7,391 matches
-
lăsă cu credință pe taburetul solid din stejar Îl simți din piatră în casa ei cea nouă de peste drum Măicuța Iuliei May ar fi vrut să ia ceașca cu ceai aromat Ca să nu-i fie în drum, soțul ei cel înțelept, Profesorul trase taburetul deoparte să-și facă drum către dulapul cu bunătăți Măicuța Iuliei May se trezi uimită pe podeaua din visul ei de demult De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Era întuneric - spațiu-n conversație bătrânul
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
predînd aceste discipline în România și în Israel. A fost apreciată și iubita ,nu numai că profesoară,ci și ca prietena, de către colegi, amici, cunoștințe, si de asemenea de prietenele mele și desigur,de familie. Era o femeie bine, inteligență, înțeleaptă și buna sfetnica. Legătură mea cu ea a fost strînsă, deschisă; eram foarte apropiate.Am învățat multe de la ea, în diferite domenii, nu numai eu, ci și fiii mei. Referință Bibliografica: MAMA MEA, GIOCONDA ȘI EU / Adina Rosenkranz Herscovici : Confluente
MAMA MEA, GIOCONDA SI EU de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350373_a_351702]
-
însă, aminte de sezația de bucurie produsă, în mintea mea de copil, prin muzicalitatea cuvintelor. - Când citesc poeziile Victoriței Duțu, redescopăr o senzație de bine, similară, o bucurie produsă, în minte și în suflet de refrenul cuvintelor frumos meșteșugite și înțelept ctitorite. Pornind de aici, doresc să știu, dacă priviți poezia că pe o terapie a sufletului? Că pe un exercițiu de ascuțire a minții sau ca pe un mijloc de consolirare spirituală? - Ei aceasta este exrpimarea, poezia are ceva lăuntric
INTERVIU CU POETA SI PICTORITA VICTORITA DUTU de LILIANA MOLDOVAN, MURES, IUNIE 2010 în ediţia nr. 68 din 09 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350445_a_351774]
-
mare vastitate în spațiu și în timp și în care privirea cugetătorului pătrunde până în punctele cele mai tăinuite ale sufletului omenesc și până în concepțiile cele mai înalte ale rațiunii.” - Tudor Vianu Eminescu a turnat „în formă nouă limbă veche și-nțeleaptă”, asociindu-i cu măiestrie lexicul contemporan neologistic, conferind cuvântului o forță de sugestie pe care nici un alt scriitor român anterior nu i-a dat-o. Opera lui Eminescu a exercitat și continuă să exercite o influență covârșitoare asupra dezvoltării poeziei
LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEŞTI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349007_a_350336]
-
vor dori să mă omoare cu pietre, poate că vor râde de mine...Acum, dă-mi un semn, Stăpâne, ca să protejezi viața acestui Copil și a roabei Tale”. Maria nu spune nimic din toate acestea. Ea știa că Dumnezeu este înțelept și nu are nevoie de sfaturi de la noi, ea știa că Dumnezeu întotdeauna lucrează la maximul nostru bine. De aceea, inima ei era liniștită. Mai mult, ea se bucură, cântă o cântare de bucurie și de laudă: ”Sufletul meu mărește
MARIA de RODICA STOICA în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349006_a_350335]
-
văzduhul în același ritm ce tinde către perfecțiune. De unde începe perfecțiunea lumii? Nicolae DABIJA: Perfecțiunea lumii începe de la fiecare dintre noi. Îmi îndemn cu scrisul meu cititorul: nu aștepta de la alții să fie onești, toleranți, demni, temerari, incoruptibili, altruiști, modești, înțelepți, binevoitori. Fii tu așa cum i-ai dori pe alții să fie! Fii tu bun și lumea toată va fi mai bună! Cum este și scris: salvează-te pe tine însuți și mulți în jurul tău se vor salva. Lili BOBU: Un
„POEZIA E UN GEST DE PROTEST CONTRA DEZORDINII LUMII” de LILI BOBU în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349035_a_350364]
-
că e jale mare și musai să ne facem vaccinul așa cum ne anunța, din nou, cu o figură extrem de tristă, același don’ doctor. Neamul se repede disperat la făcut injecții. Mai ales că erau gratis. Primii sunt, ca de obicei, înțelepții pensionari, bucuroși nevoie mare că, iată, apăruse un nou prilej de stat la coadă, de schimbat impresii despre încălzirea globală și aventurile tipei ăleia beton de la emisiunea de duminică seara, aia care nu-i mai ajunge cât are și o
ERADICAREA GRIPEI PORCINE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349144_a_350473]
-
ani, vârstă la care orice românaș care se respectă stă și așteptă cuminte pensioara care îi venea peste câțiva ani că să o ronțăie în liniște, la 65. Eu ca un bezmetic, mi-am luat lumea în cap când toată lumea înțeleaptă proorocea că am să-mi rup gâtul. Ca să o iei din loc și să te duci unde a înțărcat dracu’ copiii, chiar și 40, e prea mult. Ăștia din Canada de la immigration când m-am văzut cam smochinit și când
MICHELL TURCOTT SECURISTUL CANADIAN de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349154_a_350483]
-
referire. Sunt recenzate cărți de poezie, proză sau lucrări științifice ale unor personalități culturale, precum: Nicolae Maroga Enceanu, Florentin Smarandache, Janet Nică, Ștefan Marinescu, Al. Florin Țene, N. Portocală, Alexandru Doboș, acad. Radu P. Voinea, Ion Zamfirescu. Dacă “un scepticism înțelept este primul atribut al unui critic bun” - așa cum preciza James Russell Lowell, atunci stilul Doinei Drăguț este al unui astfel de exeget. Pe lângă faptul că evenimentele sunt prezentate în conformitate cu adevărul istoric, autoarea dovedește talent și erudiție în alăturarea unor date
“NELINIŞTI PRIN TIMP” SAU “UN UNIVERS ÎNCĂRCAT DE SENSURILE PRECISE ŞI SENSIBILITATEA ARTEI SCRISULUI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349156_a_350485]
-
mai puțin și nimic mai mult decât fresca unei părți de patrie, simfonia văzduhului din cer și simfonia văzduhului din suflet, cartea din piatră, din câmp, din pădure, din ape, din vieți și idealuri, așternută cu slove populare zămislite din înțeleapta, dulcea și omenoasa cultură sătească a oltenilor. În mândra Oltenie viețuiește, culege, creează și glăsuiește cântec oltenesc, fiul de pandur Gheorghe Gheorghe. Îmbrăcat în mantia Vladimirescului, pe care l-a purtat cu cinste, spre cinstirea sa nepieritoare, neuitatul Liviu Vasilică
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
în alte poeme ale lui Vasile Burlui, este substanțialitatea primă, primordialitatea esențială (apa, focul, pământul, vechimea dinaintea vechimii?) identificată în cele din urmă, firesc, în cuvânt. Dar, fapt constant în versurile acestui volum, adevărul apare rareori în ipostaze axiomatice. Mai înțelept este, pare a sugera poetul, să se înfățișeze în veșminte dubitative. Astfel sunt, de fapt, și „interogațiile” lansate de poezia lui Vasile Burlui: adevăruri exprimate sub forma întrebării retorice și rostite cu plecăciunea umilă a înțeleptului care crede tot atât
UN ELEGIAC DEMN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349176_a_350505]
-
și noi intelectuali ce dreacu’, Doamne iartă-mă, nu fi bă bleg, că de purtam io izmene pân-acu’... hă, hăăă! Ca să fim sinceri, nici Veronel nu era de loc indiferent la cele ce se petreceau dar, om chibzuit și înțelept, că doar era inginer, stătea cu urechea la pândă să-și dea seama în ce limbă vorbeau ăia, nu c-ar fi știut vreuna, dar se putea orienta la fața locului și cu puțin efort, ce mare lucru era s-
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
soțul ei începu să picotească în fotoliu și nu apăru de fapt decât când, Veronel, cu lacrimi în ochi, spuse că pleacă, ca să nu mai deranjeze. Bucuria care se citea în ochii gazdelor îl convinse că a luat o hotărâre înțeleaptă. Ajuns la hotel dădu drumul înjurăturilor și se zvârcoli toată noaptea, nu de alta, dar nu știa cum o să justifice situația în fața cumplitei Timona, că așa era ea când pierdea ceva. Dimineață se trezi cu ochii umflați și cu picioarele
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
tinerească, de emulație dezinteresată și să asigurăm permanența flăcării pure a științei și artei la organul de presă al Almei Mater Napocensis. Stimate și scumpe tovarășe secretar general, exprimăm încă o dată pe această cale atașamentul studențimii universitare clujene față de politica înțeleaptă a Partidului, față de Partid și față de dumneavoastră personal. Cluj, la 27 decembrie 1968. Făgăduim să fim întotdeauna tineri. Redacția revistei ECHINOX” Tinerii scriitori din jurul cenaclului Echinox au învățat repede „mersul istoriei” pe sârmă în epocă și cu realizat că micile
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
mea, Oameni urâți la trup, Însă aveau un suflet bun, Și erau altruiști. Am întâlnit în viața mea, Oameni frumoși la trup, Însă erau invidioși, Nu erau deloc buni. Am întalnit în viața mea, Copii deja bătrâni, Erau atât de înțelepți, Sfătoși, miloși și buni. Am întâlnit în viața mea, Oameni bătrâni dar răi, Erau extrem de urâcioși, Zgârciți, ursuzi și răi. Am întâlnit în viața mea, Oameni necredincioși, Îl tot negau pe Dumnezeu, Spunând că nu e bun. Am întâlnit în
AM ÎNTÂLNIT... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348600_a_349929]
-
urmă, mai încol' de timpul lui. Buna m-a-nvățat cu gustul pâinii calde din cuptor / Și să țin pe mai departe rânduiala vremii lor, / Preacucernicul, credința dădătoare de putere, / Iară dascălul de țară, limba - fagure de miere. // Satul, datina-nțeleaptă și respectul ce-i de dat / Fiecăruia în parte, de la slugă la-mpărat, / Brazda reavănă întoarsă, ce e dragostea de țară, / Coada sapei, ce e munca și dulceața ei amară. // Șipotul cu apă rece, o iubire dezmierdată, / Bolta nopții-n
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
ei însăși...dar și în semenii lor, dar mai ales să îi conving că viața este minunată și merită trăită la capacitate maximă, indiferent că uneori apar și furtuni în viețile lor. Lucrez la un volum de poezie și acrosihuri înțelepte...care va apărea la începutul anului viitor. Am publicat primul volum din Cartea Inforenergetica din suflet pentru suflete - Cum să-ți vindeci trupul, emoțiile și relațiile, „ https://www.facebook.com/www.franturidesuflet.ro/?fref=ts „, iar acum lucrez la cel
NELUȚA STĂICUȚ de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348626_a_349955]
-
gloriile, nici măcar necazurile, toate dispar odată cu noi. Mă disculpam de una singură și brusc încep nelegiuita faptă: începusem să le rup. Săvârșeam actul cu barbarie și durere cu mâinile mele și cu sentimentul că ochii atâtor prieteni mă priveau. Mai înțelepți, mai resemnați cu viața efemeră, îmi lăsau impresia că îmi îngăduie fapta și răzvrătirea. În acele momente eram convinsă că eu și semnatarii acestor pagini - eram în plin masacru - suntem supuși aceluiași destin. La ce le-aș păstra pentru un
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
articole, cronici de artă, comunicări și studii, majoritatea din domeniul esteticii, criticii de artă și al axiologiei artei. O viață de om pusă generos în slujba luminării semenilor prin cultură, un prețuit și iubit prieten, cu vorba domoală, blândă și înțeleaptă, un neobosit cărturar, acesta este domnul profesor Mihai Păstrăguș, care ne îndreptățește să afirmăm că Moldova rămâne locul unde se nasc valorile în fața cărora ne înclinăm cu mult respect. Vineri, 5 aprilie 2013, Comitetul Director al Ligii Scriitorilor Români a
O PERSONALITATE A CULTURII ROMÂNEŞTI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349241_a_350570]
-
găsește o soluție: -Dacă nu-ți place că ești plinuța, hai cu mine la niște gimnastică și alergări! -Da! Da, poate vin. -Omul va avea nevoie mereu de alți oameni pentru a se putea regăsi. Și mai ales, de oameni înțelepți, citiți. Vor avea nevoie de cărți. -Da... O să gândesc ceva timp ce mi-ai spus. Sună interesant! Umbrele copacilor se lățesc, se lungesc sub soare, frunzele lor sunt gâdilate de adierea leneșa. Referință Bibliografica: Miturile eului / Elenă Stan : Confluente Literare
MITURILE EULUI de ELENA STAN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349270_a_350599]
-
Chiompu o țepușă, iar Bălău luă toporul, fiind el vestit pentru măiestria cu care mânuia această armă de tradiție pe la nunți, cumetrii, sau la balurile de joi. Ieșiră în curte cu piepturile dezgolite așa cum se cere într-o înfruntare cinstită. Înțelept, ca totdeauna ăl’ bătrânu’ ieși și el, dar numai după ce puse mâna pe altă sticlă de rachiu. Se cam clătina de emoție ținându-se după tinerii războinici care, cu ochii în patru, poate chiar mai mult, se pregăteau să încolțească
FIARA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349266_a_350595]
-
se vrea votat La funcții grase, în senat. Că în pădure, pân' la urmă, Nu-i nimeni trădător de turmă; Parlamentarii-n mod cupid Se mută la un alt partid. Că rînduiala o ascultă Jivina fără minte multă, Dar omul, înțelept și mare, O calcă zilnic în picioare. Văzând că-n lumea noastră tristă MORALA, ASTĂZI, NU EXISTĂ, Prea bunul nostru fabulist A devenit epigramist. Referință Bibliografică: Fabula fabulei / Dan Norea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1296, Anul IV, 19
FABULA FABULEI de DAN NOREA în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349357_a_350686]
-
La ușa iubirii; Poezii pastelate; Lirica gândului meu . Aceasta din urmă, Lirica gândului meu, este tipărită recent ( Editura InfoRapArt, 2014, Galați ), cu 75 de poeme în limbile Română și Engleză, illustrate cu 16 desene / grafică în peniță, executată de autoare. Înțelept elaborate, Autoportretul în peniță, lasă loc candorii și uimirii, iubirii față de natură și față de semeni, prin linii ușor unduite și frânte pe neașteptate, într-o rigoare bine strunită. Constanța Abălașei-Donosă afișează în grafica ,, Autoportret ,, un chip senin - victorios ca ghiocelul
PAROLA CARE DESCHIDE CALEA VIEŢII ESTE IUBIREA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349354_a_350683]
-
dictaturii comuniste. A fost în același timp un bun păstrător al Tradiției și un păstor receptiv la noile probleme apărute în societate. Era elegant și ordonat, ospitalier și erudit. Un preot distins al cultului ortodox și un om al culturii înțelepte, un slujitor al Bisericii și al poporului român. Apoi mai rămâne în sufletul nostru prin caracterul, onoarea și demnitatea lui, apoi vocea sa caldă dar în același timp hotărâtă și fermă; după aceea cultura teologică și nu numai cu care
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
în fața unei realități brutale, niște necunoscuți în fond cărora li se adresează fata și care, de bună voie, își iau o uriașă răspundere înfruntând riscurile deloc de neglijat ale unei posibile răzbunări din partea șatrei. Apoi, prin intervenția unui rabin, om înțelept și bun cunoscător al modului în care merg lucrurile, acela care va cerceta și va certifica povestea spusă de fată. Dar oare ce dorește să ne spună autoarea cu această secvență a vieții Dorei? Poate ne sugerează faptul că singuri
FRANCISCA STOLERU, DINCOLO DE CUVINTELE SCRISE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349359_a_350688]