2,093 matches
-
înaintează, nu fără piedici instituționale, în reflecția asupra întemeierii doctrinare pe care o poate căpăta diversitatea religioasă ; încep să cerceteze beneficiile pe care dialogul interreligios, studiul comparativ al doctrinelor religioase le pot oferi pentru adîncirea propriei teologii. Dar se admite îndeobște că fiece credință își păstrează un nucleu dur, de dogmă esențială, unde dialogul nu poate pătrunde, unde convergența religiilor nu poate fi menținută fără riscul de a cădea în relativism. Unui creștin îi va fi greu să accepte că omul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
să-i fie interzisă expresia publică. El rămîne o prezență inegală, plină de realitate pentru unii, problematică sau inacceptabilă pentru alții, liberi toți să gîndească cum le place. Prin reacție, fundamentalismul fenomen la fel de modern ca și laicitatea afirmă sonor și îndeobște agresiv termenul superior. însă doar pentru a-l pune să trudească în același domeniu imanent. în fond, secularizarea în sens tare nu înseamnă doar separarea Statului și a puterii lui de Biserică/religie. Nu înseamnă doar transformarea religiei în simplă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
își primesc în imediat, pe față, în vizibil, răsplata pentru faptele lor de pietate. Sînt cei care își conduc evlavia după principiul plenitudinii exterioare. Cînd, în Predica de pe munte, Christos îi îndeamnă pe oameni să nu aștepte răsplata cuvenită, beneficiul îndeobște prevăzut pentru faptele lor, el îi îndeamnă să rupă logica plenitudinii exterioare, să facă în comportamentul lor o breșă care declanșează, prin golul ei, răspunsul supranatural. Meister Eckhart descrie revărsarea divinului într-un asemenea vid interior ca pe o lege
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a stăpâni natura văzută, fie în scop practic de a o folosi cantitativ, fie în sensul spiritual de a o depăși calitativ. Creația de caracter practic slujește mai mult instinctului de conservare, care nu e ceva specific omenesc, ci biologic îndeobște; și ca atare ea nu intră direct în considerația raportului cu religia care, dincolo de conservare, urmărește desăvârșirea spirituală a omului. Din acest punct de vedere, definiția noastră are neajunsul de a fi prea largă și de a cuprinde și lucruri
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
concepută în chip de creator al lumii și al omului. De asemenea, nevoile sociale își găsesc justificarea în noțiunea de Ființă supremă întemeietor al familiei și, deci, al legăturilor dintre bărbat și femeie, dintre părinți și copii, dintre frați și îndeobște dintre toate rudeniile. Satisfacție își găsesc deopotrivă nevoile morale atribuind acestei Ființe supreme de o moralitate personală fără pată, calitățile de legislator, judecător și răsplătitor al binelui și al răului. Tendințele afective de încredere, de iubire, de recunoștință își găsesc
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
imagini ce se află în cugetul nostru"113 sunt eliminate ca fiind incerte. Eliminarea celor două elemente ale cunoașterii ne apropie de altă problemă. Cenzura percepțiilor corporale și a res extensa: "De soiul acesta (incertitudini) par a fi natura corporală îndeobște, precum și extinderea ei; la fel, forma lucrurilor extinse; tot așa cantitatea, adică mărimea și numărul lor; locul în care se află, timpul de-a lungul căruia durează și cele asemănătoare"114. În lista pe care am enunțat-o se află
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
De asemenea matematicile și științele pure și abstracte sunt trecute ca surse de cogitate: "socoteam drept cele mai sigure dintre toate adevărurile de acest soi, pe care le pătrundeam lămurit, cu privire la numere, figuri, sau la altele revenind aritmeticii, geometriei ori, îndeobște, științei pure și abstracte"178. Toate cogitatele se dezvoltă în jurul ideii de Dumnezeu. Acesta este singurul care poate asigura dezvoltarea elementelor noi aduse în lume cunoașterii. Nimic din noua creație nu se poate regăsi fără ca această idee să fie punct
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nr. 1121, 7 iunie 1928, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 372: "Este oare un secret pentru cineva că Biserica noastră este aservită statului și că Partidul Liberal a izbutit să-și asigure majorități în Sinod? Nu este îndeobște cunoscută intervenția repetată de la guvern și din opoziție a acestui partid în treburile bisericești?... Ca în toate marile funcții ale țării, și în Biserică va trebui întreprinsă o operă de purificare. Va fi o operație scurtă, dureroasă, dar necesară. Altfel
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Nu mi-am propus nici în acest volum a face critică, în sensul curent al cuvîntului, și nici obișnuita eseistică. Aceste articole exprimă sau/și afirmă, cu prioritate, cîteva opinii, în genere o atitudine cît mai coerentă față de un eveniment, îndeobște literar, ori față de o carte, de o personalitate, de o temă în dezbatere curentă sau referitoare la viața revistei "Convorbiri literare" etc.; încercînd a fi o istorie în desfășurare a vieții publicistice și de idei, dar și a vieții literare
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
obiceiurile și normele sociale, precum și cu așezarea ei geografică și istorică, o societate mare sau mică, după cum e cazul. Alteori, cuvîntul se referă la "cultura înaltă" sau "canonică" - cele mai bune și mai reprezentative realizări ale unei comunități, cele admirate îndeobște de membrii cei mai educați, sofisticați și inteligenți ai societății. În fine, cuvîntul cultură mai indică producțiile și creațiile ideale și spirituale ale unei societăți, arta și literatura, religia și filozofia, valorile, normele, ethosul, aspirațiile și imaginația care conturează marile
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Astfel, inovația în toate domeniile a fost favorizată. O altă consecință inevitabilă a fost capacitatea de asimilare și de stabilire a unor relații osmotice cu alte civilizații: fenomenele de adoptare și absorbție au putut avea loc în Vest în moduri îndeobște inaccesibile potențialilor rivali din alte părți ale lumii" (V.N.). În jurul anului 1800 asistăm la apariția a două mari curente de gîndire ce se confruntă și în prezent. Unul, care prin Iluminism și neoclasicism promovează progresul liniar, ascendent și o reformă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
inevitabil, cei care studiază literatura sînt obligați să aleagă o tabără sau alta. Motivele pentru care sînt înclinat s-o aleg pe prima, și nu pe cea de-a doua, sînt următoarele: în primul rînd, cred că e un lucru îndeobște constatat de omul de știință, de filozof sau de cărturarul umanist că forma e un fenomen care apare în mod natural, înscris în codul existențial al oricărei entități. În al doilea rînd, cred că pot observa în istoria umană mai
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în favoarea ciomagului cordial. Și o concluzie, ca un semnal de alarmă, ce ne sună în urechi la fel de actual în societatea noastră postrevoluționară, cu totul încă neașezată: "Mai înainte tragedia, de natură publică ori privată, era particularitate rurală; violențele orașului erau îndeobște tarasconade, mai mult ori mai puțin plictisitoare ori amuzante. Acum începe surtucarul a fi sîngeros. Și aici însă noutatea e numai de grad; pornirea simplist autocrată de a-și face singur dreptate există din vechi, deopotrivă în oraș ca și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
fost Maurice Druon. Acesta își încheia cunoscutul său roman ,,Regii Blestemați” cu un pasaj care m-a impresionat și pe care l-am reținut. ,, Venind pe lume, fiecare om e investit cu o misiune măruntă sau de mare însemnătate, dar îndeobște neștiută de el însuși, și pe care firea sa, legăturile cu semenii săi, întîmplările neprevăzute ale vieții sale îl împing s-o îndeplinească, fără știrea lui, dar cu iluzia că e slobod să facă ce vrea. Robert D’Artois dăduse
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
vremea noastră, lucrează într-un orizont religios sau propriu-zis metafizic își însoțesc adesea cercetarea, viziunea, mesajul cu o critică a lumii moderne. Mai toți au conștiința că lucrează într-un cadru mental și civilizațional potrivnic materiei tratate ; reflecția lor pornește îndeobște tocmai de la puținătatea, sărăcia, insuficiența unei lumi în care fundamentele spirituale au pălit, au fost înlocuite de miturile unui umanism laic sau, mai grav, au fost deviate, inversate, contrafăcute de ideologii totalitare ucigașe. Față de umanitățile tradiționale, organizate de principii transcendente
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
înaintează, nu fără piedici instituționale, în reflecția asupra întemeierii doctrinare pe care o poate căpăta diversitatea religioasă ; încep să cerceteze beneficiile pe care dialogul interreligios, studiul comparativ al doctrinelor religioase le pot oferi pentru adîncirea propriei teologii. Dar se admite îndeobște că fiece credință își păstrează un nucleu dur, de dogmă esențială, unde dialogul nu poate pătrunde, unde convergența religiilor nu poate fi menținută fără riscul de a cădea în relativism. Unui creștin îi va fi greu să accepte că omul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
să-i fie interzisă expresia publică. El rămîne o prezență inegală, plină de realitate pentru unii, problematică sau inacceptabilă pentru alții, liberi toți să gîndească cum le place. Prin reacție, fundamentalismul fenomen la fel de modern ca și laicitatea afirmă sonor și îndeobște agresiv termenul superior. însă doar pentru a-l pune să trudească în același domeniu imanent. în fond, secularizarea în sens tare nu înseamnă doar separarea Statului și a puterii lui de Biserică/religie. Nu înseamnă doar transformarea religiei în simplă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
își primesc în imediat, pe față, în vizibil, răsplata pentru faptele lor de pietate. Sînt cei care își conduc evlavia după principiul plenitudinii exterioare. Cînd, în Predica de pe munte, Christos îi îndeamnă pe oameni să nu aștepte răsplata cuvenită, beneficiul îndeobște prevăzut pentru faptele lor, el îi îndeamnă să rupă logica plenitudinii exterioare, să facă în comportamentul lor o breșă care declanșează, prin golul ei, răspunsul supranatural. Meister Eckhart descrie revărsarea divinului într-un asemenea vid interior ca pe o lege
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
o "poveste personală" poate constitui, de cele mai multe ori, de la Aristotel încoace, cea mai reușită modalitate atât de anunțare a subiectului, cât și de captare a atenției/bunăvoinței publicului, în mai toate întreprinderile noastre discursive, în cercetarea academică ne vedem siliți, îndeobște, să nu continuăm, pe cât posibil, în aceeași manieră, pe același ton. Cum bine spune Al González în aceeași Introducere la Our Voices, la care m-am mai referit, "Resimțim o presiune majoră de a lăsa la o parte propriul nostru
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
de 100.000 de persoane în pubilc), Selena nivelează emoțiile publicului cu un astfel de grito, pe care îl gândește, improvizând, ca preludiu al cunoscutei sale melodii Como la flor, dar și cu degetul în dreptul buzelor, în gestul care liniștește, îndeobște, copiii. Iată, un copil, o tânără minunată care ne învață, de dincolo de mormântul în care a ajuns prea de timpuriu, "câte ceva despre comunicare" (cum se exprimase Al González în Introducere) cu propria sa viață, cu propria sa expresivitate inovatoare. Pornind
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
de mai sus îi aparține lui Aristotel - și consemnată atât în Retorica, cât și în Poetica - și se referă la cele două dimensiuni (morală și intelectuală) ale caracterului uman pe care litera unui discurs (sau piesă de teatru) le relevă îndeobște. Astfel, ne amintim, îndemnați de Edwin Black, că, într-adevăr, Retorica lui Aristotel discută chestiunea provocatoare a dimensiunii morale a caracterului uman ce poate fi inferată cu ajutorul "funcției simptomatice" a discursului. Este vorba, nu-i așa, de ethos-ul aristotelian
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
pe eficiența actului discursiv, pe capacitatea efectivă a discursului de a opera modificări, respectiv a consolida convingeri, atitudini și comportamente umane. În schimb, Hill se concentrează, pentru prima dată, asupra acestei trăsături a definiției aristoteliene a retoricii trecute cu vederea, îndeobște, de către criticii retorici de până la el: evaluarea discursului presupune atenție în ce privește alegerile oratorului din cadrul arsenalului de "factori persuasivi" ("inventarul comprehensiv") care îi stau la îndemână, grație Retoricii aristoteliene. Ce înseamnă această deturnare a atenției critico-retorice înspre aspectul, neglijat în prealabil
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
principiu, explică Hill, nimeni nu este dispus să chestioneze astfel de "adevăruri", ca cele implicate de președinte, în calitate de premise majore ale raționamentului său. Chiar dacă acestea nu au valoare de adevăruri universale, ele funcționează perfect, ca atare, în argumentarea președintelui, pentru că, îndeobște, suntem cu toții puțin înclinați să le interogăm, deși avem la îndemână această posibilitate logică: într-adevăr, viitorul nu se aseamănă, în mod necesar logic, trecutului, iar "viața și libertatea", ca valori umane, se pretează la măsurare (pierderea de vieți și
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
cel mai bine la o versiune cu totul particulară a definiției mitului: "Miturile lui Reagan se aplică nu originii lumii, ci originii Americii; nu destinului umanității, ci destinului americanilor"537. El reprezintă o poveste "simplă și familiară larg difuzată și îndeobște crezută"538. Lewis notează, imediat, că aceste trăsături nu fac din mit o poveste adevărată, în același sens în care este de dorit ca munca descriptivă și explicativă a istoricilor, de pildă, să consemneze "istoria adevărată", și nu alta. Pe
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
cu siguranță, alții decât ne recunoaștem acum, înainte de a păși, sub îndrumarea lui McKerrow, în lecturarea studiului său. Mărturisesc că anticipez cu nerăbdare și curiozitate momentul respectiv. În primul paragraf al piesei sale, profesorul McKerrow atrage atenția asupra caracterului marginalizat, îndeobște, al demersului retoric, în general. McKerrow identifică momentul inițial al acestei practici în antichitate, mai concret în dialogurile platoniciene, care, cum știm, discută locul retoricii în contextul general al abordării, de către om, a lumii fenomenale din jur. Cum ne amintim
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]