2,611 matches
-
conservă o anumită unitate, că limbile nu sunt în întregime ireductibile unele la celelalte; dacă ar fi așa, consecința ar fi imposibilitatea traducerilor. Or traducerile sunt o realitate. Chomsky va afirma, la cealaltă extremă, că există principii gramaticale universale și înnăscute. Searle va face distincția între gândirea dependentă de limbaj și gândirea independentă de limbaj. „Parțial, gândirea depinde de limbaj: un animal nu ar putea gândi anumite lucruri neavând cuvinte în care să se exprime [...], gândirea abstractă complexă presupune cuvinte și
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
sunt cuvinte mentale.[...]. Vorbirea pare deseori a fi gândire cu sine însuși.” (Devitt, 2000: 140,143). Unii au considerat că acest limbaj mental nu e totuna cu limba în care se vorbește, ci ar fi un limbaj special, universal și înnăscut. Ipoteza „limbajului gândirii” este destul de plauzibilă și chiar s-a impus în psihologie, sub forma „limbajului interior”, ce se desfășoară în sfera mentală și reprezintă arhitectonica acestei lumi subiective. În comparație cu „limbajul extern”, prezintă un maximum de economicitate (prin prescurtări și
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Prefață Motto: A. Adler Încă din primele zile de școală se poate constata că diferențele individuale de care dau dovadă copiii nu sunt urmări ale unor particularități înnăscute, ci mai ales ale educației diferite pe care aceștia o primesc în familie. Înainte de a fi școlar - membru al grupului clasă, copilul este elevul familiei sale, iar puterea și ponderea experiențelor familiale trăite de copil, capacitatea forțelor care se elaborează
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
devin și mai evidente la vârsta școlară mică, astfel, se poate lesne observa că unii copii sunt timizi și introvertiți în timp ce alții sunt foarte sociabili și extrovertiți. Toate aceste particularități țin de tipul de sistem nervos și de temperament, fiind înnăscute. Nu acuzați copilul pentru că este prea energic sau lipsit de vlagă, nu este vina lui. Temperamentele, chiar dacă nu pot fi modificate pe parcursul vieții, pot fi în schimb modelate prin educație. Ce pot face părinții? În cazul unui copil energic, dornic
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
Cantemir Lorin, conf.univ.dr.hab., Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” Iași; Dulgheru Valeriu, prof.univ.dr.hab., Universitatea Tehnică a Moldovei; Prof.univ.dr.hab. Dorogan Valerian, Universitatea Tehnică a Moldovei; Prof.univ.dr.ing. Puiu Vasile, Universitatea din Bacău Majoritatea creatorilor au îmbinat armonios darul divin (capacitățile creative înnăscute, genetic transmisibile) cu munca asiduă de zi cu zi. Dl acad. Ion Bostan este unul din ei: a îmbinat armonios darul divin cu o muncă deseori foarte istovitoare. Îmbinând armonios ambele funcții ale creativității - cea productivă (de producere a invențiilor
Creativitatea academicianului Ion Bostan, dar divin sau rezultatul unei munci asidue by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83665_a_84990]
-
resurse de pământ și capital, a fost depășită de nevoia de a avea resurse de talent”. Cum pot fi obținute aceste resurse de talent? Prin dezvoltarea capacităților creative ale potențialilor creatori. Majoritatea creatorilor au îmbinat armonios darul divin (capacitățile creative înnăscute, genetic transmisibile) cu munca asiduă de zi cu zi. Dl acad. Ion Bostan, Inventator Emerit al Republicii Moldova, Inventator de Elită al României, Laureat al Medaliei de Aur a Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale OMPI, Ordinului Regatului Belgiei „Merite d’Invention
Creativitatea academicianului Ion Bostan, dar divin sau rezultatul unei munci asidue by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83665_a_84990]
-
casa părintească îl leagă cele mai frumoase amintiri din copilărie. Și-a făcut studiile într-o simplă școală sătească de 8 ani fără diverse cercuri de creativitate, fără prea mult timp liber. În astfel de condiții se manifestă creativitatea naturală, înnăscută, nestimulată. Aveau în grija lor (lui și a fratelui mai mare) gospodăria, pescuitul la baltă, capra cu iezii și un țap bătăuș, pe care trebuiau să-i ducă pe imaș, trecând prin mijlocul satului. Faptul că Ionică se născuse o
Creativitatea academicianului Ion Bostan, dar divin sau rezultatul unei munci asidue by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83665_a_84990]
-
ca realizare și finalitate; paradisciplinar ca plasare în programa școlară, alături de celelalte discipline de studiu. Scopul oricărei educații/ autoeducații creative este acela de a da/ de a avea posibilitatea folosirii din plin a întregul potențial, iar diferența dintre aptitudinea creativă înnăscută și performanțele creative să poată fi atenuată printr-o educație bine orientată, de la o învățare necreativă la o învățare creativă. CAPITOLUL 1 CONCEPTUL DE CREATIVITATE Definire Termenul de creativitate își are originea în cuvântul latin "creare", care înseamnă "a zămisli
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
spontană. Datorită faptului că este profund personalizată este dificil de cercetat sau modelat, ea reprezentând o pendulare între conștient și inconștient care scapă analizei cercetătorilor. Se pare însă că este mai dezvoltată la copii și primitivi, ea fiind o trăsătură înnăscută și normal distribuită în rândul populației. Cunoașterea obținută prin intuiție se prezintă sub forma unei idei scurte, a cărei validare perosoana o află în sentimentul propriu de corectitudine și certitudine. Memoria este necesară acumulării și accesării materialului cognitiv, afectiv și
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
că ne pun în contact cu marile spirite ce strălucesc de-a lungul multor secole. 2. Aptitudinile speciale Aptitudinile sunt însușiri care, în ansamblul lor, asigură posibilitatea învățării anumitor cunoștințe, priceperi și deprinderi. Unii psihologi consideră aptitudinile ca fiind însușiri înnăscute, ceea ce în opinia altora este doar parțial adevărat. Neîndoielnic există o componentă înnăscută a aptitudinilor, mai puțin evidentă decât în cazul temperamentului, însă și influențele mediului au consecințe privind cristalizarea aptitudinilor în forma în care se prezintă acestea la copil
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
multor secole. 2. Aptitudinile speciale Aptitudinile sunt însușiri care, în ansamblul lor, asigură posibilitatea învățării anumitor cunoștințe, priceperi și deprinderi. Unii psihologi consideră aptitudinile ca fiind însușiri înnăscute, ceea ce în opinia altora este doar parțial adevărat. Neîndoielnic există o componentă înnăscută a aptitudinilor, mai puțin evidentă decât în cazul temperamentului, însă și influențele mediului au consecințe privind cristalizarea aptitudinilor în forma în care se prezintă acestea la copil. Termenul de aptitudine este însă adesea înlocuit cu cel de abilitate. Trebuie făcută
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
natură descoperitoare", minte iscoditoare și productivă în orice domeniu de exemplu Da Vinci sau B. Franklin); * științifică, manifestată prin rigurozitate, exactitate, spirit logic ; * artistică, cu expresie în artele plastice (pictură, sculptură, arhitectură), muzică, dans, teatru, literatură și în care aspectul înnăscut al aptitudinilor este cel mai vizibil; * aptitudini tehnice, definite inclusiv prin abilități manuale cu referire directă la posibilitatea de a utiliza instrumentele, mașinile și aparatele, de a înțelege modul de alcătuire și de a le construi; * aptitudini de conducere / leadership
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
și valorificarea resurselor de care aceștia dispun. Cine are aptitudini (fie speciale, fie generale) își formează mai ușor deprinderi, acumulează cunoștințe și experiență. Deprinderile servesc dezvoltării personalității. Ele intră în alcătuirea personalității umane ca invarianți operaționali care deservesc conduita. Potențialul înnăscut se transformă prin multă învățare și exercițiu în performanțe în domeniul respectiv. Performanța duce la satisfacție și succes, implicit la dezvoltarea personalității creative. În creativitate prezintă interes toate tipurile de aptitudini, dar cele care alcătuiesc o categorie distinctă a factorilor
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
tot astfel, în marele om, care este statul, clasele sociale inferioare trebuie să asculte de conducători. Statul ideal este acela unde domnește dreptatea, iar dreptatea este cultul competenței, adică fiecare să se ocupe de ceea ce este orânduit prin firea sa înnăscută și să nu vizeze că ar putea face orice. Aristotel (384-322 î.e.n.)a pus bazele filosofiei politice ca disciplină autonomă. Ideile sale își mai găsesc relevanță și astăzi, mulți termeni impuși de acesta mai sunt utilizați și în zilele noastre
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
Nietzsche) vor contribui în mare măsură la geneza ideologiilor fasciste. Plecând de la ideea că totul este voință de putere, că această voință era firească, sănătoasă și binevenită, Fr. Nietzsche glorifică oamenii înzestrați cu voință puternică pe care îi consideră conducători înnăscuți , care impun instinctiv o anumită ordine socială, nemaiavând nevoie de nici o justificare pentru ceea ce fac. Liber este numai conducătorul înnăscut, toți ceilalți oameni devin sclavii săi. Etatismul are consecințe nefaste pentru libertatea umană atât în interpretarea fascistă cât și cea
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
această voință era firească, sănătoasă și binevenită, Fr. Nietzsche glorifică oamenii înzestrați cu voință puternică pe care îi consideră conducători înnăscuți , care impun instinctiv o anumită ordine socială, nemaiavând nevoie de nici o justificare pentru ceea ce fac. Liber este numai conducătorul înnăscut, toți ceilalți oameni devin sclavii săi. Etatismul are consecințe nefaste pentru libertatea umană atât în interpretarea fascistă cât și cea utopică de tip socialist, comunist, el presupune sacrificarea libertăților individuale în numele unui bine general, situat într-un viitor nebulos și
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
acte de rezistență (auto-privarea sau reyistența la tentație). Într-un final, două secole de analiză filosofică a dus la concluzii dezamăgitoare. Voința s-a dovedit a fi o abilitate a minții prost înțeleasă care reiese dintr-un amalgam de capacități înnăscute, experiență de viață, senzații din mediu și reflecții despre propria identitate și ideile pe care le avem. Chiar mai mult de atât, odată ce voința a apărut, este automat înzestrată cu un scop. Astfel s-a dovedit că unii oameni au
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
expansiune. Ideile din ziua de azi despre motivație și emoție acceptă premiza unui organism activ, acordând puțină atenție motivației deficitare, axându se mai mult pe motivația de expansiune. Studiile contemporane despre motivație se centrează pe studierea scopului la oameni activi înnăscuți (Reeve, 2009). 3.2.3 Revoluția cognitivă Revoluția cognitivă a avut două efecte adiționale în modalitatea de a ne raporta la motivație. În primul rând, discuțiile intelectuale despre motivație accentuau structurile cognitive și reduceau structurile biologice și de mediu. Aceste
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
discuții au schimbat imaginea psihologiei despre funcționarea omului din mecanic în uman (McKeachie, 1976 apud Reeve, 2009). Revoluția cognitivă a completat mișcarea umanistă preexistentă, ideile lui Abraham Maslow și Carl Rogers exprimă noua viziune a ființei umane ca fiind activă înnăscută, flexibilă din punct de vedere cognitiv și cu motivație în continuă expansiune (Berlyne, 1975; Maslow, 1987; Rogers, 1961 apud Reeve, 2009). Devine din ce în ce mai evident că modelele tradiționale ale motivației nu explică diversitatea comportamentului regăsit în mediul organizațional. În timp ce cercetările și
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
în Meditația a-III-a, dar de obicei nu se observă că în conținut ea nu este cartesiană încă; de fapt este vorba de o noțiune de inneism atât de șubredă, încât chiar și un aristotelician i s-ar putea opune. Ideile înnăscute despre care se vorbește la începutul Meditației a-III-a, ca și ipoteza de lucru asupra originii ideilor, sunt numai acte ale facultăților omenești și nu ideile deduse dintr-un conținut reprezentativ, care constituie ceea ce Descartes înțelege propriu-zis prin «idee înnăscută»: )) Orice
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Ideile înnăscute despre care se vorbește la începutul Meditației a-III-a, ca și ipoteza de lucru asupra originii ideilor, sunt numai acte ale facultăților omenești și nu ideile deduse dintr-un conținut reprezentativ, care constituie ceea ce Descartes înțelege propriu-zis prin «idee înnăscută»: )) Orice ar fi, chiar și un aristotelician ar admite că înțelegerea este o facultate înnăscută, dar nu ar recunoaște că ceea ce conține ea ar fi înnăscut. Abia la sfârșitul meditației vom descoperi primul conținut înnăscut al înțelegerii, respectiv ideea de
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
asupra originii ideilor, sunt numai acte ale facultăților omenești și nu ideile deduse dintr-un conținut reprezentativ, care constituie ceea ce Descartes înțelege propriu-zis prin «idee înnăscută»: )) Orice ar fi, chiar și un aristotelician ar admite că înțelegerea este o facultate înnăscută, dar nu ar recunoaște că ceea ce conține ea ar fi înnăscut. Abia la sfârșitul meditației vom descoperi primul conținut înnăscut al înțelegerii, respectiv ideea de Dumnezeu. Cuvîntul «idea innata» rămîne, este păstrat, dar ceea ce se denotă prin acest cuvînt a
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
ideile deduse dintr-un conținut reprezentativ, care constituie ceea ce Descartes înțelege propriu-zis prin «idee înnăscută»: )) Orice ar fi, chiar și un aristotelician ar admite că înțelegerea este o facultate înnăscută, dar nu ar recunoaște că ceea ce conține ea ar fi înnăscut. Abia la sfârșitul meditației vom descoperi primul conținut înnăscut al înțelegerii, respectiv ideea de Dumnezeu. Cuvîntul «idea innata» rămîne, este păstrat, dar ceea ce se denotă prin acest cuvînt a fost profund schimbat. Croindu-și drumul, cel ce meditează a abandonat
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Descartes înțelege propriu-zis prin «idee înnăscută»: )) Orice ar fi, chiar și un aristotelician ar admite că înțelegerea este o facultate înnăscută, dar nu ar recunoaște că ceea ce conține ea ar fi înnăscut. Abia la sfârșitul meditației vom descoperi primul conținut înnăscut al înțelegerii, respectiv ideea de Dumnezeu. Cuvîntul «idea innata» rămîne, este păstrat, dar ceea ce se denotă prin acest cuvînt a fost profund schimbat. Croindu-și drumul, cel ce meditează a abandonat aristotelismul, modificînd conținutul unei noțiuni echivoce sau pasibilă de
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
se fi născut odată cu mine, altele fiind străine și venite din afară, iar altele fiind făcute și inventate de mine însumi”. Doar primele pot fi fundamentul unei cunoașteri veritabile. El afirmă apoi că ideile de Dumnezeu și de eu sunt înnăscute: “precum ideea pe care o am despre mine însumi, și ea (ideea de Dumnezeu) este născută și produsă odată cu mine în clipa în care am fost creat”.) În plan metafizic, aceste două idei ar putea fi deci considerate ca niște
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]