5,677 matches
-
rog, nu m-atinge!” Cam așa îi vorbea, cam așa îl ruga pe-un arici, ce pe cactus demult îl iubea. Dar ariciul de cactus s-a apropiat, cu lăbuțele-i mici l-a îmbrățișat și un spin s-a înfipt în arici, ascuțit, drept în inima plină de-amor. Și-a murit. MORALA Morala aici are-un nume: pericol prezis-au augurii atunci când apare pe lume o dragoste contra naturii. Referință Bibliografică: Cactusul și ariciul / Dan Norea : Confluențe Literare, ISSN
CACTUSUL ȘI ARICIUL de DAN NOREA în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352169_a_353498]
-
provocate de propriii tăi camarazi deveniți diavoli și, până la urmă, istovit, să te pomenești asemenea lor. Sunt traume sufletești pe care numai un erou le poate depăși, dar care îi rămân pe viață în cârcă, asemenea unei jivine cu ghiarele înfipte în grumaz. Părintele Calciu știa că o cădere poate fi depășită numai prin asumarea ei conștientă și responsabilă, și aceasta l-a făcut, până la urmă, victorios” - potrivit aprecierii cuprinsă în „Predoslovia” cărții, semnată de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit, de
PĂRINTELE GHEORGHE CALCIU DUMITREASA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356277_a_357606]
-
Acasă > Versuri > Frumusețe > IUBIREA DINCOLO Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 287 din 14 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Am un ac înfipt în inima Mi l-am pus voluntar Ca să simt durerea Fiecărei despărțiri. Sunt pregătit despărțirile mele sunt la fel cu fluturatul batiștei de la fereastra vagononului ce tocamai a plecat se vede se vede se vede până nu se mai vede
IUBIREA DINCOLO de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356422_a_357751]
-
nu duc lipse de iubite doar că aceste veniri și plecări de la o vreme te obosesc te anesteziază și nu mai simți durerea așteptării nu mai resimți nici acea plăcere dureroasă frică aceea continuă de a pierde Am un ac înfipt în inima mi l-am înfipt acolo voluntar după fiecare noapte de dragoste e acolo să-mi amintească mereu că iubirea dincolo de plăcere e doar o infinită suferință. Referință Bibliografica: Iubirea dincolo / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
IUBIREA DINCOLO de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356422_a_357751]
-
că aceste veniri și plecări de la o vreme te obosesc te anesteziază și nu mai simți durerea așteptării nu mai resimți nici acea plăcere dureroasă frică aceea continuă de a pierde Am un ac înfipt în inima mi l-am înfipt acolo voluntar după fiecare noapte de dragoste e acolo să-mi amintească mereu că iubirea dincolo de plăcere e doar o infinită suferință. Referință Bibliografica: Iubirea dincolo / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 287, Anul I, 14 octombrie
IUBIREA DINCOLO de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356422_a_357751]
-
indiferență nu ne-o mai merită. Dar ce facem cu acel om pe care il uram ? Toți avem unul...mai mult si mai putin.Ar fi ideal să putem ierta pe toți acei care ne-au greșit care ne-au înfipt cuțitul pe la spate,care ne-au tratat mizerabil atunci când nu au avut un motiv serios .Om cu care nu ne place să fim în aceeași încăpere,nu ne place să-l întâlnim sau să auzim de el.Poate fi fost
PRIZONIER de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356435_a_357764]
-
și rezeme capul, apăsat, pe tetieră, iar mâinile le‑a încleștat pe volan, cu brațele încordate. Mașina căpătase viteză pe pantă. Stratul subțire de zăpadă proaspătă acoperea zgomotul ușor făcut de motor. Bărbatul era aplecat și trăgea de acel zăvor înfipt mai bine de‑o palmă în gaura înghețată din beton. Când mașina a ajuns la patru‑cinci pași de el, a auzit zgomotul. S‑a ridicat încet si s‑a întors să vadă de unde vine acel uruit ușor. Când a
CHEMAREA DESTINULUI (23) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356453_a_357782]
-
formând un tot unitar ce ne dezvăluie viziunea autorului asupra conflictelor de idei în contextul desfășurării scenice a acțiunilor pornite de la anumite povestiri, legende și datini. Prima piesă „Legea”, în patru părți, este o fantezie ce își are rădăcinile adânc înfipte în legendele musulmane unde dorința de lumină și închinare este primordială, deasupra tuturor fiind LEGEA. „Frumoasa lumii”, a doua piesă din volum pornește, ca pretext, de la basmul cu același nume,m transcrie fragmentar și versificat parțial, de Mihai Eminescu. Transcrierea
DUMITRU VELEA. ZILELE DE PE URMĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355791_a_357120]
-
Ochii mei s înt pietre înghețate. Trupul meu este amar că fierea, Doar un vis în tîmpla mea se zbate. Visul meu c a mai există viață. Dorul meu de ploaie roditoare . Un buchet ardent de flori de gheață - Cuiele înfipte în picioare... NU MAI ȘTIU CÎTE FEMEI Nu mai știu cîte femei Mi-au forfecat sufletul cu picioarele lor amețitoare Or fi fost multe, ori fi fost puține Dar toate reusau să ma-nfioare Unele aveau părul auriu și ochii verzi
LAPIS LAZULI SINT OCHII TAI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355786_a_357115]
-
un dor în alt dor Le mutai de parcă le ardea un foc. Nota fa prelung vibra sub cer Rotunjită în fluierul învelit în lumină Când clipele încet se duc și pier În cercurile ascunse în tulpină. E copacul acesta adânc înfipt în sol A nota sol sună când bate vântul, E clipa când mă bucur că intri în rol Înveșnicind cu-n sunet nou Cuvântul. De la o vreme cu melancolie te-ascult, Îți este uvertura scrisă-n în la major De parcă
NELINIŞTEA ÎNDOIELII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355826_a_357155]
-
Au ridicart copacii mâinile spre cer, și îndurare cer și ierare de păcate pentru frunzele de vânt împrăștiate . Iar degetele, copacii și le-au întins spre soare să atingă zarea să pipaie lumina mângâiate de căldură lui divina. Și-au înfipt copacii piciorele-n tărână rugă înălțând pentru iertarea noastră când soarele apune la fereastra . Și trupul copacii, l-au pus pentru noi chezăsie veșnic să fie mângâiere și speranță c ă ei reprezință veșnicia -n viață. Referință Bibliografică: Copacii... / Mariana Ciurezu
COPACII... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355921_a_357250]
-
afacerea cu noi... - Scumpo, ai fost foarte amabilă cu noi.” Și uite așa, pentru că fata are cap, se dezleagă și taina tainelor: „locația”! „Locația”, este supusă la schingiuiri: „- Ai ceva de spus? întrebă Golia. Sterian dădu din cap. Timo îi înfipse în gură nelipsita sticlă cu vodcă folosită ca întăritor. - Cu cine-ai lucrat? continuă Golia. - Singur. Crezi că asta-i o treabă la care să mă asociez cu cineva? suflă greu Eugen Sterian.” Și: „Joseon Dong rămase cu gura căscată
UNE HARMONIE PARFAITE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355997_a_357326]
-
și nu obosește niciodată deci trebuia să interzică ochelarii de soare umbra da umbra merită să fie crucificată pentru că este o ispită a întunericului și noaptea toate femeile sunt la fel numai noaptea cad stele din cer ziua stau bine înfipte pe boltă fiindcă nu-i așa lumina dă viață lumina nu ucide și florile se întorc după soare mai ales când se stinge în purpură ca un fel de rămas bun ori semn de mulțumire apoi toată noaptea stau în
PROOROCUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354849_a_356178]
-
frumoase vorbe scrise pentru tine și drepți îmi stau genunchii, zburdă pe coclauri, după himere, doamnă, și n-am simțit răceala sinceră a pietrei; nu știu în ce fel m-ar strânge în brațe o vădană, desfrânata nu și-a înfipt ghearele scârnave în carnea mea fragedă, pe divorțată n-a lasat-o inima să-și treacă plozii pe numele meu, șí nici copiii din flori (chiar dacă-s născut în luna mai) nu vor să-mi spună tată, nu cunosc nimic
SUNT TÂNĂR, DOAMNĂ? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354859_a_356188]
-
nu am găsit până acum o colaborare cu o rentă minimă ce ar putea să-mi asigure o existență cât de cât decentă. Apoi, trăiesc fără familie și lucrul acesta mă ține într-o depresie prelungită. Singurătatea parcă și-a înfipt colții în mine, voința mi-e încătușată, sfărmată, bolnavă. Când sculptam, credeam cu adevărat în predestinare. De când nu mai sculptez, credința mea a slăbit; de altfel, cred oricum în predestinare. Cred în Adevărul Creației, alternativă la sfârșitul istoriei celei mai
SCRISOARE DE INTENŢIE, LA ESEUL AGONIA UNIUNII EUROPENE (6) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (31) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1177 din 22 martie [Corola-blog/BlogPost/354976_a_356305]
-
Literatura > Fragmente > VIOL DE ORFANĂ Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 592 din 14 august 2012 Toate Articolele Autorului Basarabie moldavă, Mă dor doruri de prăpăd Și mi-e inima bolnavă De când văd că nu te văd. Ți-au înfipt în răni țărușii Din Hotin până-n Buceag Și ți-au tăvălit beți rușii Trupul tău curat și drag. Basarabie fecioară Siluită în pustiu, Dorurile mă omoară De când știu că nu te știu. De la Prut și de la Nistru Basarabii plâng și
VIOL DE ORFANĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 592 din 14 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355054_a_356383]
-
piepturile avântate în sonorități minunate, pe sâni, pe mijloc, pe solduri și mai jos, pe picioare, într-un mod cât se poate de firesc, de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat. Și chiar nici nu se intamplase. Cei doi, isi înfipseseră privirile unul pe chipul celuilalt și asta i-a ajutat să-și învingă sfiala, pudoarea, tracul. Etau leoarca de sunete. E foarte greu ce-au făcut ei. Dar s-au învins pe ei înșiși. S-au eliberat de complexe. S-
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355264_a_356593]
-
fi modul corect și unic de a ocupa un loc anume în cadrul artistic mundan actual. Vorbim aici despre o amputare voită a semnificației sacramentale a cuvântului OM prin aruncarea pe piață a unor concepte artistice inestetice și abnorme, capabile să înfigă în scoarța vie a rațiunii colective o altă definiție „stilizată” a realității din jur, nimic altceva însă decât un act de evidentă deconstrucție dinamică ce merge până la esența spiritului, o spoliere, practic, a specificului curat, inocent al creației umane și
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
meu foarte sincer însoțit de un oftat ieșit din toți rărunchii este următorul: ba da, m-am săturat cu asupra de măsură de toate aceste „postmodernisme” conjuncturale create în momentul actual și, deopotrivă, de toate mizeriile începutului de secol XXI înfipte cu bună știință în scoarța mentalului colectiv al umanității din care facem și noi parte acum. În postmodernitate, dacă e să privim totul în manieră interpretativă strict teologică, putem spune că Dumnezeu a încetat să mai existe de ceva vreme
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
fudul puiul de brad în straie second-hand noapte de iarnă - și luna ar vrea să stea cu noi la povești pentru o clipă bunica pe un scaun - cozonacii cresc la poartă-așteaptă un cerșetor și-un câine - cozonacii-s calzi luna înfiptă în vârful brăduțului - vântul colindă spărtură în nori - potecile cerului luminate iar pe-o săniuță și ghete noi și roase - același râset lumina Stelei pătrunde prin geamul meu - mâine-i Crăciunul gară pustie - un felinar se mișcă de-a lung
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU, MANUELA BURLACU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355389_a_356718]
-
prea da totuși libertatea deșănțată de aici, din motive de înțelepciune, nu cumva din mila Străinului (transnational capitalist class) să n-ajungă la șbilț la hingheri sau măcar cu botniță la un proprietar cert. Deocamdată, e gata doar să-și înfigă colții de pamfletar în orice cotârle sau lichele trecătoare prin teritoriul lui și al haitei sale, bogat în oportunități, e mai bine să traversezi! Acest dulău alb voios vedem că șade, nu o duce așa de rău, dar mârâie la
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
și extremele acestui concept. Și vai, cât a avut omenirea de suferit din cauza extremismului! Una dintre extreme este libertatea totală reprezentată în principal de către curentul Punk. Filosofia acestui curent e simplă: „Sunt liber să fac ce vreau, inclusiv să îmi înfig bocancul în fața ta”, filosofie total anarhistă. Curentul Punk a apărut între anii '76-'80. Un adept Punk trebuia să fie altfel decât ceilalți, să șocheze, violența fiind omniprezentă în manifestări, de la înfățișare, la limbaj, comportament; un revoltat fără cauză, un
CÂND „CEI UŞURATICI APRIND FOCUL ÎN CETATE, de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355490_a_356819]
-
tine te iubesc ! Într-un final, rămâi perplex de grija femeii pentru complicele părtaș la triș : -Ce-o fi cu ăsta ? Văd că nu mai mișcă !... Ochii au văzut, cel rău și vârât coada în păcat, trupul te minte cu pofte înfipte-n clipite, gura nu poate mântui și eu am scris cum am putut ... Ioan MUȚIU Referință Bibliografică: Năzbâtii de sex trișat, de IOAN MUȚIU / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 280, Anul I, 07 octombrie 2011. Drepturi
NĂZBÂTII DE SEX TRIŞAT, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355531_a_356860]
-
Căci, cu toată engleza și facultatea mea, eu tot nu pricep! Și îmi înțelegeți, sceptică, nedumerirea: Cum, de ce sunt ei așa de drăguți, ce vor oare, de la mine? Mi-au trebuit mulți ani să mă eliberez de o teamă bine înfiptă până în măduva oaselor, pe care am cultivat-o din absolută nevoie într-un sistem opresiv în care nu știi cine ți-e prieten și cine inamic, așa că îi tratezi pe toți la fel și într-un final te temi de
AM INVATAT DE LA NOUZEELANDEZI VALOAREA RELATIILOR UMANE BAZATE PE INCREDERE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356780_a_358109]
-
ajuns în fața lu' madam Jorjet, s-a oprit brusc, întrebîndu-se pe care parte s-o ocolească, că, de, era femeie, puțin rișpect, dă-o-n aia a mă-sii ... iar madam Jorjet, care i-a auzit numai înjurătura, i-a înfipt o mînă în gît și a prins a-l îmbrînci cu putere, pînă l-a năruit de pe picioare, pentru că și așa se învîrtea lumea cu el, ca tiribomba de la bîlciul de astă toamnă și căpățîna i-a troznit ca un
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]