13,494 matches
-
propuneri de pace care prevedeau, între altele, restituirea către Turcia a Moldovei și Munteniei, „despotul” lor urmând să rămână sub „dominația turcă”. S-ar părea, deci, că regele abandonase ideea despăgubirii Poloniei (cât ar mai fi rămas din ea după împărțire) cu Principatele, ceea ce nu era așa, complicațiile care au însoțit sondajele și negocierile politice, repunând pe rol „nobila despăgubire”. În discuțiile purtate la Neustadt cu Kaunitz, regele a început prin a afirma că rușii se vor mulțumi să vadă stabiliți
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe unele regiuni poloneze, eventualitate pe care regele o califica drept singurul mijloc care ar îndemna Rusia să restituie Porții Principatele. O lună mai târziu, Kaunitz afla, între altele, că demnitarilor otomani le-ar „repugna moderat” (subl. ns.L.B.) o împărțire a Poloniei, dar că Poarta va redobândi Moldova și Muntenia. Oricum, Poarta continua să rămână de neclintit pe poziția ei inițială, în legătură cu viitorul Principatelor și al tătarilor, o dorită conformare a Rusiei la această poziție fiind calificată de Poartă ca
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a căzut asupra Focșanilor, Bucureștii fiind infestat de pestă. Decizia finală era însă imprevizibilă, ca urmare a tergiversărilor și revenirilor la mai vechi poziții, care au prilejuit la începutul anului 1772, mai precis, în ianuarie, o panoplie de proiecte de împărțire și reîmpărțire a zonelor de interes pentru marile puteri. Maria Tereza descoperea că Principatele nu erau profitabile Austriei, deoarece erau lipsite de cetăți, deschise atacurilor turcilor, rușilor, tătarilor, erau țări pustiite, încât ele trebuiau date Poloniei drept compensație pentru bogate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
compensație pentru bogate regiuni ce-i vor fi luate. Kaunitz, la rândul său, avansa mai multe variante, între care: Austria să ia Muntenia cu gurile Dunării, Moldova să fie dată Poloniei etc.; Ecaterina a II-a propunea și ea o împărțire a întregului sud-est european, în vreme ce Friedrich al II-lea se mulțumea cu Principatele, care, retrocedate Turciei, aceasta din urmă ar recompensa Austria cu Belgradul și Orșova etc. Firește, regele s-ar fi „recompensat” și el în Polonia. Putem spune că
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ar recompensa Austria cu Belgradul și Orșova etc. Firește, regele s-ar fi „recompensat” și el în Polonia. Putem spune că aceste proiecte s-au eliminat reciproc tocmai pentru că erau prea numeroase și contradictorii. Pe de altă parte, preparativele în vederea împărțirii Poloniei avansaseră prea mult pentru a face posibilă abandonarea lor. Astfel că, la 28 ianuarie 1772, Kauntiz a făcut în scris lui Golițân declarația că, de vreme ce s-a pus problema împărțirii Poloniei, cabinetul din Viena este gata să intre în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
numeroase și contradictorii. Pe de altă parte, preparativele în vederea împărțirii Poloniei avansaseră prea mult pentru a face posibilă abandonarea lor. Astfel că, la 28 ianuarie 1772, Kauntiz a făcut în scris lui Golițân declarația că, de vreme ce s-a pus problema împărțirii Poloniei, cabinetul din Viena este gata să intre în negocieri; a adăugat însă verbal că s-ar putea ca Austria să ia și alte teritorii; Golițân a observat că cea vizată era Turcia, iar Kaunitz nu l-a dezmințit. Iată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cea vizată era Turcia, iar Kaunitz nu l-a dezmințit. Iată că - scria Albert Sorel - după tratatul de subsidii din 6 iulie 1771, care garanta Turciei independența Poloniei, după ce luase două milioane de florini subsidii, Austria se asocia dezmembrării Poloniei și împărțirii Imperiului Otoman, Kaunitz precizând, referitor la acesta din urmă, că era vorba de Oltenia și Belgrad. La sfârșitul lunii ianuarie 1772 avea însă să explodeze o bombă: deconspirarea tratatului de subsidii. La 28 ianuarie 1772, von Solms îi scria din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
toate urmările sale. Istoricii români și numeroși istorici străini au schițat cu exactitate toate fațetele acelui moment istoric. Rusia - nota Albert Sorel - devenea garanta independenței tătarilor și a privilegiilor Principatelor așa cum fusese garanta constituției poloneze și a liberum veto-ului; împărțirea Poloniei a fost corolarul lui Kuciuk Kainardji. Ed. Driault trăgea concluzia că dreptul domnitorilor din Iași și București de a acredita la Constantinopol însărcinați cu afaceri „le da lor aere de prinți independenți”. Șirul observațiilor în acest sens ar putea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vedere politic și economic, întregul curs al istoriei austriece dovedește implicațiile vitale și poziția excepțională a Austriei ca reprezentantă a intereselor europene în Orient. Pentru a demonstra marele rol jucat de Austria în problema orientală, L. von Stein pornește de la împărțirea istoriei Europei de sud-est în trei mari perioade: a) constituirea Imperiului ungar, care stă între Europa germanică și Asia de sud, într-o poziție cu totul asemănătoare cu a Poloniei între Europa centrală și nordul Asiei. Ungaria cade apoi sub
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a tendințelor care se ascundeau sub acest joc de cuvinte. Nici un istoric până la Iorga nu a înfățișat cu atâta profunzime țelurile nemărturisite ale Austriei în sud-estul Europei în acea perioadă, în acel sud-est al Europei „bun pentru viitoare protectorate și împărțiri de popoare...” pe atunci, după cum spune Iorga. Începuturile „Drang nach Osten”-ului austriac, încercările Vienei de a se erija în reprezentantă a întregii Germanii la Dunărea de Jos, mijloacele și căile utilizate pentru a-și atinge țelurile ș. a., asupra tuturor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de a dezvolta feudalismul în spațiu activizând politica externă în prima jumătate a secolului al XIX-lea, pentru ca, după războiul Crimeii, când rolul țarismului a slăbit, guvernul rus să continue politica de lărgire a piețelor externe și să participe la împărțirea lumii. Cel puțin prima parte a acestei formulări ni se pare simplistă și în bună măsură inexactă. Politica poloneză și cea balcanică a țarismului pot oare să-și găsească explicația în extinderea pe orizontală a feudalismului ? O altă problemă fundamentală
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
un „om muribund” și că este necesar să se aibă în vedere prăbușirea lui, în care caz nu este îngăduit ca moștenirea lui să cadă în mâna unei singure puteri, și anume Franța; de aceea, se impune o înțelegere de împărțire a sferelor de influență între Rusia și Anglia în eventualitatea căderii Imperiului Otoman. Interlocutorii englezi au păstrat tăcere, dar țarul a dedus că ei ar dori Egiptul, ceea ce l-a încurajat și mulțumit. Reîntors la Petersburg, el l-a însărcinat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să urmeze linia stabilită de Londra, Petersburg și Viena. Englezii au înțeles că, în fond, era vorba de dezagregarea Imperiului Otoman, că rușii pot determina și grăbi această eventualitate și că Anglia, departe de zonă, ar ajunge prea târziu la împărțirea prăzii. Iată de ce, primind memorandumul, Aberdeen a răspuns că ... l-a primit. Refuzul Londrei de a acceda la înțelegerea propusă a fost, de această dată, inechivoc. Așa stând lucrurile, țarul a schimbat direcția insistențelor sale, de la Londra, la Viena. El
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
slavă și ortodoxă”. Așa cum a demonstrat-o, într-o manieră perfect convingătoare E. V. Tarlè, țarul credea că revoluțiile din 1848-1849 au slăbit toate statele, cu excepția Angliei. De aceea, el s-a gândit să cadă la înțelegere cu Londra în privința împărțirii Imperiului Otoman. A fost prima sa greșeală, deoarece Anglia n-a acceptat extinderea Rusiei în Balcani și strâmtori, pentru care Egiptul și Creta, oferite de țar, erau o prea mică compensație. Totodată, descompunerea Imperiului Otoman ar fi atras după sine
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Constantinopolul, cel mult el, țarul, ar putea fi un fel de „depozitar”; Moldova, Țara Românească, Serbia și Bulgaria să devină state independente, „sub protectoratul meu”; în schimb Anglia să ia Egiptul și Creta. Era vorba deci de un plan de împărțire care a neliniștit Londra. Pentru a potoli reacția Angliei, țarul i-a trimis, la 21 februarie 1853, un memorandum în care se spune: el, Nicolae I, nu s-a gândit să propună în cazul prăbușirii Turciei un plan prin care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
confidențial mai puțin ce-ar vrea ele decât ce n-ar vrea, pentru a ști ce contrariază interesele engleze și ceea ce ar fi în interesul Rusiei spre a se evita acțiuni în contradicție; nu este vorba nici de proiecte de împărțire, nici de convenții impuse altor Curți; este vorba doar „de un simplu schimb de opinii” și de aceea țarul nici n-a vrut să purceadă la comunicări oficiale de la Cabinet la Cabinet; țarul a vorbit confidențial cu dorința de a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
facto nefuncțională ca o piața competitivă. Măsurile luate în scopul de a implementa piața competitivă erau contrabalansate de tendința către o coordonare centralizată de către Autoritatea de Reglementare, printr-o slabă planificare a investițiilor și printr-un mediu legal instabil. În afara împărțirii producătorului de energie cu capital de stat Termoelectrica în cinci entități, nu au fost rezolvate alte reforme de substanță. Aceasta era o problemă cheie asupra căreia România era nevoită să-și concentreze atenția. Anumite progrese au fost obținute în privatizarea
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
siguranței nucleare, României i se solicita să continue implementarea recomandărilor cuprinse în Raportul Consiliului privind Securitatea Nucleară în Contextul Extinderii (2001) și în Raportul de peer review aferent (2002), cu respectarea întocmai a priorităților stabilite de aceste documente. Trebuia clarificată împărțirea sarcinilor între CNCAN (precum și ANDRAD) și Agenția Nucleară nou-creată. Măsurile de implementare legate de managementul deșeurilor radioactive trebuiau continuate. România avea de îndeplinit condițiile stabilite în cadrul împrumutului Euratom, pentru finalizarea și modernizarea condițiilor de securitate la Unitatea 2 Cernavodă, inclusiv
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
în cursul anului 2004, procesul de privatizare nu a fost pe deplin transparent. Progresele, pe ansamblu, au fost constante în ceea ce privește privatizările, dar performanțele OPSPI au fost dezamăgitoare în comparație cu AVAS. Cadrul legislativ rămânea complicat, iar procesul de privatizare a suferit de pe urma împărțirii între diversele organisme guvernamentale. România se afla într-un stadiu avansat de restructurare a industriei siderurgice. În ciuda acestui fapt, prevederile privind ajutorul de stat trebuiau revizuite, în vederea îndeplinirii obligațiilor asumate de România în cadrul Protocolului 2 la Acordul European. S-a
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
destructivă. Problema subiect/obiect a fost în centrul reflecției filosofice a părinților fondatori ai mecanicii cuantice. Pauli, Heisenberg și Bohr, ca și Husserl, Heidegger, Gadamer și Cassirer au respins axioma fundamentală a metafizicii moderne: separarea totală dintre subiect și obiect. Împărțirea binară (subiect, obiect), care definește metafizica modernă, este înlocuită, în abordarea transdisciplinară, de împărțirea ternară (subiect, obiect, terț ascuns). Al treilea termen, terțul ascuns, nu este reductibil nici la o-biect, nici la subiect. Noul raport dintre subiect și obiect în
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
mecanicii cuantice. Pauli, Heisenberg și Bohr, ca și Husserl, Heidegger, Gadamer și Cassirer au respins axioma fundamentală a metafizicii moderne: separarea totală dintre subiect și obiect. Împărțirea binară (subiect, obiect), care definește metafizica modernă, este înlocuită, în abordarea transdisciplinară, de împărțirea ternară (subiect, obiect, terț ascuns). Al treilea termen, terțul ascuns, nu este reductibil nici la o-biect, nici la subiect. Noul raport dintre subiect și obiect în cunoașterea transdisciplinară ar putea permite, pe termen lung, o convertire a tehnoștiinței. Unitatea deschisă
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
personal), că trebuie suprimată orice distincție rigidă între subiect și obiect. El afirmă și că trebuie s-o terminăm cu referirea privilegiată la exterioritatea lumii materiale și că singura modalitate de a ne apropia de sensul realității este să acceptăm împărțirea sa în regiuni și niveluri. Asemănarea cu propria mea definiție a Realității este frapantă. Heisenberg distinge "regiuni de realitate" (der Bereich der Wirklichkeit) și "niveluri de realitate" (die Schicht der Wirklichkeit). "Prin expresia "regiune de realitate" [...] înțelegem [...] un ansamblu de
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
argumentelor mele. Surpriza mea de la colocviu a fost însă totală. În intervenția sa30, Abellio a subliniat cu putere că nu există opoziție între ternar și cuaternar, unul privind organizarea realității, celălalt, dinamica ei. L-am văzut chiar arătînd la tablă împărțirea ternară a sferei simbolizînd structura absolută. M-am simțit cuprins de o fericire fără nume. Atmosfera magică de la Sainte-Baume era cu siguranță propice unui contact uman de neuitat. În iulie, i-am telefonat ca să-l invit să ia cuvîntul la
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
nedrept al acțiunilor"34. În perioada creștină, conceptul de datorie a început să joace în gândirea morală un rol primordial. Deși filosofii creștini au completat virtuțile cardinale cu virtuțile teologice: credința, nădejdea și dragostea, ei au considerat totuși mai potrivită împărțirea principiilor după cele trei categorii ale datoriei: față de Dumnezeu, față de ceilalți și față de noi înșine. Pentru gânditorii creștini, oamenii sunt motivul pentru care lumea, deși bună, nu mai este așa, oamenii sunt materia rezistentă. Augustin îl transformă pe Dumnezeu într-
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
mitologia greacă apare Themis care, cu sfaturile sale variate, suscită discordii și provoacă războaie. Themis este de obicei înfățișată ca ținând o sabie într-o mână și o balanță în cealaltă mână. Sabia simbolizează puterea celor ce se ocupă de împărțirea dreptății, iar balanța semnifică imparțialitatea și neutralitatea care trebuie să însoțească întotdeauna actul de justiție. Începând cu secolul al XIV-lea, în reprezentările multor artiști, zeița apare legată la ochi, semnificând faptul că justiția este oarbă, adică rezistentă la orice
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]