93,058 matches
-
s-a prelins în Întuneric. Să cînte-a trebuit. Să o aducă Sub soare iar. Oh, vis himeric Al minții, fragedă și pură și năucă! Căci troleibuzul, zdrăngănind armonios, A stat o clipă-n soare. Apoi, parcă-ntr-o doară, a întors. Casa Mare Atîtea lucruri vii și-atîtea lucruri moarte. Care trăiesc în noi tot mai puțin: Tata-moș, mama-bună, lelea Vetă, unchiul Din, Desculți în praful verii de pe părău, departe... Sub nuc e-o Casă Mare. Neam, vecin, La mese lungi și
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/14007_a_15332]
-
de aur și omenesc bucate. Vorbind de una-alta, glumind cîte puțin. Cînd, obosit de drumuri, de filme și cuvinte, Atît de diferite și atîta de la fel, O să mă-opresc de-odată, și-o să-mi aduc aminte. Am să mă-întorc pe banca de lemn negeluit. Ei îmi vor spune numai: "Noroc! Bine-ai venit! Sau poate îți e foame? Hai, ia, domnu^Săndel..." Șantan Timpul? A adormit cu capul pe masă, Delirînd despre Shakespeare, despre Eminescu... Slab, numai piele și
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/14007_a_15332]
-
violența și inegalitatea sunt evacuate. Lectura clasicului Sadoveanu este un ecou îndepărtat al lecturii pe care Iosif Vissarionici Stalin o propunea, în urmă cu aproape un deceniu, atunci când popoarele lumii de la răsărit se pregăteau, într-o atmosferă de sărbătoare, să întoarcă definitiv o pagină din istoria umanității. În 1945, editura partidului comunist român oferea românilor, în tiraj de masă, lucrarea fundamentală a generalissimului, "Problemele leninismului", în al cărei sumar expunerea asupra proiectului constituțional de la 1936 figura la loc de cinste. Intelectualului
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
-l frîng în brațe, dulful Korin ieși din pielea-i tuciurie și îmi musca gură, îndoind-o pînă la oase. Cine să fie, mi-am spus încă o dată, zvonind către vînt, catre mare, bărbatul acesta spasmodic, pe jumătate tap: alesul întors din adîncuri, un faun saltimbanc, cu arșiță-n carne, sau vreun înșelător de la bărbosul Haidoș, din iad? Haidoș Pe brațe avînd tatuate stripteuze albastre cu pojartier, pe piept, un catarg tremurînd în piele, ca un sfredel, în gură, mahorca, pe
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
timpul în stare aproape pură țestoasele n-au cum să audă vuietul nestins al ierbii crescând peste morminte și nici iuțeala păsării care se sparge necontenit în răscrucea văzduhului De sub pământ noaptea tresărind ușor în bătaie de lună plină copacii întorși din uitare răniți de stigmatele timpului freamătă aduceri aminte o blândă neliniște lunecă prin iarba deasă destăinuit vălurindu-o în copaci și prin iarbă se arată urcând de sub pământ într'o levitație de auz tremurător șoaptele morților Ursita cerne ursita cerne
poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/14177_a_15502]
-
gardurilor din copilărie, să vă fac să vă pară totul ușor, apropiat, simplu, la îndemîna celui mai leneș gest, să rîd din toată inima de rouă și să vă arăt cu degetul cum fluturii se fut în aer! Dar mă întorc mereu, mereu, mereu la Dostoievski, la Cehov, la Gogol, la rușii ăștia mari și de necuprins, blestemat să nu mai înțeleg altceva. Dar parcă pe ei îi înțeleg? Îmi scapă tot timpul, trebuie să-i iau iar și iar de la
Voi începe să-mi amintesc c-am fost și poet by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14164_a_15489]
-
la Gogol, la rușii ăștia mari și de necuprins, blestemat să nu mai înțeleg altceva. Dar parcă pe ei îi înțeleg? Îmi scapă tot timpul, trebuie să-i iau iar și iar de la prima pagină; uneori arunc cartea, dar mă întorc cu aceeași poftă, sau scîrbă, sau credință la dînșii. Ce s-a întîmplat? Unde-i chichirezul? M-aș tot duce în guberniile lor imaginare, pierdut, bînd samovare-ntregi de ceai, iubind și urînd adînc Nastasii și Grușence! Și ce-aș
Voi începe să-mi amintesc c-am fost și poet by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14164_a_15489]
-
cu privire la "aranjarea" și "romanțarea" biografiei "personajului" central din Les Mailles du filet. Rezumată în cîteva rînduri, această biografie parțial inventată apare într-un interviu acordat de Sorana Gurian, în 1953, ziaristei franceze Jeanine Delpech: "În 1939, a trebuit să mă întorc șde la Berckț în România. Curînd am intrat în opoziție, care la noi se afla în mîinile comuniștilor. [...] În 1942, Gestapoul a început să se intereseze de mine. Francezii mi-au venit în ajutor, preotul legației Franței, superioara pensionului Notre-Dame
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
e în mare măsură aceeași, dar experimentul e depășit acum prin teorie, văzută odată de autor ca "o exagerare, o generalizare a datelor particulare, o nivelare". Foamea de real s-a volatilizat, proza rămâne fără subiect, ochiul auctorului s-a întors cu totul înspre interior pentru a-și surprinde și înțelege ipseitatea, pentru a aborda cu alte instrumente "ficțiunea corporalității sale reflexive", cum ar spune Carmen Mușat. Dacă romanul optzecist avea la bază concepția inutilității prerogativelor autorului și a actului demiurgic
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
în ziua apariției primului articol din "Liberalul", cititorii sînt avertizați: Nu citiți, cum fac foarte mulți și foarte multe din tinerele muncitoare, nuvelele din volumul Întîmplări dintre amurg și noapte. D-ra Sorana Gurian, autoarea romanului de scandal Zilele nu se întorc niciodată, scrie pentru cei ce caută în literatură pervertirea simțurilor, umplînd cu pagini de asemenea senzualism respingător amîndouă operele sale. Dragostea în aspectele animalice, fără participare sufletească, simpla plăcere a cărnii, aceasta preocupă pe d-ra Sorana Gurian, care, de fapt
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
confruntării conștiinței cu limitele atît ale condiției particulare, a unui individ anume, în speță autoarea jurnalului, cît și ale celei general umane. În aceste condiții, vocația scriitoricească a Soranei Gurian trebuie căutată în altă parte, în romanul Zilele nu se întorc niciodată și în nuvele din volumul Întîmplări dintre amurg și noapte.
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
I. Sunt singurul locuitor al acestui poem stau aici tremurând și scrijelesc în perete înspăimântat de tot ce am văzut astă-noapte pe stradă (veneam înspre casă și nu se auzea decât un plânset neîntrerupt în orice parte m-aș fi întors; am văzut-o cu ochii mei: începuse să plouă și poporul fisurii își strângea visele moarte la piept). Sunt tot mai furios și neîmpăcat când mă gândesc la țara în care tot ce li se cuvine oamenilor de rând este
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/14196_a_15521]
-
ce vibrează la adierea vidului conținut în cochilia vidului - corzi pieptănîndu-și pe zece dimensiuni rezonanța în spațiu într-o muzică resorbită ca o naștere ce se răzgîndește și se decide să-și trimită bastarzii în vînt solar spre implozia invizibilului întors în sine ca o mănușă - corzi de pe care se descojește culoarea timpului plecat în continuă expansiune spre nicăieri acolo unde pe fruntea depărtării înmuguresc spinii - frînghii zbîrnîind în paloarea unei muzici corpusculare din care iau trup inaudibile sunete - roi migrînd
Poezie by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/14271_a_15596]
-
Ion Horea Aceste foi luați-le cu teamă și nu-ncercați să înțelegeți totul, când praful lor ceresc va fi să-l scutur cu duhul meu întors de oareunde. Răsar din ele Rariți în vitralii și Găinușa licărindu-și puii, cirezi de nori cu ugere-ncărcate le-ntunecă în zile lungi de vară și-n fulgerele lor de-acum se-aude cu-ntârziere gândul meu teribil. Nici
Se-nchide cercul by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/14165_a_15490]
-
de vânt mă-ndemna să mă duc undeva, pe-un pământ, pe gruieț, lângă nuc! Am ajuns prea târziu? Poate nici n-am ajuns? Dac-o fi să mai fiu? De mi-ar da un răspuns! O foșnire de gând întorcea tot ce nu-i, și-auzeam fluierând mierla, sus, oarecui! *** O zi după alta și nici o schimbare în tine, în semnul tău de-ntrebare. Te-nchipui ce nu ești, ascuns după mască, și nu vezi în juru-ți ce goluri se
Se-nchide cercul by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/14165_a_15490]
-
-și rostească numele") cu lordul Alfred Douglas. Ne-am fi așteptat la o atitudine ceva mai tolerantă și mai comprehensivă tocmai din partea unui scriitor aflat de aceeași parte a baricadei. Dacă judecăm literatura prin prisma intereselor personale, putem la fel de bine - întorcând argumentul - să-i reproșăm lui George Bălan că, privind lucrurile cantitativ, se ocupă mai mult de relațiile homoerotice masculine decât de cele feminine, tocmai pentru că el e un "el". A doua parte a trilogiei (Celălalt Eros) se ambiționează a face
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/14218_a_15543]
-
cum, se presupune că în fiecare om există o propensitate homosexuală și dacă acesta își refuză împlinirea ei decade ca Napoleon? Așadar, cartea începe să aducă a răfuială: de vreme ce homosexualii au fost persecutați sub semnul "multisecularei obsesii a sodomiei", acum întoarcem persecuția asupra heterosexualilor convinși? Intoleranța din primul volum ajunge deci la cote maxime în al doilea. Lucrurile se agravează când se ajunge la afirmații total nesusținute: "În schimb, repulsia ei șa femeii lesbieneț intimă față de un contact heterosexual este mult
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/14218_a_15543]
-
scandalului dintre ei. Dar de ce, de o bună bucată de vreme, mă irită secret veșnica, ampla cutremurare în fața oricui și a orice a lui Bogza? Nu știu, constat doar. Solemnitatea lui funcționează ca un ceasornic cu cuc, bine și regulat întors și aș fi tentat, din pură curiozitate, cînd iese cucul și zice cu-cu! să-i strîng ciocul cu degetele. Acum, după ce am scris proza asta, îmi dau seama că nu-i întîmplătoare. Bogza dădea, din cînd în cînd, ora
Prune și căpșuni by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14350_a_15675]
-
excepționale nu apar în fiecare zi, în vreme ce funcționarii culturali - slavă Domnului! Ei ar fi trebuit, erau chiar datori prin funcțiile în care se lăfăie, să-l recheme pe Dionisie Vitcu pe scenă și, la nevoie, să-l implore să se întoarcă. Ar fi nevoie de o lege care să-i pedepsească exemplar pe "culturalii" de doi bani, pricepuți să amărască viața artiștilor, împiedicându-i să-și împlinească destinul ce le-a fost hărăzit. Ar trebui instituite pedepse pentru rolurile neinterpretate, din
Vederi din Iași by Alexandru Dobrescu () [Corola-journal/Imaginative/14204_a_15529]
-
Brumaru Afost o vreme cînd o carte cu un cît de mic defect îmi provoca panică, săream din fotoliul galben, alergam în pijama la librărie (nemaiavînd răbdare să mă îmbrac), completam lungi formulare, procese-verbale de vicii (!), iscăleam cîrlionțat și, victorios, întors din cruciadă, aduceam acasă, în palat, la etajul cinci, exemplarul "normal". Ce eroare! Cu vîrsta am început să apreciez, să aștept nerăbdător, pofticios, surpriza. Nu-i vorba de plăcerile "minore": pagini inversate (o, bucuria de a te strecura ca printr-
Catalog de nimfe (3) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14431_a_15756]
-
pericolele se îndepărtează așa că îmi voi aminti și apoi voi uita cum mergeam pe strada aceea pe care (lucru ciudat) casele se răreau și erau înlocuite de arbori cu frunzișul atît de umed că părea aproape putred și mi-am întors capul (era deci exclus să fiu lupul) și l-am văzut în lumina lunii cum îi oferea celuilalt ceea ce mie îmi refuzase cu un timp în urmă era de-a dreptul nefiresc re(de)venise lupul cu fața sa onctuoasă
Poezie by Dan-Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/14353_a_15678]
-
nu mi-ar fi întins-o, umbrela foșnea în mîinile mele, părea o pasăre neagră și neliniștită, cîteva clipe am fost surprins, apoi în întuneric, pe casa scării, am știut - gîndise că dacă aș fi uitat-o m-aș fi întors. afară, în mînă, umbrela începuse să se înfoaie ca puiul la apropierea mamei, mi-am ridicat privirea și am văzut deasupra cupola mare și neagră cît toate dogmele lumii. dedesubt, pe asfaltul umed, erau împrăștiate amprentele luminoase ale becurilor de
Poezie by Dan-Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/14353_a_15678]
-
cum, și de ar fi vrut s-o facă, deoarece chingile cenzurii politice erau sângeros de strânse, iar sănătatea lui din ultimii ani de viață nu i-o mai îngăduia. Nu și-a ignorat însă cu totul tezaurul de amintiri, întorcându-se înspre el în volumul Anii de ucenicie (1944), ce părea să anunțe un ciclu memorialistic, rămas, din păcate, în stadiul de intenție. Dar și așa, dintr-un singur fragment, ca în paleontologie, putem reconstitui (intui) întregul, în cazul de
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
înclina totuși către fondul nostru autohton, către țăranul și cultura arhaică, profund specifice, apărând vechile alcătuiri amenințate de industrializare și capitalism, ca în Nopțile de Sânziene. După o scurtă ședere la București, unde bate pe la ușile redacțiilor, dezamăgit, Sadoveanu se întoarce la Fălticeni, se căsătorește în 1901, respectând cu sfințenie datinele, stabilindu-se într-un mediu care-l amintește nemijlocit pe Creangă. Locuiește chiar în casa care-l găzduise pe marele povestitor după ce fusese izgonit cu Trăsnea și Mogorogea de la Pavel
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
jos baticul, că altfel n-are voie în discotecă. Hai c-a postit toată înălțarea lui Mohammed în al șaptelea cer, ce contează câteva ore! Am o geantă albastră? Sunt o dulce, să stau cuminte și să-nvăț, că se-ntorc repede! Nu mai învăț nimic, că mă doare capul de la mirosuri. Și pulovărul de acasă avea așa un parfum fin! Îmi pun cearceaful pe mochetă să mă culc. Dar apare tailandeza Id cu trei bețișoare parfumate. Cică să le ard
Mirosuri by Dana Grigorcea () [Corola-journal/Imaginative/14409_a_15734]