4,024 matches
-
dintre ei: unul a ratat admiterea la facultate, al doilea are dileme legate de alegerea profesiei, al treilea trece printr-o criză sentimentală etc. Toți se vor întâlni în armată și, evident, vor găsi soluții mai mult sau mai puțin îndrăznețe pentru problemele cu care se confruntă. Lumea, de la început (1984) și Luna de pe cer (1988) reiau, compunându-i alte circumstanțe, subiectul din Cu pieptul în bătaia vântului. Anton și Mura se regăsesc după o lungă despărțire. Happy-endul este strident: bărbatul
LILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287809_a_289138]
-
epistolar erotico-filosofic. Într-o primă instanță, textul, în principal adresat iubitei tot mai înstrăinate, poate părea o cercetare amănunțită a dinamicii subtile a unei relații erotice eșuate, victimă a incomunicării, ambiguității, reticențelor, tristeților. Erotica este una estetă și reflexivă, vitalist-eterată, îndrăzneață și intelectualistă deopotrivă. Dar, după cum s-a remarcat, discursul poetic transcende erosul, instalându-se invariabil pe tărâmul meditației filosofice. Rostirea este distinsă și energică, temperată de o detașare mai degrabă jucată, limbajul e măiestrit, textele caligrafiate cu aerul autenticității, iar
ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289304_a_290633]
-
expulzarea. Întors în țară, petrece un timp la moșia părintească din ținutul Neamțului, după care, relația cu familia înăsprindu-se, se stabilește la Iași. Asesor judecătoresc la Piatra Neamț (1841-1844), va fi destituit ca urmare a repetatelor absențe. Pentru unele aluzii îndrăznețe din piesa Jignicerul Vadră sau Provincialul la Teatrul Național, se vede surghiunit la schitul de la Soveja. Consemnat acolo aproape două luni (februarie-aprilie 1846), R. are șansa să descopere „cea mai frumoasă epopee păstorească din lume”, balada Miorița. În 1848 se
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
regiune la regiune și chiar Între tineri și cei mai În vârstă. Există de asemenea și zone semnificative de rezistență la un spațiu politic transnațional. Totuși, se simte că europenii sunt conștienți de faptul că ei crează ceva nou și Îndrăzneț și că Întreaga lume este cu ochii pe ei. Ca să concluzionez, aș spune că Europa a devenit un uriaș laborator experimental pentru a regândi condiția umană și a reconfigura instituțiile umane În era globală. Mulți observatori - În special americani - văd
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de proprietatea personală după bunul său plac și de a-și urmări interesul economic personal, aceste drepturi fiind anterioare și independente oricărui serviciu pe care el l-ar putea presta 11. Odată fundamentul intelectual așezat pentru o concepție nouă și Îndrăzneață a proprietății private În secolele al XV-lea și al XVI-lea, rămăseseră de completat atât substanța, cât și detaliile noțiunii moderne de proprietate, lucru care a fost realizat În secolul al XVIII-lea de filosoful politic John Locke, iar
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Atunci când i se acordă spațiu, confesiunea ia aspecte oraculare sau magic-incantatorii, capătă inflexiuni elegiace sau se lasă transpusă în viziuni halucinante, coșmarești. Aceasta în special în Moralizând fără glorie (1970), carte în care profilul poetei apare deplin cristalizat. Viziunea personală îndrăzneață - alimentată, probabil, în parte și de o deschidere a imaginarului în anii debutului lui Nichita Stănescu - se relevă în tratarea temelor biblice și a traumelor interioare privite ca un spectacol de care eul pare străin și căruia i se refuză
LUNGU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287923_a_289252]
-
urmele lui Vasile Voiculescu (incluse în două volume colective intitulate Articole, comunicări, documente V. Voiculescu, 1974-1979), ca și scrierile Moartea lui Odobescu (1997) sau „O scrisoare pierdută” și evenimentul zilei (1998; Premiul Asociației Scriitorilor din Brașov), vehiculează ipoteze de lucru îndrăznețe și sugerează noi piste de investigare. Ca romancier - La noapte, cotidianul (I-II, 1985-1999), După anchetă (1986), Adio cu nopțile de unul singur (1987), Drumul prin pădure (1989) -, Ș. abordează teme în care, dincolo de țesătura epică, se întrevede dorința de
STEFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289899_a_291228]
-
Macedonski, Ș.-E. e prezent în „Carmen”, „Revista ideii”, „Revista literară”, „Noua revistă română”, „Literatorul”, „Revista albă” (Geneva, Paris, 1904-1905, 1906). În „Sămănătorul” din 1907 D. Anghel și St. O. Iosif „îndrăznesc” să publice Simfonie, „versuri de o bizară și îndrăzneață frumusețe”. A mai colaborat la „Revista celorlalți”, „Flacăra”, „Simbolul”, „Insula”, „Floare-albastră”, „Seara”, „Facla”, „Mișcarea literară”, „Salonul literar”, „Graiul vremii”, iar în ultimii ani de viață la „Pagini dunărene”, „Cronica”, „Ramuri” ș.a. Poeziile și le-a strâns în volumele Poeme (1911
STEFANESCU-EST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289909_a_291238]
-
pentru „Destine excepționale ale culturii românești”. O motivație perfect justificată. Teatrul, pe care S. a mizat până la un punct, prezintă un balans vizibil între literatura cu teză, cu mai toate defectele structurale ale realismului socialist, și aceea cu amprentă parabolică. Îndrăzneț, curajos, modern în comparație cu producția autorilor atenți la comanda socială și jucați intens în anii ’50 ai secolului trecut, teatrul fostului „cerchist” pare palid, învechit în raport cu opera de prim rang a dramaturgilor veritabili, afirmați într-un moment istoric de relativă normalitate
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
termenul „introducere”, utilizat deja pentru operele analoage din filozofia păgînă, cum e cazul introducerii lui Porfiriu la logica lui Aristotel. Criteriile exegetice ale acestui scriitor necunoscut par apropiate de cele ale școlii antiohiene, pentru că Adrian pledează pentru evitarea interpretărilor prea îndrăznețe și pentru o lectură prudentă. Așa cum am spus, nu se știe cine a fost acest Adrian. Fotie (Biblioteca, cod. 2) îi amintește doar numele, iar Cassiodor (Temeiuri I, 10) îl menționează drept unul din autorii de introduceri la textul sfînt
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
propria sa biografie, care, după părerea mea își banalizează, chiar trivializează experiența, coborînd-o de multe ori la nivelul unui factual minor. În cărțile sale dedicate retoricii științei McCloskey este o interpretă fină a unor fenomene complicate, și totodată o autoare îndrăzneață, chiar agresivă uneori, pregătită oricînd să avanseze ipoteze îndrăznețe, să meargă împotriva curentului. Ca autobiograf, Mc Closkey alunecă deseori nu atît în melodramă, cît într-un patetism destul de discret, ce-i drept, dar nu mai puțin agasant. Ceea ce strică tonul
O cronică identitară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17132_a_18457]
-
chiar trivializează experiența, coborînd-o de multe ori la nivelul unui factual minor. În cărțile sale dedicate retoricii științei McCloskey este o interpretă fină a unor fenomene complicate, și totodată o autoare îndrăzneață, chiar agresivă uneori, pregătită oricînd să avanseze ipoteze îndrăznețe, să meargă împotriva curentului. Ca autobiograf, Mc Closkey alunecă deseori nu atît în melodramă, cît într-un patetism destul de discret, ce-i drept, dar nu mai puțin agasant. Ceea ce strică tonul acestei povestiri este faptul ca ea e narată de
O cronică identitară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17132_a_18457]
-
când pui piciorul pe ele - regate ale mizeriei, ignoranței, ale diverselor stadii degenerative..." etc.), există aceeași preocupare de moralist, care ia însă în considerare nu numai ființa umană, ci toate entitățile raționale existente în univers. Scriitorul configurează, cu o imaginație îndrăzneață, lumi neumane, care seamănă totuși cu lumea noastră prin ceva și anume prin problemele lor. O povestire de acest fel, tulburător poem SF în proză, este Hephron. Iată cu câtă forță plastică și cu cât dramatism îi descrie autorul pe
UN CRISTIAN TUDOR POPESCU MAI PUȚIN CUNOSCUT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17138_a_18463]
-
pună în aplicare proiectul, ochii dilatați de groază ai femeii se măriră și mai mult, pentru că în aerul încins al încăperii vibrară, imposibile, cuvintele: "Tată, ceea ce vrei să faci este ilogic și inuman. Renunță!"" Cristian Tudor Popescu are o gândire îndrăzneață și decisă, care se poate desfășura fără accidente doar în spațiul nemărginit al literaturii SF. în spațiul comentariului politic radicalitatea sa intempestivă devine primejdioasă. Este ca și cum un spectacol de acrobație aviatică s-ar desfăsura loc într-o sală de ședințe
UN CRISTIAN TUDOR POPESCU MAI PUȚIN CUNOSCUT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17138_a_18463]
-
puteți utiliza În clasă. Din perspectiva educației pozitive afirmarea unei voințe puternice este baza formării, Încrederii, cooperării și a sentimentelor de compasiune la copii. Scopul educației pozitive e acela de a forma copii cu voință puternică, dar cooperanți. Acești copii Îndrăzneți sunt conștienți de ceea ce sunt și de ceea ce vor să Înfăptuiască, nu se lasă usor influențați și nici nu simt nevoia de a se răzvrăti pentru a fi ei Înșiși. Ei iau decizii singuri, deși rămân deschiși la sprijinul și
COMPORTAMENTE DIFICILE, ATITUDINI NEPOTRIVITE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena ANDONE, Emanuel ANDONE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2187]
-
de câteva manuscrise. Al doilea grup de texte ar aparține unui episcop care a trăit în Orient, pe la jumătatea secolului al III‑lea. În 1959, J.M. Hanssens publică o lucrare consacrată liturghiei lui Hipolit, în care avansează o teză la fel de îndrăzneață ca a lui Nautin, dar care se dezvoltă în direcție opusă. Potrivit acestei teze, Hipolit, autor unic al tuturor scrierilor care ne‑au parvenit, nu ar fi fost de origine romană, nu ar fi avut niciodată o poziție antipapală și
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Foaie pentru minte, inimă și literatură” erau primite regulat de membrii societății. Ca urmare a unui firesc proces de maturizare și radicalizare în interiorul asociației, capătă contur un grup format din Al. Papiu-Ilarian, Nicolae Popea, Iosif Hodoș ș.a., care vor milita îndrăzneț împotriva proiectatei uniri a Transilvaniei cu Ungaria, pentru drepturile și libertățile politice ale națiunii române. P.D.
SOCIETATEA DE LECTURA AURORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289753_a_291082]
-
comenteze, lucid și detașat, reprezentația. Artistul parodiază [...] și se autoparodiază [...]. Împingând foarte departe jocul cărților pe față, scriitorul lasă să se vadă secretele artei sale și ale artei în general și, paradoxal, gestul său nu rămâne fără consecințe „artistice”: revelarea, îndrăzneață sau disperată, a paradigmei literaturii devine, în chip neașteptat, literatură. EUGEN NEGRICI SCRIERI: Ingeniosul bine temperat, vol. I: Dicționar onomastic, București, 1969, vol. II: Bibliografia generală, București, 1970, [vol. III]: Jumătate plus unu, București, 1976, [vol. IV]: Breviarul (Historia calamitatum
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
ton când grav, când libertin, ca în Cobilița cu furnici și alte proceduri (1999). Filtrând un vag univers sorescian, cu versuri „populare” despre armată ori cu imagini rurale atipice, poetul se metamorfozează frapant. De la religios trece la profan, în secvențe îndrăznețe, nu o dată licențioase cu program. Critica îi va găsi și alt etalon: Arthur Rimbaud, pentru Lungul poem haiku de o mie de strofe (2000), un exercițiu stilistic insolit. SCRIERI: Mereu secunda, mereu și Dumnezeu, Târgu Jiu, 1995; Universul din piatră
SOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289779_a_291108]
-
1930 montează - la început, secondându-l pe A. I. Maican - spectacole în care personalitatea i se manifestă tot mai accentuat, inclusiv în domeniul scenografiei. În 1938 semnează un contract cu Naționalul bucureștean, unde se impune, uneori șocând, prin maniera peste măsură de îndrăzneață de a aborda un text dramatic. Cu frenezia lui de revoluționar al scenei, împinge lucrurile până la a visa la un teatru fără actori. Din 1939 din nou la Iași, în august 1940 e numit director, fiind însă nevoit să demisioneze
SAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
anilor când se impusese dictatura dogmelor realismului socialist, în special din perioada 1949-1955. Lucrarea lui Ion Cristoiu - needitată ulterior ca volum - a făcut oarecare vâlvă în epocă prin caracterul scandalos al practicilor pe care le dezvăluia, fiind considerată un demers îndrăzneț, deși se poate opina că, în parte, era și un demers apreciat de oficialități, deoarece limita „dezvăluirile” la perioada dejistă. Cu vremea, tenta puternic protocronistă a publicației se estompează, obsesia temelor istorice, național-patriotice, cedează locul unei „linii” ceva mai echilibrate
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
unei astfel de dezbateri, în ianuarie 1988, Mircea Martin publică un articol tranșant, în care își exprimă încrederea în tineri, pledează pentru primatul valorii și deplânge ceea ce el desemnează drept „un fel de masificare și anonimizare a debuturilor”. E o îndrăzneață condamnare a politicii oficiale a momentului în materie de debuturi literare. Într-un articol intitulat Cine se teme de solii generației ’90? Paul Nancă îi semnalează și prezintă elogios pe Horia Gârbea, Ramona Fotiade, Radu Sergiu Ruba, Caius Dobrescu, Simona
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
comedie umană în tonuri țărănești. Petru Dumitriu are dreptate să spună despre această carte de debut că „e de îndeajuns spre a-l clasa pe autor ca mare meșter al povestirii, al retoricii rurale [...] de asemenea, ca scormonitor încăpățânat și îndrăzneț al sufletului omenesc”. „Puterile mari” (epice, desigur) pe care i le prevedea Petru Dumitriu în 1948 se verifică după câțiva ani în Moromeții, o capodoperă de stil, unul dintre cele mai puternice romane din literatura română. Este istoria unei familii
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
al lui Mihai Eminescu din perspectivă tensionată, actuală, fidelă până la un punct unui nucleu existențial real. Se pleacă de la semnificațiile textului eminescian, pentru a se căuta un răspuns care oferă adesea deschideri spre noi semnificații, într-o desfășurare mereu polemică, îndrăzneață, surprinzătoare, dar coerentă și, în linii mari, admisibilă. SCRIERI: O săptămână de poeme nescrise, Chișinău, 1998; Cvartet pentru o voce și toate cuvintele (în colaborare cu Nicolae Leahu), Chișinău, 2001; Jocurile alterității, Chișinău, 2002. Repere bibliografice: Emilian Galaicu-Păun, O săptămână
SLEAHTIŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289721_a_291050]
-
Nu vom face decât să le enumerăm pe cele mai importante și mai cunoscute: grefele de gonade pentru întinerire (S. Voronoff), cultura de țesuturi (A. Carell), codul genetic (J. Monod), fecundarea in vitro, clonarea etc. Aceste cercetări experimentale interesante și îndrăznețe, de o incontestabilă valoare pentru progresul dezvoltării științei, au însă în centrul lor o anumită „motivație spirituală”, explicabilă din punct de vedere psihanalitic: dorința de a depăși condiția finitudinii, a perisabilului, cu toate limitele și insuficiențele acestuia. Din punct de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]