6,312 matches
-
ai avvo, de plângi așa? El nu mi-a raspuns nimic. Și l-am întrebat din nou: - Spune-mi pricina! El suspinând din adâncul inimii mi-a spus: - Cum să nu plâng dacă Stăpânul nostru nu mai vrea să se împace cu noi? Mi se părea fiule, că stăm în fața unui tron înalt. În jurul tronului erau nenumărați oameni care-l rugau pe cel care stătea pe tron pentru un anumit lucru. El însă era neînduplecat. Apoi s-a apropiat de el
LIVADA DUHOVNICEASCA (17) de ION UNTARU în ediţia nr. 1004 din 30 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365129_a_366458]
-
argument al cinstirii icoanei, față de interdicția mozaică a chipului cioplit, o prețioasă precizare a deosebirii între idol și simbol. El a fost făcut pentru prima dată în istorie de către Părinții Bisericii în timpul marilor contoverse iconoclaste. Prin ea a putut fi împăcată în conștiința creștină, contradicția aparentă din Vechiul Testament între interdicția chipurilor cioplite (Exod. 22, 4-6; 22, 25; 32, 1-4; Levitic 26, 1; Deuteronom 4, 19-20; 27, 15) și porunca de a se turna doi heruvimi în cortul sfânt( Exod. 25, 18-21
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/365131_a_366460]
-
dar “ocolite sunt căile Domnului”... - Vrei să spui că ai aranjat ... - Exact. Ne întâlnim după ore. - Eu nu merg. - Ești nebun? Te faci de râs în tot liceul. - Văd că nu am încotro... * * * Au înebunit cu toții. Toți vor să-i împace pe Mia și pe Florin. O banală ceartă de îndrăgostiți a luat proporții deosebite. Dacă cu ceva timp în urmă Mia și Florin treceau neobservați, de când au devenit un cuplu, au ajuns în centrul atenției. Mai toate fetele ar vrea
VI. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365163_a_366492]
-
devenit un cuplu, au ajuns în centrul atenției. Mai toate fetele ar vrea să aibă un prieten ca Florin. Mai toți băieții ar vrea să aibă o prietenă ca Mia. Dacă tot s-au dovedit zadarnice eforturile de a-i împăca, au schimbat mai cu toții tactica. Cuplul nu mai prezintă interes ci părțile acestuia. Florin este asaltat de fete, Mia este asaltată de băieți. Prin antenele pe care le are întinse, Albert a aflat că duminică, și cât de puțin timp
VI. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365163_a_366492]
-
renunțat la ideea împăcării celor doi și aproape că îi vine să turbeze. Starea asta nu-i este însă deloc favorabilă. Își revine. Își trece în minte, în revistă, totul, în amănunt. Mintea i se luminează. A descoperit! Să-i împace pe Mia și pe Florin nu mai este decât o problemă de timp, de puține ore. Dansează, mai bine zis țopaie, cu o bucurie nemărginită. Totul este atât de simplu! Face rost de fise și aleargă la un telefon public
VI. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365163_a_366492]
-
public. Îi răspunde Florin. - Salut gașpere! - Oho, noroc gașpere! - Ce mai faci? Ești tot în oala cu melancolie blegoasă? - Păi altfel cum? - Înseamnă că ai nevoie de un prieten și îți stau la dispoziție. - Pentru ce? - În seara asta te împac cu Mia. - Nu poți. - Pariem? - Pariem. - Din câte știu, are “laborator” și iese la ora 19. - Exact. - O vom aștepta împreună. - N-aș merge... - Ai pariat și trebuie să accepți. - Cum vrei... - Ne întâlnim la 18.30 la “Răzoare”? - Ne
VI. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365163_a_366492]
-
revedere! - Mergem un pic pe jos? - Este mai bine... Dacă nu ar fi făcut cei câțiva pași împreună, ar fi fost penibil. O tăcere stânjenitoare se așternuse. Albert însă nu venise degeaba: - Ia spuneți drăgălașilor, de ce nu vreți să vă împăcați? - Păi.. dacă ea nu vrea... - Păi... - Ia nu vă mai prefaceți atât, doar știu prea bine că nu sunteți de loc certați! Siguranța afirmației i-a luat cu totul și cu totul prin surprindere. - Florine!... de ce i-ai spus? - Eu
VI. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365163_a_366492]
-
luat-o din mâna lui Florin cu naturalețe, ca și când între voi nu există nici o ranchiună, contrar străduințelor voastre din ultimul timp de a părea altfel. - A fost o scăpare.. - De ce întrețineți tot circul ăsta? - Chiar am fost certați. Ne-am împăcat însă... - Și ați ascuns acest fapt... - Doream să vedem reacția celorlalți. - Nu credeți că ați împins lucrurile prea departe? - A fost doar o glumă. - Dar întâlnirea de duminică cu Băjenaru? - Am fi mers împreună și i-am fi explicat că
VI. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365163_a_366492]
-
ce este! Te trec mă, te trec. Dar să știi că la anul adică ce, anul ăsta dacă nu-mi știi, eu te las.... să știi că te las! Fețele membrilor comisiei s-au destins. Dl. Bâlea găsise soluția salvatoare împăcându-le conștiința. * A dat să treacă la locul său, lângă prietenul și colegul de bancă, Florin. Stânjenit, a priceput că nu mai puteau fi colegi de bancă, cel puțin o vreme, locul lui fiind ocupat. Nu putea învinui pe nimeni
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
933 din 21 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Când lăuntric și fără ocol urcă prin mine zborul înalt, mă cutremur de teama ce-am avut, de beau bucuria care mă cuprinde și-n lumină mă-mbrac. Numai așa gândul se-mpacă ajunge pe treapta pe care tu o urci. Din mister voind să cobor ceva se tot schimbă în mine, de nu mai rămân cum am fost. Și-n durere mă caut cu mâna, ea răspunde treptat până ce cuvânt nu mai
LA CAPĂTUL DRUMULUI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 933 din 21 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365257_a_366586]
-
Hristos recapitulează totul, concentrează totul sub un singur cap: El, și aceasta este marea taină că: „păgânii sunt împreună cu noi martori ai aceleași făgăduințe”. Domnul Hristos rupe peretele vrajbei dintre Israel și păgâni. Aceasta este misiunea Bisericii, marele mister: ea împacă totul și ceea ce este pe orizontal și pe vertical. Misiunea sa este a chemării, a slujirii și împăcării. Referințe speciale avem la Sf. Ap. Și Ev. Matei - cap.10 și Luca - cap. 9 din ele rezultă legătura indisolubilă dintre evanghelizare
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
al dracului cu aceste meleaguri și cu tot ce mișca pe ele. Dar un popor fără idealuri, chiar și atunci când acestea au chipul neeroic al supunerii și îmbracă veșmintele nearătoase ale răbdării, este un popor muribund, care deja s-a împăcat cu gândul ieșirii sale silite de pe scena lumii. Istoria universală, cu precădere istoria antică, ne oferă exemple semnificative în acest sens: sumerienii, babilonienii, hitiții, etruscii, vechii egipteni etc. Cu precizarea că toate aceste popoare rămase în memoria colectivă a omenirii
IDEALURILE DE AZI ALE ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364788_a_366117]
-
împușcată în ceață, călăul mănâncă înghețată, se linge pe buze, locul este obișnuit, toți trăim azi, chiar și literatura, beți de soare , ies ocnașii din Casa Morții, ca un vis a trecut întunericul orbitor ( nimic despre Mircea C.), greu mă-mpăcam cu minciuna, adică iubesc arta, dar unii ucid artiști, îi lovesc unde se poate, în organele vitale și suinale, minciuna trăiește, înflorește și se urcă pe soclu singură, acolo moare, pe veci, uneori, inima seamănă cu un atu ascuns în
EXPERIENŢA MARELUI FUCK de BORIS MEHR în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364824_a_366153]
-
cu care Hristos se identifică. Spovedania este Taina reconcilierii cu Biserica, Taina repunerii în starea de membru deplin al Bisericii, din care am căzut datorită păcatului. Tocmai de aceea în rugăciunea pe care o rostește preotul după spovedanie se spune: „ ... împacă-l Doamne și-l unește pe dânsul (penitent) cu Sfânta Ta Biserică în Hristos Iisus Domnul nostru ... Cine comite păcate grave nu se poate împărtăși decât după spovedanie și după săvârșirea unui canon de pocăință care poate dura mai mulți
DESPRE SFANTA EUHARISTIE IN TRADITIA ORTODOXA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364738_a_366067]
-
sunt neputincioasă... A noastră piele este sumară, se unește precum soarele în cer neîmplinit. Avem nevoie de lumina noastră tulbure A noastră lumină ce ne mângâie gândurile. Firea noastră lucește precum greierii ce împletesc neliniștea nopții, prin lumina lor și împacă suflete necugetate. Eu plec spre noapte... iar tu rămâi plecat spre febra tăciunilor. Și-mi lipsesti, atât de mult încât apari în jocul miresmei, rămânând ceva mărunt, ajungând acolo unde nu trebuie. ...spre disperarea mea, te rog nu-mi lăsa
UNIVERS INVERS (POEME) de ANNE MARIE FIERARU în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364874_a_366203]
-
britanico-suedeze, din anul 1949. Această indică faptul că linia de coastă a fost cartografiata înainte să fie acoperită de calota glaciară. Calota din regiune este astăzi groasă de aproximativ o milă. Nu avem idee cum informațiile acestei hărți pot fi împăcate cu presupusul nivel de cunoaștere geografică din 1513”. Ca să adâncească enigmă hârtii, studiile profesorilor Charles Hapgood și Richard Strachan au arătat ca originalul după care s-a inspirat Piri Reis, a fost o fotografie aeriană, făcută de la o foarte mare
HARTA LUI PIRI REIS, UN MISTER NEDEZLEGAT! de ION UNTARU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364947_a_366276]
-
prag/ Cad frunze din tăcere/ Iar tu, drag prieten, drag/ Alergi fără a cere/ Clemență de la viață. ***** ,,Carmen?'' - Ești aici, Carmen? Te rog, nu mai fi supărată pe mine!Iubito, să nu ne mai certăm, te rogg! Hai să ne împăcăm! Dacă te-am supărat, nu am făcut-o intenționat. Ți-am spus că avem moduri de gândire diferite. Tu acorzi atenție unor lucruri care pentru mine sînt lipsite de importanță. Gândește-te, draga mea, că trăiesc de treizeci de ani
OCHII TĂI SÎNT ARIPILE ZBORULUI MEU de LILIANA TIREL în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364956_a_366285]
-
schimbat foaia. Nu-i mai vorbește cu duioșie, dimpotrivă, percepe răutate în glasul aceleia când îl interpelează: «Mai vrei ceapă, dragule? Vai, ce tocană gustoasă vei fi!». - No, doamnă, dacă-i așa, io-l tai!, promite Nica Mânzan, ca să-și împace vecina. Lea se dezmeticește. - Oh, nu! Cum să-l tăiați?! Pe de-o parte, știe că tot așa a zis și despre Tomiță tanti după ce a furat o bucată de carne din oală, c-o să-l omoare cum o pune
CONFESIUNEA-AMINTIRE CA RETORICĂ, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364936_a_366265]
-
nemulțumit, ies cunoscând fericirea; am intrat nervos, supărat, sensibil la fleacuri, ies nepăsător; soarele și viața îmi spuneau puțin, acum știu să gust felioara de pâine cât de mică; ies admirând mai presus de orice curajul, demnitatea, onoarea, eroismul; ies împăcat cu cei cărora le-am greșit, cu prietenii și dușmanii mei, ba și cu mine însumi.” El a uitat și a iertat, așa cum l-a învățat Hristos. Citândul pe Dostoievski precum că „Libertatea, iată formula omului” sau pe Thomas Morus
JURNALUL FERICIRII- DE N.STEINHARDT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364973_a_366302]
-
Soarele meu a apus. O noapte grea, ciudată, precum moartea m-a învăluit. Nu mai am lacrimi să plâng nu mai pot, nu mai vreau și oricum ar fi fără rost. Locuiesc între suspin și o stea Tu ai plecat împăcat către ea... Tu, cu-ntreagă lumea mea, și luna mea și liniștea mea, și lacrima mea pe furiș plânsă-neplânsă, și durerea mea... și bucuria mea, cântatătă duios în dangăt de clopot prin lacrima nesomnului ... Făra vise mi-s zorii ziua
RESEMNARE de CORA DIMITRIU în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366377_a_367706]
-
făcură trei, frate! Stai așa că se așerză și Popândău lângă ei, și la primăvară au să-nceapă hora, că de n-ai să te ții cu mâna de brăcinar când o să-i vezi încăierați, că nici dracu’ nu-i mai împacă; asta v-o spune Pandele care e mâncat de belele, și a-ncheiat cu un toast de pomină: „Jurământ de faci, îți spun: nu uita, dracu-i bătrân!” și a golit... dar eu mai știu câte pahare s-au dus, pe
NONE„JURĂMÂNT DE FACI, ÎŢI SPUN: NU UITA, DRACU-I BĂTRÂN!” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366393_a_367722]
-
luat o alta. În locul ei a așezat-o pe prima. Doi pifani vor avea motiv de ceartă. Unul îl va învinui pe celălalt de furt. Cel învinuit își va susține, pe bună dreptate, nevinovăția. El unul, adevăratul vinovat, îi va împăca pe cei doi; la câte luni de armată mai au de făcut vor avea destule ocazii să-și completeze echipamentul. În armată nu se fură, totul se completează. * Bate vânt de civilie. Majoritatea au și primit hainele de acasă. Tocmai
XVIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366380_a_367709]
-
în Portugalia, la el acasă, am trăit câteva contrarietăți emoționale care mi-au prilejuit, ani de-a rândul, reflecții și eforturi de conciliere în forul meu interior. Mai întâi, durerea pricinuită de radicalismul politic al omului, fapt care nu se împăca, în emoționalitatea mea, cu acea desăvârșită omenie a creatorului, așa cum o receptasem eu din lectura uneia din capodoperele sale: „Memorialul mănăstirii” (1982).Astfel, după o superbă cină, Saramago mi-a ascultat o bună bucată de vreme exaltarea legată de prăbușirea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366496_a_367825]
-
din anturajul său. Cine i-ar recunoaște, de astă dată, chiar și la Lisabona, pe avocatul José Preto, pe Lora Haranaciu, o tânără româncă formată în Litere, sau pe Dan Caragea, un mai vârstnic român stabilit în Portugalia? Cum se împacă, în acest caz, celebritatea cu anonimatul și cum se face că pictorul nu pare câtuși de puțin incomodat de aceste „scandaloase” asocieri? Acuzat de crescânde limitări în forma de comunicare cu publicul, suspect de răsturnări ale valorilor, de intelectualism și
LECŢIA LUI NIRAM de DAN CARAGEA în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366500_a_367829]
-
pe sub tei, Cât e timp de iubit lângă frunzele nopții. Dacă vrei să mai dai, dacă vrei să mai iei, Incrustează un semn pe sprâncenele porții. Să nu pleci, ochii mei nu mai știu ce-i cu ei; Să-i împaci, cum știi tu, pan’ la ceas de trezie. Dacă vrei să mai dai, dacă vrei să mai iei, Trandafirii, doar ei, ne vor sta mărturie. Să nu strigi cât e timp de cules trandafiri, Cât e timp de urcat în
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]