4,849 matches
-
caute locul, rostul, sensul și importanța în noua configurație geopolitică și geostrategică, în cadrul institituțiilor globalizante și globalizatoare ale structurilor europene și euroatlantice... Și te pomenești că, potrivit unora, Biserica cu ale Ei, ar sta în calea acestor demersuri sau ar încurca pe cineva în acest sens, că vedem că unii se tot împiedică de Ea, așa, în drumul liber... Problema este că cei care se simt amenințați de influențele orei de religie (altfel, întotdeauna binefăcătoare) sunt foarte puțini și foarte slab
DESPRE IMPORTANTA OREI DE RELIGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352536_a_353865]
-
sus,duduii de la ,,patru,, drept cadou un mărțișor! La servici,la o colegă obligații până mor! Și la Mița,la bodegă sunt dator c-un mărțișor. Cum iau liftul ca să urc în ușă a pus piciorul... Stai vecine,ce,te-ncurc, nu vii să-mi dai mărțișorul ?! Când să cred că am scăpat pe scară,un glas vioi: Mărțișorul nu mi-ai dat !!! Este fata de la ,,doi,,. Măi,zic,bată-te norocul! Ai un ,,mărțișor,,de fier, că l-ai dat
MĂRȚIȘOR de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352633_a_353962]
-
se răsuceau și reveneau prin suveica țesăturii pașilor, într-o armonie perfectă. Te uimea complexitatea pașilor și viteza mișcărilor, încât te întrebai: când și cum au învățat ăștia așa ceva? Cum este posibil să execute astfel de mișcări fără să se încurce? Dar, mai ales, cum reușesc să facă toți la fel, în același timp și cu aceeași viteză? Uneori li se părea că lăutarii nu cântau pe măsura elanului lor. Atunci strigau nervoși: -Mușcă, bă, clanareta aia mai cu foc! Dă
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
în artist, pentru că locul meu este și pe scenă, în diferite ipostaze: dansez, cânt, citesc din creațiile mele personale...Vraja de spectator se rupea parcă ...dintr-o dată și mă trezeam pe scenă! Pierdută printre pașii nesiguri, uitam să respir, mă-ncurcam în cabluri încâlcite...Nu mă supăram, zâmbeam. Știam că spectatorul asta aștepta de la mine, să zâmbesc! Nu mă costa nimic, dar câte nu puteam câștiga cu zâmbetul! Simțeam imediat bucuria oamenilor. Îmi plăcea să cred că și ei simțeau căldura
CÂND REFLECTOARELE SE APRIND ŞI CORTINA SE RIDICĂ... de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352616_a_353945]
-
supărări, așa că va lăsa lucrurile să se desfășoare firesc, în speranța că până la urmă se va plictisi de ea și de faptul că nu pot fi împreună căsătoriți din cauza condițiilor existente la țară. Moartea celor doi părinți i-a cam încurcat socotelile lui Veronica. Dacă până acum o reținea la țară existența bătrânilor, acum nu o mai reținea nimic să nu-l urmeze pe Mircea la Galați, mai ales că i-a promis fiului un post de profesor în oraș pentru
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
și-o trimite Să șteargă urme, pașii din nisipuri, Să netezească riduri de pe chipuri Prea palide, prea triste, obosite. Cu adieri ușoare, nu tertipuri, Coboară în privirile uimite, Să șteargă lacrimi încă nerostite, Pornite din dureri de multe tipuri. Se-ncurcă și prin alge și prin plete, Cu răsuflarea ei cu iz de sare, Își desfășoară coada de comete Și îmblânzește valul care moare Pe gleznele pornite-n piruete, Pe plaja-ntinsă, cât e ea de mare. Referință Bibliografică: TREI SONETE
TREI SONETE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352724_a_354053]
-
cu un pasaj biblic pe care deși l-am citit și recitit, nu am reușit să-l înțeleg prea bine, mă refer la construcția turnului Babel păreau acei oameni că se înțeleg între ei de ce a trebuit să li se încurce limba și construcția să înceteze? Eu am început la o vârstă mai înaintată să învăț adevărurile biblice și în condiții foarte grele, de aceea unele lucruri le înțeleg greu.” Eusebiu îi răspunse: „Vă înțeleg foarte bine, pentrucă și eu la
REÎNTORS ÎN LIBERTATE (9) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352718_a_354047]
-
eu eram în copacul de deasupra lor. Am auzit când ea îi spunea că se va căsători cu tata și va fi cea mai bogată femeie. Că va face tot posibilul să pună mâna pe el iar noi, copiii o încurcăm. Alma simțea că i se răcesc mâinile. Fata asistase la o discuție și lucrurile spuse îi provocau durere și suferință. Bănuise scopul acelei femei, însă nu se așteptase să fie aflat de o copilă. I-ar fi sucit gâtul, scorpiei
MY LORD (VII) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352697_a_354026]
-
a încredințat copiii, să aibă grijă de ei. Sau ... - Încetează! Mă scoți din minți. Trebuie să scăpăm de ea! Este toată ziua pe lângă ei, ca o cloșcă. Ăla mic e numai după fustele guvernantei. -Mda ... dar știi ceva? M-aș încurca și eu în fustele ei. Mary îl lovi cu pumnul în piept Eustace râdea gros. - Pisica mea sălbatică e geloasă! o luă în brațe și se îndepărtară spre grajduri. I-așteptă să se îndepărteze și se strecură în casă. Mai
MY LORD (IX) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352699_a_354028]
-
uniforma. M.Joseph răspunse jovial și ochii îi zâmbeau. - Ia loc, te rog! Alma se așeza puțin încurcată, neștiind cu ce să înceapă. Între ei doi se afla biroul mare din lemn de stejar. Chiar și așa, prezența lui îi încurca gândurile. Prea multe amintiri și întâmplări se învălmășeau în mintea ei. - V-am promis, că mă voi gândi la propunerea voastră, my lord. - La care, din ele, te referi? ridică ușor din sprânceană. O tulbura oarecum dialogul cu subînțelesuri. Știa
MY LORD (IX) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352699_a_354028]
-
se adresa fără a o privi în ochii. -Nu doresc să cumpăr nimic,așteptăm pe cineva! -Și în tot acest timp mă priveai pe mine zise Antoaneta amuzandu-se în sinea ei de timiditatea lui Tânărul se simțea și mai încurcat de incisivitatea acestei drăguțe și se luptă din răsputeri să nu-și trădeze starea de spirit. -Mă plictiseam să tot aștept și priveam buchetele de flori expuse în vitrina magazinului! -Si aștepți de mult întreba Antoaneta hotărâtă să-i doea
CU ARIPILE FRANTE de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352750_a_354079]
-
de acord cu aiureala asta. Ne poate compromite pe toți, dacă se află că ești fiica mea. Lordul M.Joseph "cel bătrân și ursuz" e de fapt în floarea vârstei și a dobândit un post în preajma regentului! Hm ... te-ai încurcat într-o pânză de păianjen. E cazul să pui punct situației, și să te întorci acasă! - Papa, nu pot să-i las pe copii singuri. S-au atașat de mine. - Complicat! Figura tatălui său era umbrită de îngrijorare. - O să rezolv
MY LORD (XI) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352714_a_354043]
-
jură cu biblia în mână... De fapt, mai ales atunci! * Nu cunosc nimic mai exasperant decât hărnicia unui prost (Andrei Pleșu). * Adevărul are nevoie de cuvinte puține. * Legile sunt jumătate pentru șmecheri și jumătate pentru fraieri. * Mulțumesc de ajutor, mă încurc singur! * Încearcă să gândești, amice. Nu are cum să-ți facă rău... * Cu cât creierul e mai neted e mai ușor de spălat. Dr. Dorel SCHOR duminică, 9 martie 2014 Tel Aviv, Israel Referință Bibliografică: Dorel SCHOR - ZICERI (65/66
ZICERI (65/66) -CAPRA & PUNTEA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353668_a_354997]
-
dintotdeauna. Mă apasă, Martie, greutatea frunții. M-am otrăvit de gustul zilelor tale. Dezleagă-mă, dezleagă-mă în ploaia cu stropii galbeni. În ploaia de aur. Mi-a înflorit cafeaua! Insinuantă, galeșă, ușoară, Dă primăvara târgului târcoale. Desculță, visătoare, suverană Încurcă colțul ierbii în cafele. Zglobie, zâmbitoare și vioaie Desprinde de pe umeri toporași Din subsiori culege viorele Și le presară tainic peste-oraș. Desface de la șolduri ghioceii, De pe genunchi, plăpândele zambile, Iar din legatul gleznelor subțire, Incendiază gândul meu cu tine. Referință
POEME de LUCIA BIBART în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353689_a_355018]
-
atât individului cât și societății. Am trăit într-un timp istoric al necredinței, un timp în care nu au contat legile morale. Existența Divinității ar fi trebuit mai mult intuită și mai puțin explicată. Mulți încercând să explice, s-au încurcat, s-au izbit de limitele cunoașterii noastre sau ale înțelegerii și nu au mai găsit-o. Cred că trebuie să se înțeleagă că Dumnezeu este absent pentru simțurile noastre de care dispunem acum, dar este prezent, copleșește spiritul nostru, fiindcă
VAVILA POPOVICI ÎNTRE ,,ULTIMA PIRUETĂ” ŞI ,,NOPŢI ALBE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353960_a_355289]
-
a fost atât de impetuoasă ca azi... Cred că a fost atacul final. Sper! - Auzi? Știi ceva?... Vrei să scapi de ea ori doar o fierbi să... - Fierb pe dracu’! Ce-ți veni, amice? Nu am de gând să mă încurc cu ea ori cu oricare alta din tot spitalul. Niciodată nu am amestecat dragostea sau aventura cu serviciul, știi prea bine. De ce aș face-o acum?! - Bine, bine! Așa să rămână... Te superi dacă îți va spune cândva că... m-
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354003_a_355332]
-
ei înseamnă că... trebuie să demonstreze că nu au găsit pe nimeni mai bun aici și au fost nevoiți să mă aducă pe mine din România și să mai și plătească pentru asta o sumă de bani! Și nu se încurcă nimeni cu asemenea fapte de caritate! Așa că, după o lună de voluntariat la acest salon, am renunțat să mai merg acolo! Începusem deja să nu mă simt în largul meu, pentru că deși la început italianca cu care mă înțelegeam bine
JURNAL LONDONEZ (5) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354075_a_355404]
-
Trece-un tanc ca într-un banc cu Ițici teocheși niet iavol... Nu vedeți, orbilor, că se Joacă alba-neagra-n dric, Că se ponta și se băse Oxiurul de limbric...? N-auziți, surzilor, țurca Dintre oină și ceardaș Și cum se încurcă curca, Păcăcioși și păcălași...? Referință Bibliografică: Păcăcioși și păcălași... Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1187, Anul IV, 01 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
PĂCĂCIOŞI ŞI PĂCĂLAŞI... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354125_a_355454]
-
continuat drumul pentru a nu-mi deconspira locul meu, dar el s-a oprit zicându-mi: Aș vrea să stăm de vorbă puțin, aici... Chiar aici? Da! Păi spuneți! Nu aici, ci acolo, mai aproape de Mare... ─A-haaaa!... (...cred c-ai încurcat-o Alex! - am continuat eu în gând.) Am coborât împreună pe acele stânci, până la apă. Bătrânul luă apă în pumn, o aruncă în larg și apoi duse mâna udă la gură și la frunte. Mi s-a tăiat răsuflarea când
...JAFFO, LOC ANTIC AL REVELATIILOR! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354040_a_355369]
-
am timp de mine , a venit acum Comanda lacrimii din Univers Nu știu cu ce-o plătesc,e prima oară Și din ce ochi să o aleg, nu știu Sunt ochi de ape și un ochi de cioară S-a încurcat coletul și-i târziu Din umbre și lumini și curcubeu Un iris născocesc și o retină Nu mai am ochi, am doar un Dumnezeu Adaug un păcat și înc-o vină Și ce albastru este ochiul meu Referință Bibliografică: Ce albastru
CE ALBASTRU ESTE OCHIUL MEU! de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354193_a_355522]
-
-n mantie întunecată pământul învelește... Un plânset în cutremur se dilată, pământul în durere zguduind... Prăpăd domnește-n templu... coloane cad în geamăt icnind... catapeteasma se frânge cu zgomot de urgie... e zbucium... și e groază... e durereee!!! Iudeii se încurcă vrând scapare!! * Sub îmbeznata boltă, dincolo de miezul nopții, vremea-i prielnică grijirii mormintelor celor plecați. Urcușul se alină. Tot greul smeritele îl poartă în suflete cernite. L-au dus în trista criptă de ieri. Și astăzi, cum se cere, venit
ÎNVIEREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354233_a_355562]
-
Între „textier“ ? (v. Mallarme) și „textologic“ (Valéry) e mică distanță. Epigrama crispata, dar extaziata caracterologic, cum și trebuie, devine în periodica volumului, jurnal de bord pe un ocean gotic (cuiburi grafice în munții stâncoși !). Autorul are meritul de a nu încurcă păserile - exemplarul sau specia. Noroc că nimic nu dispare, inerțial. „Scriitura corporală“ sau doar scriitura, lucrata într-o etică și o estetică sinuoase. Numai că nimeni nu stie ce se întâmplă cu textul: nu se risipește; nu se dezintegrează structural
PLUMIERA – DESPRE URZICILE LUI ION PACHIA-TATOMIRESCU de MARCEL TURCU în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354716_a_356045]
-
ceruri se reazimă. Ne prindem lent în dansul norilor Foșnesc prin noi misterele pădurii Când luna-și scaldă-n strălucire nurii Și-apoi se stinge-n pleoapa zorilor ... RABINDRANATH ADOARME-N TRENA LUNII Rabindranath adoarme-n trena lunii Cu dragostea-ncurcată printre astre Când se-ntețesc în focul viu tăciunii Și-nnobilează suflete sihastre. Din vraj(b)a nopții se-ntrupează iele Ce-i murmură prin tâmple-ncărunțite O simfonie-a dragostei rebele Pe note calpe, doruri nenuntite. Dar dintre toate
POEME DE IARNĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354749_a_356078]
-
Acasa > Poeme > Antologie > TĂCERE-N DOI Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1032 din 28 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Ce poezie frumoasă ești iubito te-aș învăța pe dinafară dar mă încurc mereu la sâni cuvintele au muguri pe la țară Ți-aș învăța pe dinafară și părul și gâtul și buricul și încotro nemaiavând de primăvară aș recunoaște c-am descoperit nimicul Ce poezie frumoasă ești iubito și eu ce norocos am
TĂCERE-N DOI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1032 din 28 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347093_a_348422]
-
multe ori, vara când soarele ardea cu putere îl întrebam : - Nu ți-e cald, tată-mare !? Iar el, zâmbind larg, îmi răspundea mucalit : - Ei, ce știi tu, iarna îmi ține cald, vara îmi ține umbră, mi-e tocmai bine, nepoate ... Tăceam încurcat neștiind ce să cred, dar o luam de bună ca orice cuvânt pe care îl rostea, știind că nu făcea glume decât rar și când era cazul, nu mințea niciodată. Iarna mai lua un pieptar de blană de oaie argăsită
AMINTIRI DE ION DOREL ENACHE -ANTREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357022_a_358351]