16,346 matches
-
responsabilității și a unei etici a convingerii: generațiile devin depozitarele și păzitoarele unui lucru care le depășește, ale unei cauze pe care o apără; asistăm, în plus, la o trecere la alt regim de proprietate: anumite bunuri sunt sustrase oricărei înstrăinări private și puse la dispoziția colectivității în ansamblu. Nimeni nu și le poate însuși. Sociologia valorilor și neutralitatea axiologică Angajându-se într-o cercetare asupra formării valorilor și proceselor de valorizare, asupra efectelor calificărilor produse, sociologul se confruntă cu delicata
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sancțiuni. Ajungem astfel la cadrul problemei care ne interesează, determinată, în mare măsură, de drept: un bun calificat drept "cultural" își schimbă regimul de proprietate. Cadrul devine cel al proprietății intelectuale, care introduce dispoziții majore cu privire la condițiile de schimb, comercializare, înstrăinare, gratuitate, moduri de finanțare, difuzare, exploatare și consum. Dreptul influențează în întregime regimul de schimb al bunurilor și raportul pe care indivizii îl pot avea cu acestea. Dacă ne gândim la dreptul de autor, dreptului patrimonial i se adaugă dreptul
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
punctual ca "statui" în afara mediului lor. Primul criteriu de selecție este apartenența la istoria sau la arta națiunii. Juriști publiciști arată că, dacă intervenția publică se interpune între proprietatea protejată și proprietarul ei și se traduce juridic prin restricția de înstrăinare a bunului individual, această operațiune nu poate fi legitimată decât în numele intereselor superioare ale națiunii. Pornind de aici, acest bun este sustras (în parte) de la actul contractual și de la schimbul pe piață. El este supus controlului administrativ și experților delegați
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
protejării. Statul capitalizează în vederea protejării și valorizării care urmează. Protejarea Motivațiile Protejarea înseamnă o deturnare a finalității în beneficiul altui obiectiv și al altei utilități: protejarea face trecerea de la economic la cultural și simbolic, prin intermediul istoricului. Se urmărește protejarea față de înstrăinarea economică, desigur, dar și față de "ofensa" timpului și de "amenințările" care apasă bunurile culturale din cauza utilizării masive, a consumului necontrolat, a iconoclasmului irațional (Dagens, Liot și Le Moigne, 1993). • Ce se protejează? Se protejează tot ceea ce a fost clasat, inventariat
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
55, 72, 103, 105, 111, 122, 147, 151, 167, 170, 188, 205, 226, 229, 240, 254-256, 259, 261-262, 270, 276, 302. Iubire de artă, 120, 250, 286. Î Încântare, 217, 275. Înscriere, 56, 71, 170, 223, 227-228, 230-232, 237-238, 247. Înstrăinare, 78, 229. Învestire (cu formă), 201. J Joc (teoria ~), 40, 43-44, 46, 49, 134, 156, 164, 192, 201, 234, 258-260, 264, 271, 279-280, 284-187, 293, 295, 297, 305, 311. Judecată de gust / de valoare, 25, 40, 69, 75, 11, 140
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
despre el locuitorii păstrând bune amintiri. Va fi apoi parcelată în loturi de câte 5 ha, vândute țăranilor umbrăreșteni, dar și unor locuitori cudălbeni și bărceni, în partea de est și de nord. Se produce prin acest fapt o ireparabilă înstrăinare din trupul inițial al marii obști umbrăreștene, adăugată aceleia de la vest de Siret; -partea de la mijlocul moșiei s-a delimitat între ceea ce s-a numit „Capul moșiei” și apa Bârladului (cursul vechi); a fost cumpărată de Gh. U. Negropontes din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu mult înainte de data când este întocmit actul, ce consemnează bătrânii. Curios este faptul că nici documentul din 1633, nici cel din 1634, prin care se fac transmiteri de stăpânire, nu dau nici un nume din cele patru de bătrâni; deși înstrăinările respective sunt menționate în „Socotiala” din 1697, se arată că înstrăinarea făcută de pârcălabul Furdui, în 1633, ținea de bătrânul Gurban, iar cele făcute de Melintie și Trif..., specificate în actul din 1634, țineau de bătrânul lui Căuie. Astfel, singurul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Curios este faptul că nici documentul din 1633, nici cel din 1634, prin care se fac transmiteri de stăpânire, nu dau nici un nume din cele patru de bătrâni; deși înstrăinările respective sunt menționate în „Socotiala” din 1697, se arată că înstrăinarea făcută de pârcălabul Furdui, în 1633, ținea de bătrânul Gurban, iar cele făcute de Melintie și Trif..., specificate în actul din 1634, țineau de bătrânul lui Căuie. Astfel, singurul act în care întâlnim numele celor patru bătrâni ai Torceștilor este
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe nume Mezinu Ștefan și fraților săi; „feciorii lui Mezinu” își înstrăinează părțile „dumisali vornicului Mitrii”, de la care vor trece, prin schimb, în stăpânirea lui Vasile Costache, vel comis la data aceea. Dar primul zapis, prin care se atestă o înstrăinare de ocină din satul și moșia Torceștii, este dat de „un comandant moldovean, fostul pârcălab Furdui, care aduce ca martori pe alți ofițeri de oaste”, motiv pentru primul editor al documentului, savantul Nicolae Iorga, de a-l considera drept „piesă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din sat din Torcești, ce sunt în ținutul Tecuciului”, lui Adam, iuzbașa de călărași. Emitentul actului, fostul pârcălab Furdui, este unul din „nepoții lui Bilăiu”, despre care s-a vorbit în prima parte a acestui studiu. Nu credem că începutul înstrăinărilor de ocine a fost făcut de pârcălabul Furdui, una și aceeași persoană cu vânzătorul anterior al unei părți din satul vecin Fântânele (Bucești), ci mai mult ca sigur că, la data respectivă, vechea formă de organizare și existență a devălmășiei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
parte din categoria dregătorilor cu rang mijlociu, cum sunt, spre exemplu, Adam, iuzbașă de călărași, Ștefan căpitanul, dregător ținutal, toate acestea depinzând de dregătoriile mai înalte, dar care se legau între ele. De acum încolo, odată pornit satul pe panta înstrăinărilor părților de ocine, până acum devălmașe și libere de servituți individuale, vor interveni imediat în acțiunea de nouă înstăpânire, aceea a servajului la un anumit stăpân, elemente ce aparțin înaltei clase boierești. Identificăm în asemenea postură pe Mitre Apostol, ajuns
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mare ce ne-au fost căzut asupra noastră la orânduiala birului ce-au fost eșitu pe seama hârtiilor în zilele Ducăi voevod”. Deși zapisul din care am reprodus (copia sa) este datat 5 aprilie 1684, din conținutul său se înțelege că înstrăinarea ocinilor s-a produs către sfârșitul celei de-a treia domnii a lui Duca Vodă, în 1683, când au căzut năpastă pe capul locuitorilor din Torcești hârtiile cu greul cel mare. Duca Vodă era renumit pentru astfel de manopere spre
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
faptul că întreprinderea a fost dotată cu cale ferată obișnuită, nu îngustă, ce venea din gara Ivești până la o rampă de încărcare și descărcare a sacilor de grâu și făină. După 1929, probabil, ca urmare a crizei economice ori a înstrăinării moșiei și a întreprinderii, poate și a vreunei concurențe ce-i reduce eficiența, moara își diminuiază activitatea; macină acum numai porumb la pietre, în timp ce valțurile de la etajele superioare nu mai au nici un fel de întrebuințare. De reținut este faptul că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de moșii, în dorința lor de a acumula resurse economice cât mai substanțiale, în concordanță cu epoca pe care o parcurgeau. În această din urmă situație s-au aflat locuitorii satelor Boziești, Tămășeni, Torcești și Umbrăreștii-partea de sus (Siliștea) după înstrăinarea dreptului de autoconducere și până la reforma lui Constantin Mavrocordat din 1749, deci țărani dijmași în sluba stăpânului de care satul devenise ascultător. Transformarea esențială din anul 1749 nu a constat în dezrobirea vecinilor, cum s-a acreditat și s-a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
obligații și cote mai substanțiale, transferate stăpânilor individuali în schimbul unei sume de bani sau prin danie, prin care să-și asigure un protector cu putere juridică și militară. Pământul fără lucrători productivi pe el nu constituia o valoare în perioada înstrăinărilor pe bază de zapise și cărți domnești, înstrăinare ce viza, de fapt, modul de conducere și de ascultare, așa cum am arătat la locul potrivit. Astfel se explică, credem, de ce oamenii considerați prin Legea din 1864 „săteni ce n-au meserie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în schimbul unei sume de bani sau prin danie, prin care să-și asigure un protector cu putere juridică și militară. Pământul fără lucrători productivi pe el nu constituia o valoare în perioada înstrăinărilor pe bază de zapise și cărți domnești, înstrăinare ce viza, de fapt, modul de conducere și de ascultare, așa cum am arătat la locul potrivit. Astfel se explică, credem, de ce oamenii considerați prin Legea din 1864 „săteni ce n-au meserie de agricultori și n-au făcut clacă” nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
eșitu pe sama hârtiilor în zilele Ducăi Voevod” scriu ei, punându-se sub protecția boierilor Dumitrașco Mitre, inițial a „dumisali lui Vasile Gavril, comisul al doilea”, în cele din urmă. De fapt, disoluția devălmășiei de aici începuse mai dinainte prin înstrăinările din 1633 și 1634, poate chiar cu mult timp mai devreme, dar actele nu s-au păstrat pentru anii anteriori; acum forma veche de stăpânire este abandonată de nevoie și înlocuită cu stăpânirea individuală, boierească, răzeșii de altă dată devenind
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
partea de nord a Bozieștilor, Tămășenii, nepoată de fiică a lui Deli Gheorghe, staroste de Tecuci. Numele ei de botez era Anița. Cu Dima Corpaci au avut 4 feciori „unul din ei, Ionașco, fiul lui Dima din Boziești”, martor la înstrăinarea moșiei Durăști, deja menționat mai sus, la fel Tudosie, ceilalți fiind Aftodor și Serghie, acesta ajungând să fie „pârcălab de Tecuci” prin 1672-1674, desigur și cu rosturi ostășești, căci în sarcina pârcălabului, de orice natură și rang, figura și atributul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
menționați în documentele din care redăm asemenea situații, adică nume de preoți dați ca fiind din Boziești, știut fiind faptul că Tămășenii apare și sub nume de Boziești - 1668 februarie 16, într-un act scris la Tecuci referitor la unele înstrăinări de ocină, inclusiv de către „Simion, fratele lui Serghie din Umbrărești”, se află printre martori și „popa Necula din Boziești”; - Într-un zapis datat 25 noiembrie 1678, este citat martor la o vânzare din satul Durăști „și Andronic, feciorul popii din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la omenie, ne-am dat la materia din noi (are un acces de plâns) KARLI: Omenie s-a dat la noi. Am fost smulși din loc de omenie și așa și așa și pe-alături de tot. JÜRGEN: Această străină, binecunoscută înstrăinare... această minunată nevoie imperioasă de a ucide, mereu nouă în boturile pline demult a lucidității prin plăcerea însângerată? (plânge) KARLI (nesigur): A fost mai nimic. Ne-am dedat la o gustărică. A fost numai așa: dă-ne nouă pâine sângerie
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
la veritabilul meu Miros ca să-l guste. Uniunea Celor care folosesc este Mediul, ca lenjeria să devina chiloții personali ai Unuia, așa cum voia un Acela, și sub care el însuși nu ar vrea să se găsească în nici un caz, numai Înstrăinarea, Urâțenia... Ascunsul... Visul rufelor. EA (ușor exaltată): Originea, Piața și Economia. Preferința d-voastră personală duce în eroare fără nici o relație. Un acela Produs produce conform indicațiilor o păcătoșenie adevărată cu oricare alt acel Produs. Tu îți alegi personal pentru
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
fără revolver, mă voi pune la ceafa cuiva, până când va dori să devină vizibil trupește... vizibil, mă scuzați, și nu poate numai de perceput. (Vehiculul se plimbă nehotărât de colo colo cu bucăți de bagaje) EA: Îți mulțumesc pentru înțelegerea înstrăinării, pentru că numai înstrăinarea poate să însemne înțelegerea atotcuprinzătoare. EL: Ce se mai tot formează formele tale care-s ale tale, pentru că accepți la tine numai lucrurile care în sensul tău se nasc destul de amorfe. D-voastră cu siguranță vă este
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
voi pune la ceafa cuiva, până când va dori să devină vizibil trupește... vizibil, mă scuzați, și nu poate numai de perceput. (Vehiculul se plimbă nehotărât de colo colo cu bucăți de bagaje) EA: Îți mulțumesc pentru înțelegerea înstrăinării, pentru că numai înstrăinarea poate să însemne înțelegerea atotcuprinzătoare. EL: Ce se mai tot formează formele tale care-s ale tale, pentru că accepți la tine numai lucrurile care în sensul tău se nasc destul de amorfe. D-voastră cu siguranță vă este indiferent, dar tu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
se arată căpățânile de salată, înainte să le răzuiești. Știți, stau totuși între noi. E plăcut să nu îți placă de tot și toate, și înviorător să urăști tot. Și asta te-a făcut să ai, peste disciplinarea interioară a înstrăinării de sine, o pală de mătreață, pe care probabil că nu ai fi vrut să o întâlnești. (Vehiculul El pășește spre EL, îi dă carabina în mână, ia o lupă din buzunar, o observă pe EA, bagă lupa la loc
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
e goală. Golește conținutul uneia în cealaltă, se schimbă în EA, ca să golească din nou conținutul uneia în alta. Se repetă acțiunea de mai multe ori.) EL: Energia d-voastră ca distanță producătoare de energetică este una democratică, pentru că așteaptă înstrăinarea în masele înstrăinate. Dar trebuie să vrei să știi, ca să trebuiască să poți ucide tot, ca să poți sufoca o particulă a universului. Am rămas la gândirea despre persoana d-voastră, știți, și sper și eu, dinspre partea mea, să fiu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]