29,704 matches
-
-l umple ca pe un pahar cu energie aurie, aproape lichidă. În etapa următoare, numită telurgizare, energia brună va fi expulzată cu o expirație prin chakras-ul frunții În atmosferă sau, prin picioare, În pămînt. În situația cînd chakras-urile se aflau Închise, datorită unui deficit de energie, trebuia aplicată mai Întîi o procedură de deschidere a lor. Nu s-ar putea spune că toți Înțeleseseră despre ce e vorba. În orice caz, urmînd comenzilor Joannei-Jeni, cei mai mulți inspirau și expirau din răsputeri, cu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
nimic, dar, din politețe, cei aflați În preajmă se Înclinară și clipiră aprobator, prefăcîndu-se că știu despre ce e vorba. Joanna-Jeni continuă să-i pipăie fruntea, pe urmă gîtul, umerii, mîinile și părți inferioare ale corpului, murmurînd ceva cu ochii Închiși. Deodată se opri și se Întoarse către doamnele care urmăreau, ținîndu-și respirația, acest nou ritual. — Ea va sta În centrul Marii Spirale, spuse. Apoi, luînd-o de mînă pe Christina, o conduse spre locul ales mai devreme. Pășea rar, Îngîndurată, cu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
vîrful piramidei Îndreptat spre Polul Sud. Între timp, problemelor cauzate de pantofii prea strîmți li se adăugase și o migrenă, nu foarte puternică, dar care Îi provoca oarecare amețeală Însoțită de febră, și o făcea să țină ochii mai mult Închiși. La spatele ei, Joanna Jeni alesese să stea Pablo, În speranța că energia lui debordantă s-ar fi putut dovedi folositoare. Palma mîinii drepte a lui Pablo, Întinsă și perfect orizontală, apăsa ușor pe creștetul Christinei, mai precis pe chakras-ul
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Într-un abur Încărcat cu miresme amărui de fructe arse, moale, cald, consolator, ca sînul mamei eterne. Un nou flux, venind de data asta de jos, dinspre tălpile picioarelor, Îi făcu pe cîțiva să se ridice pe vîrfuri, cu ochii Închiși. CÎnd cele două fluxuri se Întîlniră În centrul pieptului, fură cuprinși de un turbion febril, sau o cascadă circulară de aer care curgea În sus, Împins spre margini de forța centrifugă. Părea că timpul se bifurcase, se despărțise de el
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Încercat să o consoleze, pe cît se putea, și a Încurajat-o cu presupunerea obișnuită În astfel de situații: să sperăm că se va Întoarce singur. — Nu Înțeleg pe unde a putut să plece, insistă Agneta, doar am lăsat fereastra Închisă! — Ați Închis-o și pe cea de la baie? se interesă Delilah Într-o doară. — Vai de mine, așteptați un pic, să verific!... Să fi sărit oare de la etaj? Într-adevăr, fereastra de la baie rămăsese deschisă, ceea ce Însemna că Boule-de-neige putuse
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Să fi sărit oare de la etaj? Într-adevăr, fereastra de la baie rămăsese deschisă, ceea ce Însemna că Boule-de-neige putuse ieși pe acolo. Teoretic. Practic, acest lucru ar fi trebuit să fie imposibil, căci ușa dintre sufragerie și baie fusese tot timpul Închisă, lucru pe care, datorită stării emoționale din acele momente, doamna Agneta Îl neglijă. Astfel, explicația sugerată de doamna Delilah deveni plauzibilă, iar doamna Agneta o acceptă cu resemnare și durere În suflet. Totuși, nu-și pierdu orice speranță. Poate că
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
trebuit să-i lase mereu deschisă posibilitatea de a se Întoarce, ceea ce ar fi Însemnat să lase deschisă tot timpul măcar una din ferestre. Dar dacă el nu plecase? În această situație ar fi trebuit, dimpotrivă, să țină toate ferestrele Închise, pentru ca nu cumva el să iasă Între timp... O soluție de compromis ar fi fost aceea ca doamna Agneta să deschidă o singură fereastră, pe care să o țină sub strictă observație. Era, de altfel, și soluția cea mai inteligentă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
roteau repede unul după altul - deși se prea poate să fi fost doar un semn de nervozitate sau grabă. În sfîrșit, Își drese glasul, lăsă mai Întîi capul În jos, apoi Îl ridică și privi Întrebător către cer, cu ochii Închiși. Începu prin a repeta constatarea veche de cînd lumea că trupul omului e făcut din pămînt și În pămînt se va Întoarce; În acest sens, cită ceva din Vechiul Testament. Vocea Îi era domoală, aproape plăcută. În privința sufletului, lucrurile stau Însă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
perfect totul. De altfel, nici nu era prea greu de Înțeles. Nu am pornit imediat, ci mi-am aprins o țigară și am privit cîteva clipe În urma ei. Voiam să mă asigur că acest capitol din viața mea era definitiv Închis. Nici măcar nu s-a Întors să mă privească. Și-a continuat drumul mergînd ușor aplecată Într-o parte, cu umărul pe care ducea poșeta mai ridicat, de parcă ar fi cărat acolo o cărămidă. — Soția dumneavoastră? V-ați certat? — Nu, nu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Întreb (renunțînd apoi, din lene) de ce o consideră sfîntă, ce anume vede ea. Oricum, răspunsul a venit, În mod bizar, de la Pablo, despre care crezusem pînă atunci că doarme. S-a ridicat brusc În șezut și a spus, cu ochii Închiși: — Ea se află acum În România. După care s-a Întins din nou pe canapea, și-a reluat somnul ca și cum nimic nu s-ar fi Întîmplat. Eram oare victima unei farse? Poate că nici nu dormise, În tot acest timp
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
nimeni, e mai greu să nu exiști decît să-ți faci simțită prezența, îi spuse. Numai neaveniții se zbat să iasă în evidență, cei care n-au nimic de spus sau de demonstrat, noi ceilalți ne facem treaba în spatele ușilor închise, să fie bine înțeles, gîndește-te deci la organizarea unei celule de criză, a unui grup de supraviețuire în condiții vitrege, format din indivizi care nu sînt partizani ai nici unei idei. Misionarismul, munca de convingere, ura și ambiția nu folosesc la
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
săptămînal drumul ăsta, răspunde Sena sigur pe el, transport de marfă. — Din cauza asta am apelat și eu la el, se justifică domnul Președinte, avem nevoie de cineva care să nu ne facă nici o surpriză, să știe drumul și cu ochii închiși. — Mi se pare normal, zice Monte Cristo, nu putem risca nimic. Așa este, întărește Petrică, fiecare detaliu contează. — V-am spus că pentru mine nu-i nici o scofală, reia Sena pe un ton convingător, m-am odihnit bine. Nici trafic
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
să facă acum o pauză, o să le spună totul cu de-amănuntul puțintel mai tîrziu. O fi știind oare Roja ce luptă se dă chiar acum în sufletul ei? Obloanele din spate le-au dat de furcă pentru că fuseseră bine închise, dar pînă la urmă au făcut rost de o rangă și le-au smuls din balamale. Ați intrat ca la voi acasă, nu-i slăbește Roja, ce să vă mai prezentați politicos, să arătați vreun mandat, ați dat buzna ca
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
vadă omul muncind, și nu în ultimul rînd, călcatul, dresul, pusul pe umeraș, retușul final. Meserie, artă, e atunci cînd nici nu te mai gîndești la lucrul pe care îl faci, cînd totul vine de la sine. Tușica apucă cu ochii închiși balotul de stofă, îl trîntește pe masă, îl desfășoară, alege lungimea de care are nevoie, o sfîșie dintr-o mișcare și lasă restul să cadă pe jos. Cînd toate mașinăriile și toate mecanismele astea le poți face să funcționeze ca și cum
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
sus și-n jos, ăsta e adevărul spus verde-n față, ufff, hai că n-a fost cine știe ce, revino-ți dragă în fire, o întrerupe Tușica, ce tot îndrugi acolo, o întreabă. Am lungit-o prea mult în spațiul ăsta închis, i se pare Angelinei, nici aer nu mai avem, haideți s-o luăm din loc pînă nu se îngroașă gluma, spune. Ufff, dacă ar fi așa de simplu, n-are încotro decît s-o spună cu voce tare, asta este
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
totul baltă și să plece? Nici dacă fi vreo femeie la mijloc, zice bănuitor Curistul, Roja ăsta a fost întotdeauna cam muieratic, să nu-mi spuneți că o fi iar vorba de Delfina, ăsta ar trebui să fie un capitol închis. Așa crezi tu, eu zic că oricînd se poate întoarce la ea, ești naiv Gulie, ascultați ce vă spun eu, e dragostea vieții lui, o are ascunsă acolo în subconștient, ba nici să nu te gîndești, Curistule, îi atrage atenția
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
căptușeală de lînă. Alături are un geamantan mare cu închizători cu cheiță, și pe umăr poartă o poșetă din piele. — Pute de-ți rupe nasul, zice Monte Cristo intrînd ultimul în closet, trăgînd după el ușa, asigurîndu-se că e bine închisă. — Nici pe budă nu mai poți sta fără să fii deranjat, se aude înfundat vocea lu Picioruș de Ghips din celălalt capăt al încăperii. — Recunosc că a fost ideea mea, spune Broscoiul oprindu-se în dreptul unui pisoar plin cu chiștoace
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
celei de-a doua sticle, rupînd sigiliul dopului cu o răsucire fermă. În țara asta nu-ți mai rămîne decît să mori dacă n-ai de gînd să faci compromisuri, se gîndește, dînd pe gît o dușcă zdravănă. Prin fața ochilor închiși i se perindă diferite peisaje, îi defilează o sumedenie de personaje. I se pare că vizionează o piesă de teatru prost montată într-un decor jalnic. De ce se spune oare că răbdarea și tăcerea sînt virtuți, începe să se întrebe
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
fost o nebunie să ne încurcăm cu el, mărturisește. — înțelg de ce șovăiți, nu-l lasă Roja să-și termine ideea, lipsa asta de încredere în forțele proprii e o boală națională, iar manipularea generală prinde întotdeauna perfect pe o societate închisă și îndobitocită cum este cea românească în secunda asta. — E foarte bine c-a durat doar patru zile, spune Curistul, gîndește-te ce s-ar fi întîmplat dacă ar fi durat mai mult. În toată țara n-ar mai fi rămas
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
la oră cu Dacia domnului Președinte într un morman de gunoaie. Ne-am luat un elan de vreo jumătate de kilometru și am călcat-o pînă în podea. Impactul a fost de mai mare dragul. Chiar dacă am ținut ochii strîns închiși și bărbia în piept, tot am simțit o șarjă de scîntei trecînd pe lîngă noi ca într-un foc de artificii. Bineînțeles că parbrizul și geamurile portierelor s-au făcut țăndări. Luneta însă a rămas intactă ca prin minune. N-
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Africa, dar e prea departe și ai nevoie de pașaport. Mă mulțumesc și cu țări din Europa, dar am auzit că vagabondajul e interzis prin lege În multe din ele. M-ar Închide și mie nu-mi place să stau Închisă ca un canar Într-o colivie. Mie Îmi place să merg, să privesc cerul, cred că-l privesc de câteva sute de ori pe zi, Îmi place să stau de vorbă cu oamenii, Îmi place să mă Îmbrac În albastru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Antoniu i se face rău și se retrage În spatele magherniței, ca să vomite În voie. Între timp, locuitorii ghetoului s-au adunat ciopor ca la urs, Înjurați și Îndepărtați din când În când de felcerul roșcovan. Kawabata a fost În fine, Închis și cusut ca un sac, spectacolul terifiant s-a Încheiat de data asta cu o Înjurătură a medicului legist care și-a pătat cu sânge pantofii. Se așează În mașină, pe scaunul șoferului, cu picioarele Înafară, pe pământ și Începe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
din fața anticariatului, a suferit un stop cardiac. Pentru băiat, moartea anticarului a fost un șoc, din care și-a revenit cu greu. Anticariatul a fost sigilat o vreme, apoi cărțile au fost vândute peste noapte la o licitație cu ușile Închise, dar În cele două Încăperi viața a urmat, primăria instalând o familie numeroasă de țigani, certați cu legea și cu igiena. Băiatul mai trecea din când În când pe acolo, Într-un elan de speranță absurdă, gândind că bătrânul anticar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
că-mi prelungesc șederea cu Încă două săptămâni, pentru că mi-a mai venit o idee de final Înfrigurare Încă la finalul la romanul meu. Pictorul lucra mult, se trezea În zori și lucra ca În transă.. Lucra cu ușa camerei Închisă, dar, când făcea pauze, o deschidea larg, și eram invitată să intru și să privesc. Mirosul uleiurilor năvălea atunci amețitor, În Întreaga casă. Picta incontinuu, și, ceea ce m-a frapat din primul moment, a fost recitalul de lumină, fantastic, vibrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
spus drăgăstos. Poți să-mi faci un cocteil. După aia chiar trebuie să plec! Georgie mi-a adus paharul și am stat acolo îmbrățișați ca o netsuke 2 frumoasă în fața focului care murmura cald. Camera ei părea un tărâm subteran închis, ascuns, îndepărtat. Pentru mine era un moment de liniște profundă. Nu știam atunci că era ultimul, cu adevărat ultimul moment de liniște, sfârșitul unei lumi vechi și pure, momentul final după care aveam să fiu azvârlit în coșmarul pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]