea. Țin minte cum țipa și cum se sucea și se răsucea pe targă. Mi se părea ciudat și indecent ca o femeie în toată firea să plângă așa
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
al oamenilor, fiind prezent și în rândul copiilor de toate vârstele. Poate fi considerat de către unii ca un gest teribilist sau ca o dovadă de maturitate dar, în realitate, e o slăbiciune și o cedare în fața unei tentații care te îmbolnăvește. Când ne gândim la alcool mintea ne arată imaginea acelor oameni care-l consumă în mod abuziv și ajung să uite tot ce au făcut după consum sau chiar să fie văzuți la pământ de trecători. Un pahar cu vin
O lume în culori. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Andronic Andreea, Zaharia Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1988]
-
În perioada aceasta majoritatea tinerilor au fost obișnuiți să consume droguri. Drogurile sunt substanțe care te îmbolnăvesc foarte tare dar provoacă și moartea. Tinerii nu sunt conștienți că pot provoca moartea, dar prima dată fac o încercare, a doua oară fac acest lucru din obișnuință, iar a treia oară din plăcere. Consumul drogurilor în această perioadă a
MESAJUL MEU ANTI DROG. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Nechita Elena-Andreea, Romanescu Anca-Raluca () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1998]
-
la Calcutta și pe la mijlocul lui august, dacă predam raportul și încheiam inspecția și reparația acelor puncte difieile din apropierea Sadyiei. S-a întîmplat însă ceva de care mă temeam, în ceasurile mele de totală depresiune. La începutul lunii august m-am îmbolnăvit de malaria, o malaria gravă, întovărășită de un surmenaj nervos. Venisem cu câteva ceasuri mai devreme la bungalow și mi s-a părut ceaiul fără nici un gust. Aveam febră și tremuram. M-am culcat după ce înghițisem trei pahare cu brandy
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
a trimis să vă întreb, adăugă ea, timidă, țîntuindu-și totuși privirile în ochii mei. Nu vă distrați destul în casa noastră și de aceea rămâneți ceasuri întregi singur aici în odaie. Mama spune că, dacă lucrați după spusul soarelui, vă îmbolnăviți. ― Ce-aș putea face altceva? o întreb. ― Dacă vreți, vorbiți cu mine... Sau vă plimbați. ― Nu mai am prieteni, îi spun sincer, apropiindu-mă de ușă, nu mai am la cine să mă duc. Mă plimb destul când mă întorc
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
nu e așa? ― Nu știu, dar bănuiesc că nu. Pudră. Avu o uitătură de dispreț. ― Pudra se spală. D-stră v-ați pudrat când erați mic? ― Nu, nimeni nu se pudrează când e mic... Mă privi fericită. ― Dacă vă pudrați, vă îmbolnăveați. Și Tolstoi spune așa. Iarăși mă mirai, și o priveam probabil foarte amuzat, căci numaidecîț deveni serioasă. ― Nu cunoașteți pe contele Lew Tolstoi (pronunță pe Lew în englezește: Liu), marele scriitor rus? Scrie foarte frumos; și a fost bogat, dar
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
pomul meu; nu puteam dormi singură. Plângeam sus, între frunze, până ce se apropia ziua, și începeam să tremur. O dată era să mă prindă mama, și am tras o spaimă de am rămas multe zile în pat. De atunci m-am îmbolnăvit eu de inimă. Și nu puteam sta în pat dacă nu mi se aduceau în fiecare zi ramuri proaspete din pomul meu cu "șapte frunze"... O ascultam cum se ascultă o poveste, dar în același timp simțeam cum se depărtează
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
să plângă, lin, numai lacrimile alunecând șiroaie pe fața ei neagră, frumoasă, fără să suspine, fără să se zguduie. N-am știut dacă plânge pentru că înțelesese că e pe jumătate cheală, deoarece ea plângea mereu, și din senin, de când se îmbolnăvise, și mai cu înverșunare atunci când voia să se ridice și să privească pe fereastră, iar noi nu o lăsam. Au fost zile de care nu-mi mai amintesc nimic acum, într-atît s-au scurs de agitate. Știu că veneam de la
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ce e cu mine, dar când i-am spus că am venit pe jos din Calcutta și că n-am mâncat, căci nu pot mânca nimic, s-a speriat și m-a rugat să plec îndată, nu cumva să mă îmbolnăvesc, să iau malaria (știa că suferisem cu un an înainte de malaria) și câte altele. Avea un ton poruncitor și probabil că mă disprețuia mult, covârșit de patimă și durere cum eram. Călugării aceștia indieni nu te pot consola niciodată, căci
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
tău se aude în casă, avea obiceiul să-mi spună. Pe Ivona mi-era teamă și s-o ating cu mâna. Am fost atât de slăbită la naștere, că n-am alăptat-o, și ea, biata de ea, s-a îmbolnăvit... Era un copil cuminte, dar bolnăvicios, și așa a rămas toată copilăria... Nu o plăcuse madam Ioaniu pe fii-sa, prea semăna cu bărba-su. Și ăla, cumsecade, cum o fi fost, da slab și cam bătrâior, și cu nasu lung
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Că cică era pogoane de cruci, numa morți noi, și cruci de lemn, de nici nu se-mplinise anu... Care-o fi fost a lui, Dumnezeu mai știe... Da acolo-a aflat că Ioaniu a murit la infermerie... Că se-mbolnăvise și, dacă ăia nu se uita la el ca la un câine, cică el n-ar mai fi vrut să mănânce. El, căpățânos, n-a mâncat, ca să-l ducă la infermerie, ăia a zis mersi că nu mănâncă, nici că
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
-i pună în cârcă. E-eei, nu se jenau ei să te scoată vinovat fără probe, dar el nu intrase în primele loturi. Au tot așteptat, îl tot chemau, după cum am aflat, la interogatoriu, l-au presat... Destul de repede s-a îmbolnăvit. De judecat, n-a fost judecat, așa că n-a fost greu când l-au reabilitat pe urmă... D-aia ai luat tu pensie de pe urma lui, he he, se gândise ea... Uite c-ajunsese și vremea să spuie ! Că acu la
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]