3,037 matches
-
tot în Bârlad, fără a ‐i fi originală sintagma, dar și un început al înțele pciunii personale, prilejuită de vârstă, m‐ au făcut să mă întreb: bine, „Steagul roșu” dar care i‐i rădăcina, de unde vine, cine i‐au fost înaintașii? Problema genealogiei ne‐o punem când am ajuns la o vârstă, nu atunci când ne interesează prezentul. Lucru pe care l‐ am constatat și la renăscutul „Păreri tutovene” din 1992 care, dezinteresat de propriu‐ i trecut, pleacă la drum, cum aș
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la Bârlad, ca și oamenii lor, fac parte din zestrea municipiului. De ce n‐am scoate‐ o din lada care o găzduiește? Bârladul, ca fiecare localitate a țării noastre, merită să fie mai bine cunoscut... Ca și oamenii lui, mereu recunoscători înaintașilor, profesorilor noștri... Ion N. Oprea 18 IMAGINI DIN BÂRLADUL DE ALTĂDATĂ Vechea Stradă a Gării din Bârlad Din ziarele vremii... 21 Acțiunea Acțiunea, ziar conservator, apare în octombrie - noiembrie 1902, 4‐ 5 numere pe timpul alegerilor. Redactori: Maior Pruncu și Lupu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
spus cuvântul lor: Gârleanu, D. Nanu, Moldovanu etc. Din Bârlad și-a luat zborul marele Al. Vlahuță... Suntem bucuroși că o mână de harnici mânuitori ai condeiului, astăzi, caută, ș'au izbutit să calce cu cinste pe urmele proaspete ale înaintașilor. Pe domnul prof. Moroșanu, directorul „Vocei Tutovei" Îl cunoaștem de mult. La fel pe harnicul și talentatul prim redactor Pr. I. Gh Chirvasie; le-am urmărit cuvântul în „Păstorul Tutovei". Mai colaborează în același număr: I. Gr, Oprișan căruia i-
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
T. Slobozeanu, și‐ a început ucenicia de scriitor strălucitul gazetar de astăzi Pamfil Șeicaru, directorul ziarului „Curentul...”. Revista pornește la drum spunându‐ și „Să muncim!” și își propune ca ideal speranța că dacă nu va putea mări comoara lăsată de înaintași, cel puțin să n‐ o risipească. În numărul 12 din decembrie 1912, G. Tutoveanu își anunță abonații: „Începând de la numărul viitor Freamătul va continua să apară sub conducerea unui comitet.” * Colaboratori la Freamătul: G.B Bacovia, Maria I. Bătulescu, I.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
odinioară, nădăjduim să reușim să strângem din nou rândurile luptătorilor vechi și noi, pentru a începe cu toții munca de desțelenire a ogorului, deopotrivă de scump fie căruia. Faima de altădată a Palodei, vechile ei tradiții cultura le, exemplul fecund al înaintașilor, sperăm să fie pentru toți fără deosebire de credință sau culoare politică, categoric îndemn la muncă... ... Dorim să fim accesibili nu numai Bârladului, ci de asemenea, oricărei categorii de cititori... Cele de mai sus apăreau sub spusele lui Nicolae Iorga
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
astfel de cazuri. Dacă o fată are contacte sexuale cu diverși parteneri și vrea să se distreze până la vreo 30 de ani, aceasta va naște copii corciți. Astăzi nu avem copii sănătoși. Este o consecință a zestrei de păcate ale Înaintașilor ce rămân ca o povară pe bieții copii, iar telegonia o arată clar. Texte și informații genetice dezordonate (acte sexuale, gânduri murdare, etc.) introduse În viitoarea mamă odată cu sperma străină, mai devreme sau mai târziu sunt citite la nivel cuantic
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
categoric națională, după modelul oferit de Constantin Kirițescu, în lucrarea sa Istoria războiului pentru întregirea României, 1916-191924. Războiul a ajuns să fie principala sursă de glorificare a regelui Ferdinand I, oferindu-i șansa să se desprindă de posteritatea copleșitorului său înaintaș, Carol I. Povestirea despre război a devenit parte integrantă a biografiei regale, cultivată intens în mediul școlar 25. Din perspectiva combativă a extinderilor teritoriale, Carol I se afirmase în războiul din 1877-1878, care adusese regatului român Dobrogea și, în urma războaielor
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
-a a manualului, din 1944, a fost redactată cu scopul evident de a reitera dezideratul unității naționale. Actul de la 23 August 1944, atribuit regelui Mihai, era amintit ca o "dovadă că [el] înțelege să poarte cu vrednicie numele marelui său înaintaș, de la 1600"274. Însăși periodizarea istoriei românești se orienta după același principiu. "Epoca tendințelor de unitate națională, politică și culturală" constituia un decupaj cronologic și simbolic, de la Mihai Viteazul la Tudor Vladimirescu (cap. V), iar " Epoca înfăptuirii succesive a unității
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
exemplară de festivism școlar cvasi-atemporal. El citește cu patos: "Doamnă director (sic!), doamnelor, domnișoarelor, domnilor profesori! Dragi elevi! La 1 decembrie se împlinesc 89 de ani de când visul de aur al tuturor românilor s-a împlinit. Un vis care (sic!) înaintașii noștri l-au avut de veacuri". Urmează un rezumat cu informații istorice de manual, presărat cu aceleași exagerări prin care textul "științific" este adus în registrul comemorativ și identitar. Elevii continuă expunerea prin lecturi în același spirit, citite însă pe
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
abată de la rutina strictă cu lunile. Dar nu a pierdut niciodată din vedere mult mai substanțiala ei carte, Piatra filozofală, concentrându-și imaginația mai ales asupra lui Zenon însuși. Trăia cu protagonistul noii ei opere tot atât de intim cum făcuse cu înaintașul lui roman. Modelul ei de lucru era similar cu cel pe care îl urmase cu Hadrian; făcea cercetări ample pe baza cărților despre acea epocă și scria note succinte ale autorului despre cum lucrase. Aceste note pe care le revizuia
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
senzația lăsată de carte spuneau ei. Principala lor nemulțumire era că îi lipsea sentimentul că această carte era rece. Autoarea însăși este prima care va recunoaște că lui Zenon îi lipsește afecțiunea și emoția atunci când e să fie comparat cu înaintașul lui grec, Hadrian. Mulți critici i-au considerat duri atât pe Zenon cât și pe Hadrian. A citit cronicile și a fost încântată și nedumerită. Nu se văzuse atât de dură și de rece, ca să nu mai vorbim de "virilă
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
nici brațul ce răpune,/ Nici scutul, zalele, nici cutezanța/ Nu pot să-l apere de mreji, scoțându-l/ Când i-a-ncâlcit și inima, și gândul..." Intenția parodică transpare cu claritate atunci când autorul simte nevoia să se detașeze net de înaintașii săi. Pentru că aceștia, din pudoare sau prea mult zel (ironia este evidentă: "Spun lucruri ce le-ascunse cronicarul/ Turpino 225, bănuind c-au să insulte/ viteazul conte ce-a sorbit paharul/ iubirii, sau pe cei ce-or să le-asculte
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
înrudite cu sculptura, expresive, pline de tâlcuri. În ele abstracția ideală devine sensibilă, mesajul se transmite în expresii simple. Radu Negru, 1966 Alți tineri sculptori ieșeni, printre eiă Ion Antonică, își menține căutările într-o zonă mai apropiată de căile înaintașilor. Amelia Pavel, 1975 Domol cu sufletul, ca gândul, numele îi confirmă toate inclusiv privirea iradiată de niște iriși care au sigilat eternitatea Voronețuluiăea nu este domoală. Este atât de năvalnică, încât atunci când scapă între fiorduri, în lume, devine oceanul neliniștilor
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
a devenit singur stăpân al Romei. Va muri însă de cuțitele romane, în anul 44 Î.Hr., la idele lui Marte, adică la 15 martie. La Roma, liniștea va dispărea iarăși, până ce moștenitorul lui Caesar, Octavianus, va deveni ceea ce visase înaintașul său: împărat. Octavianus Augustus, primul împărat Octavianus, cel care avea să schimbe istoria Romei, s-a născut la 23 septembrie 63 î.Hr., fiind fiul lui Octavius și al fiicei surorii lui Caius lulius Caesar, Atia. Tatăl său a murit când
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
și niciodată nu le am călcat. ...Întărim aceste toate scrisori... că scumpul nostru prieten, mai înainte numit Ștefan Voievod, copiii lui și urmașii vor stăpâni Țara lor a Moldovei, toată, în to ate granițele ei, așa precum au stăpânit o înaintașii lui și după cum e ste scris în cele întâi cărți... îi dăm și i-am dat, în veac aceste orașe Tețina și Hmelovul, cu aceste ținuturi și sate, care ap arți n lor, cari orașe sunt așezate între Țara noastră
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
la modernitate văzându-i valențele, cunoscându-i proiectele și venind pregătit în întâmpinarea acestora. De altfel, aceasta este și europeni zare a, faci și realizez proiecte, construiești bunăstarea, cultura, z iua de mâine. Este important și necesar să amintești despre înaintașii locului? și or fi pus întrebarea scriitorii în ca zul de față, înainte de a se referi în extensie la fiii comunei. N eînd oios! Cum să nu scrii, de exemplu, despre un Cantemir Vodă, să nu-i înscrii numele în
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
lungul timpurilor, mișcarea brauniană care a caracterizat-o cu stagnări și reveniri, dar de fiecare dată în involuții care pentru noi ro mâni i a însemnat s-o luăm mereu de la capăt, fără a evalua și păstra opera bună a înaintașilor , a fost, este și va rămâne o m are pierdere. Pierdere și pentru autori și pentru cititori care au scăpat prilejul ca printr o aprofundare să cunoască prin cipala fațetă a faptului că deși aflați de mult în Europa, ia
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
contextul referitor la viața documentară a altor localități: Călărași, Epureni, Huși, Pâhnești, Arsura, Râsești, Bunești, Averești, Hrubeni, Stroești, Ghermănești, Râpile, Drânceni etc., ceea ce mărește interesul pentru cunoaștere a cititor ilor. A afla cine ești, de unde provii, care ți-au fost înaintașii, când și cum au apărut aceștia în localitate, unde viețuiești cu ai tăi, sunt curiozități pe care numai cutezător ii ș i pasionații le pot încerca și dezlega, lucru pe care l-a făcut cu succes și Adrian Butnaru. În
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
monede. Ele provin din arealul geografic Horincea - Elan - Prut și acoperă o importantă perioadă de timp, de la pale olitic și până în Evul Mediu, în același timp, aceste importante descoperiri arheologice trădează o continuă și densă locuire a acestor meleaguri de către înaintașii noștri. Monedă imperială romană emisă în timpul împăratului Vespasian (69-79) descoperită la Mălușteni. La 26 august 2006 are loc la Giurcani sub auspiciile Muzeului județean „Ștefan cel Mare” din Vaslui și Asociația Culturală „Academia Rurală Elanul” Simpozionul „Spațiul de cultură și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
transmise și, în sfârșit, prin educație civică a maselor.” Întocmai cum majoritatea învățaseră de la profesorii lor la „clasul” Codreanu și la Școala normală înființată la Bârlad în 1870. Evocând Paloda de altădată, „vechile ei tradi ții culturale, exemplul fecund al înaintașilor”, inițiatorii revistei „Țara de Jos” spuneau „ să fie pentru toți fără deoseb ire de credință sau culoare politică, categoric îndemn la muncă...” Un program al unei publicații mai direct, con cis, bogat și semnificativ timpului, nici că se putea.! Cultul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
străbătut urcușul celor aproape 140 de ani, creând și lansând modele, unul di ntre ele fiind acela de la „Academia Bârlădeană”, dar cu vrerea dv. și Baaadul literar, dacă vrea să se socotească urmașul c are își cunoaște și își respectă înaintașii... Când un cercetător de talia lui Theodor Codrescu selectează, preia din ziarul „Tutova”, 1885, notița „Un steag românesc în muzeul de la Drezda” și o publică în „Uricarul”, 1886, vol.VII, p.240, lăsând o eternității, e sem n că și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
noi, întrebare care este și a mea, referindu-mă tot la volumul aniversar, din care lipsește tocmai portretul singurului supraviețuitor din conducerea liceului de acum 50 de ani!... Unii, pentru a-și promova valorile, a-i aduce în actualitate pe înaintașii lor și a face din ei motive de mândrie locală, dar și de respect pentru munca cinsti tă ș i respectabilă a lor, îi caută în arhive, citesc mii și mii de pagini, extrăgând faptele. Vasile Fetescu, fostul director adju
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
capătă haruri mai deosebite în funcție tot de loc ul nașterii. Și el crede că dealurile acelea ale comunei unde, de sute de ani, în nopțile de vară, pământul este luminat de flăcări ce izbucnesc poate din comorile ascunse de înaintași, tot ele au și puteri miraculoase de a naște oameni cu talent la to ate. Ca să-i amintesc pe toți, aș avea nevoie de un volum cu multe pagini (lucru pe care îl va face Constantin Hușanu). Eu, inspirat de la
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
a avut în 1931 o cădere ce a zguduit economia românească, după ce a emis cecuri fără acoperire către Banca Națională... și exemplele pot continua la nesfârșit, dar nu vreau să vă stresez prea mult, arătându-vă că de fapt și înaintașii noștri urlau de durere din aceleași motive ca și noi. Doar personajele erau altele, metodele aceleași. Sunt foarte sigur că pentru majoritatea românilor, răsfoitul ziarelor de epocă e o activitate plictisitoare, (vai!), neinteresantă, (ce mai!) și fără sens (chiar așa
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
să te ții ce de pomeni, colive, și danii se fac popilor ca dusul să fie împăcat cu casele, conturile, mașinile, copiii, căsătoriile lăsate-n urmă. Se vede clar, că în mioritica noastră patrie, popa e în vârful bucatelor. Și înaintașii, ce se ocupau cu treburi din acestea bisericești au luat măsuri ca popa ca să nu trăiască după cheful oamenilor, și au inventat calendarul bisericesc, un obiect lumesc totuși, care arată sărbători, slujbe, praznice, duminici, iarăși și iarăși, toate cu popă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]