3,412 matches
-
adecvat comportamentul propriu și, totodată, să înțelegem comportamentul celorlalți" (p. 11). Deși autorul însuși precizează în titlul lucrării că demersul său vizează o abordare pragmatică a comunicării, totuși, în prima parte a acesteia, simte nevoia să redea elementele cheie ale întemeierii teoretice a acestui proces complex și subtil. Prin aceasta asigură informația științifică pentru radiografierea "anatomiei comunicării" într-o manieră ce sintetizează inspirat principalele modele operaționale în evoluția lor istorică. Formula lui Lasswell, modelul liniar al comunicării și cel informațional al
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
așa cum este și comunicarea, pentru a fi eficientă, trebuie să se desfășoare pe baza unor principii teoretice bine structurate. În acest sens, ideea devenită aforism că "Cel mai bun lucru practic este o teorie bună", ni se cere să realizăm întemeierea teoretică, necesară și suficientă, a procesului complex al comunicării. Fără acest lucru, credem că formarea abilităților de comunicare eficientă devine un scop aproape iluzoriu. Oricum, nu vom rămâne cantonați într-un discurs teoretic strict ci, ori de câte ori va fi posibil, vom
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
ar trebui să reprezinte, o responsabilitate permanentă a oricărui manager sau lider de organizație. Consilierea are ca obiectiv major corectarea și perfecționarea activității celui consiliat și, uneori, rezolvarea problemelor personale cu care se confruntă. În general, consilierea subalternilor își găsește întemeierea în principiile conducerii organizației care dau liderilor de la orice nivel ierarhic dreptul de decizie și control, fapt ce le oferă și rațiunea necesară motivării subalternilor pentru realizarea unei activități eficiente. În relația interumană care se stabilește în consiliere, credințele, cunoștințele
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
să opună lumina, progresul, libertatea acestor fapte întunecate, apăsătoare, tiranice, care împovărează creștinătatea. Geniul bun și geniul rău vor fi alături. Lupta va începe și Dumnezeu îi va păzi pe cei drepți... Este posibil ca această "sfîntă asociație" a cărei întemeiere o deslușește Rennepont, expresie a "luminii, progresului și libertății", să nu fie altceva decît masoneria. Important rămîne totuși mecanismul aproape irevocabil prin care modelului unei organizații malefice i se substituie imaginea unei alte organizații, replică la cea dintîi, dar aflată
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
gaullismul Generalului", frecvența acestor formule nu încetează să dovedească existența unui demers de recuzare a derivelor istorice, proiecția în perenitatea amintirii a tot ceea ce trecerea timpului nu pare a fi șters... Se poate remarca faptul că această vîrstă privilegiată a întemeierilor, a instituțiilor și regimurilor tinere rămîne datată, localizată în istorie, rămîne asociată unor evenimente relativ precise și ușor de reperat. Nu același lucru se întîmplă atunci cînd se atinge al treilea palier al construcției mitice; acela al nonistoriei. Timpul la
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
principiul divin", prin ea se restabilește "unitatea dinamică" între om, Dumnezeu și univers... "Cei ce sînteți principi, spune Saint-Simon, ascultați glasul Domnului care vă vorbește prin glasul meu." Acțiunea noastră, precizează unul dintre discipolii săi, este "de același fel cu întemeierea creștinismului". Cel care vede în "noua lume" plină de iubire mijlocul cel mai sigur de a realiza "comunicarea cea mai strînsă cu Dumnezeu" este tot Fourier. Potrivit lui, armonia recucerită, libertatea redo-bîndită a dorinței, impulsurile pasionale nu pot să nu conducă
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Cel care vede în "noua lume" plină de iubire mijlocul cel mai sigur de a realiza "comunicarea cea mai strînsă cu Dumnezeu" este tot Fourier. Potrivit lui, armonia recucerită, libertatea redo-bîndită a dorinței, impulsurile pasionale nu pot să nu conducă la întemeierea unei religii de identificare cu Dumnezeu, diferită de religiile civilizate care constau în cultul speranței în Dumnezeu". Bineînțeles, trebuie subliniate ultimele cuvinte din spusa lui Fourier: religia pe care o vestește și o dorește este o religie "de identificare" cu
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
calea simțurilor: prin pipăit, prin miros, prin auz, prin gust, prin văz. "Corpul, afirmă Michel Onfray, este singura cale de acces la cunoaștere". (Onfray, 2000, p. 13) Etica slabă este etica trupului, adică a trecătorului, a momentului, a fragmentului, a întemeierilor locale și trecătoare, este ceea ce Howard Gardner a numit moralitate de vecinătate: "Disting moralitatea un concept de vecinătate, de etică un concept adecvat pentru societățile complexe. Fiind extrem de diferențiate, astfel de societăți și-au creat în timp seturi de principii
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
executarea de către S a tuturor directivelor care-i sunt comunicate de către P sub forma aserțiunii și care țin de domeniul D sunt o condiție necesară a acestei realizări". (Bochenski, 1992, p. 84) O problemă cheie a autorității este aceea a întemeierii ei, deci a motivelor pentru care un subiect recunoaște autoritatea purtătorului; în cazul autorității epistemice, Bochenski afirmă: "în primul rând, trebuie să fiu convins că purtătorul își cunoaște într-adevăr domeniul, că așa cum se mai spune, este competent în acel
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
populează pe amândouă. 7.1. Câmpul educativ școlar În ceea ce privește câmpul educativ școlar, acesta este definit prin două caracteristici importante: eroziunea autorității profesorului, concomitent cu multiplicarea centrelor de autoritate care își fac simțită prezența în cadrul lui. Autoritatea profesorului a cunoscut o întemeiere metafizică și una pragmatică; întemeierea metafizică face trimitere la iluminism și la rolul educației (implicit al școlii și al profesorului) în eliberarea omului de obscurantism, de prejudecățile și de constrângerile medievale. Esența umană, înțeleasă ca manifestare a rațiunii libere a
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Câmpul educativ școlar În ceea ce privește câmpul educativ școlar, acesta este definit prin două caracteristici importante: eroziunea autorității profesorului, concomitent cu multiplicarea centrelor de autoritate care își fac simțită prezența în cadrul lui. Autoritatea profesorului a cunoscut o întemeiere metafizică și una pragmatică; întemeierea metafizică face trimitere la iluminism și la rolul educației (implicit al școlii și al profesorului) în eliberarea omului de obscurantism, de prejudecățile și de constrângerile medievale. Esența umană, înțeleasă ca manifestare a rațiunii libere a reprezentat scopul suprem al educației
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
educați. De aceea lipsa de disciplină și instrucție îi face pe unii oameni să fie răi educatori ai elevilor lor". (Kant, 2002, p 17) Câmpul educativ școlar, dominat în mod singular de autoritatea profesorului, a funcționat în mod eficient atâta timp cât întemeierea pragmatică a autorității acestuia a fost validată de întemeierea metafizică a iluminării. Întemeierea pragmatică a autorității profesorului pleacă de la raportul dezechilibrat care se stabilește între acesta și elev; profesorul este știutorul, elevul este neștiutor (dar doritor să afle), profesorul este
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
face pe unii oameni să fie răi educatori ai elevilor lor". (Kant, 2002, p 17) Câmpul educativ școlar, dominat în mod singular de autoritatea profesorului, a funcționat în mod eficient atâta timp cât întemeierea pragmatică a autorității acestuia a fost validată de întemeierea metafizică a iluminării. Întemeierea pragmatică a autorității profesorului pleacă de la raportul dezechilibrat care se stabilește între acesta și elev; profesorul este știutorul, elevul este neștiutor (dar doritor să afle), profesorul este matur, elevul este imatur (și nu poate atinge starea
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
să fie răi educatori ai elevilor lor". (Kant, 2002, p 17) Câmpul educativ școlar, dominat în mod singular de autoritatea profesorului, a funcționat în mod eficient atâta timp cât întemeierea pragmatică a autorității acestuia a fost validată de întemeierea metafizică a iluminării. Întemeierea pragmatică a autorității profesorului pleacă de la raportul dezechilibrat care se stabilește între acesta și elev; profesorul este știutorul, elevul este neștiutor (dar doritor să afle), profesorul este matur, elevul este imatur (și nu poate atinge starea de maturitate, înțeleasă ca
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
acum resemnarea mută, aservire, lipsă de energie, la ardeleni puterea de resemnare e mai mică. Aici, la munte, energia s-a păstrat viguroasă și dârză, caracterul este energic și se poate citi pe chipul ardeleanului o izbucnire adâncă. Dacă, după Întemeierea principatelor și secole mai târziu, migrația peste munți din Moldova și Înspre Moldova era liberă, nu putem admite ideea că toată această populație a noastră e de fugari, fie din câmpia Transilvană, fie din cea a Moldovei sau din Bucovina
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
a fost propriu-zis valoarea acestor "valori" (...)93. După Nietzsche, procesul devalorizării valorilor este trăsătura cea mai profundă care caracterizează evoluția istoriei gândirii europene, care este așadar istoria unei decadențe: actul originar al unei astfel de decadențe este deja prezent în întemeierea doctrinei celor două lumi de către Socrate și Platon, cu alte cuvinte în postularea unei lumi ideale, transcendente, în sine, care în ipostaza de lume adevărată este supraordonată lumii sensibile, considerată în schimb ca lume aparentă. De ce toate acestea? Deoarece nu
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
guvernată de o Providență, este în esență rea, profund absurdă, iar Creația este visul unei inteligențe oarbe sau jocul unui principiu lipsit de morală 205. O anume consolare pare să găsească în Eternul Feminin: "Vreau ca principiul feminin să guverneze întemeierea Cetății viitoare"206. Și vestește acest miraj fiind convins că este "unul dintre profeții vremii noastre", sigur în mod irefragabil de previziunea sa: "Ceea ce afirm nu este o utopie, este un adevăr pe care îl întrezăresc"207. Dar drumul către
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
cuceriri de neînchipuit până nu cu mult timp în urmă, potențând din ce în ce mai mult capacitatea noastră de a depăși caracterul deficient al omului natural. După cum Herder observase deja în contextul filozofiei sale a istoriei, și după cum a repetat Arnold Gehlen în cadrul întemeierii sale antropo-biologice a instituțiilor, omul este "o ființă carentă" (Mangelwesen) în sensul că este lipsit de un instinct sigur care să-i călăuzească acțiunile și comportamentul. Consecința este că el trăiește situațiile vieții ca problemă, iar într-o asemenea experiență
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
de sinteză și că, prin urmare, este în zadar să pretindem a mai da un nume întregului. În orice caz, cea care va inventa viitorul nu este filozofia, ci tehno-știința. În cristalizarea acestei condiții de renunțare nu au lipsit noi întemeieri și reabilitări. Dar și acestea pot face extrem de puțin împotriva orizontului istorico- cultural al politeismului valorilor, mai mult, nici măcar al valorilor, ci al opțiunilor și deciziilor de fond. Astăzi tirania valorilor de odinioară s-a transformat în isostenie și pe
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
să ne gândim la realitatea necontradictorie a unei ființe absolute care să nu fie limitată de devenire: aceasta este realitatea ființei divine. În primele sale opere speculative, mai ales în Struttura originaria (Structura originară) (1958), Severino reia și radicalizează această întemeiere prin intermediul analizei riguroase a structurii logico-ontologice a ființei absolute și necontradictorii, ca și a gândirii incontestabile, epistéme, care îi corespunde. Acum, potrivit lui Severino, o astfel de gândire este structură, sau relație originară a "nemedierii logice" și a "nemedierii fenomenologice", iar
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
etic este valabilă, astăzi mai mult ca niciodată, constatarea făcută de sociologul Niklas Luhmann: Paradigm lost. Am pierdut paradigmele tradiționale de orientare. Iar această variație asupra celebrului titlu a lui John Milton este valabilă în dublu sens: atât în planul întemeierii, cât și în cel al aplicării, atât în dimensiunea teoretică și în cea practico-aplicativă252. Desigur, exigența depășirii nihilismului este astăzi de netăgăduit, atestată mai ales de prezența unei răspândite nevoi de etică. Acest lucru nu trebuie să surprindă mai mult
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
113 5.4. Trăsăturile definitorii ale valorilor sociale / 115 5.4.1. Perspectiva sociologică de cercetare a valorilor / 115 5.4.2. Caracteristicile de bază ale valorilor / 117 5.4.3. Teoria valorilor / 119 5.4.4. Ierarhia valorilor și întemeierea valorică a comportamentului social / 123 Capitolul 6. Rolul și funcțiile valorilor sociale / 127 6.1. Asigurarea consensului social prin intermediul valorilor / 127 6.2. Valorile sociale și influența culturii dominante / 127 6.3. Valorile și stereotipiile sociale / 128 6.4. Valorile
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
a unui culturi unice, ce uniformiza culturile naționale. "Herder este cel care ne-a deschis ochii asupra culturilor"11 și tot el era convins că fiecare popor are de îndeplinit un destin prin intermediul culturii sale. Cultura este, deci, folosită în întemeierea naționalismului și contribuie semnificativ în caracterizarea unui națiuni: aici, "cultura reflectă sufletul și geniul unui popor. Națiunea culturală precede și face apel la națiunea politică. Cultura este un ansamblu de realizări artistice, intelectuale și morale care alcătuiesc patrimoniul unei națiuni
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
special prin lucrările Democracy in America (apărut în două volume: în 1835 și 1840) și The Old Regime and the Revolution (1856). Cele două cărți tratează felul în care raportul dintre individ și societate evoluează în societățile vestice în contextul întemeierii egalității sociale și a democrației. Cartea Democracy in America (rom., Democrația în America), scrisă ca urmare a impresiilor date de călătoriilor sale de-a lungul Americii, a surprins o perioadă de mari transformări ale stilului de viața american, marcat de
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
în spațiul social și să se bucure de coeziune, încredere și stabilitate 128. Durkheim a intuit importanța valorilor în construirea reprezentărilor sociale colective (cum sunt idealurile), în asigurarea sentimentului de apartenență socială la un grup sau o societate și în întemeierea solidarității sociale. Durkheim a corelat valorile cu normele sociale și cu funcționarea normală a societății, deschizând drumul folosit un secol mai târziu în dezbaterile privind conflictul dintre grupuri sociale diferite, exponente a unor valori diferite. Modelul integrării al lui Durkheim
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]