1,942 matches
-
Simion) este desemnat de imaginea metaforică a „codrilor de aramă". Odată trecut acest prag perceput ca „limită" dincolo de care se sugerează o continuitate a spațiului poetic (văzut ca „infinitate non definită", cum o numește Assunto), „zări depărtate", orizonturi nesfârșite se întrezăresc „de departe"; este spațiul miraculos al „pădurii de argint" în care timpul e perceput mitic, ca regresiune spre vârsta de aur (fapt sugerat de prezentul indicativului: „vezi" timp al „prezenței fără sfârșit", cum îl numește Rilke în Cartea orelor. Acest
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
de cele iscălite de Marcel Granet și Charles Guignebert -, de pe rafturile părintești, unde figura și Codul lui Hammurabi). Cât despre Orientul din apropiere, Levantul deloc străin strămoșilor noștri imediați, gustul căruia mi l-a trezit Panait Istrati, vagabondul, l-am întrezărit sub semnul voluptăților secrete și moleșitoare, la care se dedaseră cavalerii cruciați, cei purceși din sânul ilustrelor familii apusene cu coroane în stemă și în inel, și printre care eu l-am inventat pe detracatul bântuit de puritate Balduin de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Mă simțeam o străină față de cea care fusesem. Tot de Ana mă știau și cei din casa lui Romeo. Acum, pentru a nu crea confuzie, reveneam la numele meu. Liliana. Și începeam să revin și la sufletul meu, parcă mă întrezăream. Ana suferă de o formă de Parkinson. A avut mai multe atacuri cerebrale mici, are creierul „lovit” și deteriorat. Plânge deseori, chiar și când aude știrile sau vreun cântec vechi. Se rușinează să fie plimbată în scaunul cu rotile și
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
că nu mai era timp. „Nu este vina mea“, i-am răspuns. „Nu, nici vorbă“, mi-a spus cu un surâs ironic și forțat. Răspunsul acesta m-a rănit; era extrem de nedrept. Eram foarte tulburată, și, în ciuda puținei mele experiențe, întrezăream destul de limpede adevărul. M-am liniștit la gândul că această ciudată indispoziție a lui Rousseau se va risipi neîntârziat și am simțit că nu aveam ceva mai bun de făcut decât să mă prefac că n-am remarcat-o. S-
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
dar nu este preot cu adevărat. În viața lumească a râvnit zadarnic la tot atâtea căsătorii, câte pălării de cardinal sunt râvnite în Bise rică. Nu este bun, dar are o fire blândă; spirit confuz și vid, nu știe nimic, întrezărește totul, nu este activ, dar se află în treabă, nu este mobil, ci schimbător, iar toate aceste schimbări îl lasă de unde a început; nimeni n-a avut o ambiție mai dezmințită și mai de neabătut; la fie care speranță înșelată
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
e o tragedie. E de remarcat în aceste poeme despre pisici (animale pe care se pare că Eliot le-a iubit cu patimă) că rima tradițională e de fapt floare la ureche pentru Eliot. Această pricepere de a rima se întrezărește greu în restul poemelor, unde muzicalitatea lui e prea sofisticată pentru a fi sesizată. De asemenea se observă că Eliot știe să râdă și să-i facă pe alții să râdă, combinând vorbele pentru a obține cele mai fantastice ori
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
este însoțită, în memoria mea, de imagini stereotipe, aceleași în toate țările satelite: cele ale steagurilor și ale lozincilor de pe banderole roșii, glorificând prietenia veșnică dintre poporul român și marele popor sovietic. Amintiri în spatele cărora se profilează imaginea prizonierilor fantomatici întrezăriți în zori în lagărul de la Poarta Albă, în deșertul sciților, unde întinderile au văzut trecând atâtea ființe prin istorie, de la popoare nomade și armate înfruntându-se în stepele sud estului european până la acești deținuți ai secolului XX, condamnați la muncă
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
pentru ca, încetișor, în deceniile ’70-’80, soarta oamenilor din Est, de sub regimul comunist, să înceapă să fie înțeleasă în Occident. În 1959 eram încă departe de așa ceva. În ziua arestării lui Vlad, după plecarea lui între polițiștii ce-l duceau, întrezărisem - într un anumit fel - chipul unui sfârșit, ca un semn dincolo de care mi-era interzis să avansez. După proces, odată sentința dată, m-am întors acasă, m-am închis în cameră și am încercat să fac ordine în mintea mea
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
amfiteatrele și laboratoarele secției Electroenergetice a Facultății de Electrotehnică din Iași, de care sunt foarte mândru. In preajma Centenarului acestei prestigioase facultăți, prima de acest profil din România, amintirile se succed cu repeziciune, iar, din devălmășia lor, se pot lesne întrezări profilele unor dascăli redutabili ai facultății : Profesorii dr.ing. Alexandru Poeată, Nicolae Gavrilaș, Mihai Crețu, Petru Leonte, Paul Matei, Mircea Gușă, care s-au preocupat, cu devotament și dăruire, de formarea noastră ca specialiști, dar și ca oameni, cultivând în pregătirea
EXCEPTIONALUL AN, 2010. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Constantin COMANESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1011]
-
feedback-ul este considerat în general variabila cea mai importantă care determină învățarea, exceptând antrenamentul însuși. Există multe exemple pentru bogăția feedback- ului. Multe studii au demonstrat că cu cât un jucător se antrenează mai mult, cu atât se poate întrezări un progres. Pentru aceasta antrenorii trebuie să ridice la maxim numărul de teme din antrenament sau numărul posibilităților de răspuns. Există 4 moduri de a face acest lucru: 1. Încălzirea specifică. În loc de a comunica jucătorilor la antrenament o încălzire în
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
de Dumnezeu, adică a căuta sus perfecțiunea, care nu e din această lume. Geniile o intuiesc în regiunile ideale de dincolo de realitatea vieții, desfigurată de suferință și limitată de moarte. Plăsmuirile lor modelează în carnea lumii noastre imagini ale perfecțiunii întrezărite dincolo de ea. În mod firesc, vorbind de oameni, îi raportează la zei, la destin, sau la Dumnezeu; vorbind de timp, îl raportează la eternitate; vorbind de spațiu, îl raportează la nemărginire. Însuși procesul creator al acestor plăsmuiri, care rămâne o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
creatoare, care e distincția lui între muritori, geniul are capacitatea originală de a vedea mintal forme noi și neasemănate, de frumusețe, pe care noi, ceilalți, nu suntem în stare să le bănuim. Și chiar dacă am fi în stare să le întrezărim, nu suntem totuși în stare să le coborâm din ordinea imaginativă în ordinea sensibilă, de vreme ce nu suntem dotați cu facultatea artei. Geniul se ridică peste nivelul comun prin îndoita capacitate excepțională a viziunii imaginative și a realizării ei în forme
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și moartea. Păcatul a întunecat și chipul lui Dumnezeu din om, adică spiritul. Spiritul înnegurat de păcat nu mai posedă cunoașterea adevărului absolut, ci facultatea de a-l ghici, de a-l descifra, fragmentar, din enigmele lucrurilor acestei lumi. Fragmentar întrezărim binele; fragmentar frumusețea. Adică lucrăm după chipul lui Dumnezeu înnegurat în ființa noastră spirituală Nu se poate zice că, în această stare de păcat. Dumnezeu și-a părăsit făptura. Căci, după Ioan Evanghelistul, Logosul era în lume, dar lumea nu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
se întrupa ca Mântuitor al ei. Căci, în toate felurile, Dumnezeu e autorul binelui, iar omul, redus la propriile sale puteri, autorul răului. În lumea desfigurată de păcat, geniul creează după chipul lui Dumnezeu imaginea frumuseții, a cărei desăvârșire o întrezărește în descoperirile de fulger ale fanteziei. El e singura făptură din lumea văzută, care imită în plăsmuirile lui, nu natura, ci pe însuși Dumnezeu creatorul. De aceea geniul e numit „creator în gradul al doilea”. Creația lui însă nu e
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
însăși un templu nemărginit. Iar oamenii „copii ai soarelui”, copii ai soarelui lor oh! cât erau de frumoși! Niciodată pământul nostru nu văzuse atâta frumusețe la om. Abia la copiii noștri și numai în anii cei dintâi, s-ar putea întrezări ca un reflex îndepărtat, destul de slab, al acestei frumuseți”. Oamenii aceștia erau fericiți și se iubeau: „dar niciodată n-am văzut la ei bețiile voluptății crude, ce pecetluiește aproape toate ființele de pe pământul nostru, pe fiecare și pe toate și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
putea fi, în ultimă instanță, decât rezultatul unui efort colectiv, la care să participe un număr cât mai mare de "școli" integraliste active pe plan național și internațional. Îndrăznim să credem, totuși, că în studiul de față am reușit măcar să întrezărim câteva dintre coordonatele unui asemenea demers, care vor putea servi astfel drept ghid sau, cel puțin, drept termen de referință pentru viitoarele explorări în domeniu. 2. Astfel, am urmărit să exploatăm, în cercetarea noastră, mai ales două dintre tezele cruciale
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
stă tot un act de alegere, al rațiunii. George Manu evidențiază adevărurile, dar și limitele cunoașterii științifice, pronunțându-se împotriva dialecticii și a tuturor idealismelor care au marcat istoria gândirii umane, din perspectiva unui realism lucid, care ne permite să întrezărim poziția tragică a savantului creștin care știe că, dincolo de adevărurile relative la care știința poate ajunge, stă nedezlegată marea taină a Adevărului. George Manu a înțeles mai bine decât oricare altul că sensibilitatea religioasă existentă în structura interioară a personalității
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pe care guvernanții autoritari nu vor sau nu o pot distruge dobândește o relevanță politică deosebită, politicienii fiind dispuși să facă concesii pentru a-i câștiga sprijinul. Instaurarea și prima fază a consolidării unui nou regim autoritar lasă să se întrezărească deja actorii care stau în spatele lui. În multe cazuri, exigența controlului arenei coercitive face din armata și/sau din grupările paramilitare existente pioni principali. Chiar și biserica e frecvent un actor central în jocul politic autoritar. Alte structuri de legitimare
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
moralitate al poporului român ! ,,împărățiile nu se vor schimba, dacă nu se vor schimba mai întîi oameni “. ,,Bate și ți se va deschide “ . Cum trebuie interpretate aceste cuvinte ? Atunci cînd sîntem preocupați de o problemă a cărei rezolvare n-o întrezărim, dacă sîntem în continuare preocupați de acea problemă, într-o zi în mod miraculos rezolvarea va veni. Cineva ne-a ajutat în efortul nostru. ,, Adunați bogății în cer și nu pe pămînt !” Aceste cuvinte ne spun încă o dată că viața
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
scop estetic - , doar că operația de "purificare" nu este dusă, cel puțin în "Corbul", până la consecințele ei ultime, sau este direcționată greșit, în "Filozofia compoziției"47. Soluția teoretică, dar și rezolvare ei practică găsită, ale cărei date primare Poe le întrezărește, fără a le dezvolta corespunzător, nu satisfac întru-totul exigențele autorului român, fapt ce vizează și o întreagă tradiție literară, (neo)romantică, mai ales, - ceea ce el numește "poezia sinceră, inepta insistența de a scrie versuri cum vorbești, banalul reabilitat, crucit cu
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
is elenchus)94. Dar pentru Locke, ca și pentru toți adversarii whig ai hobbismului, problema care se ridică este dacă în conceptul hobbesian de stare naturală individul natural ca atare este definit în mod satisfăcător. Răspunsul pe care Locke îl întrezărește în Leviathan este unul negativ, deoarece individul lui Hobbes nu se poate defini decât prin teama de moarte și obsedanta dorință de autoconservare. Dacă starea naturală este una de război a tuturor împotriva tuturor, atunci teama de moarte este unicul
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
era totodată și actul nașterii unei metafizici pentru care avea, cum observa și Călinescu, organ. Apoi nu au fost receptate, în sensul și intenționalitatea lor, decît cu una sau două excepții, textele (în ghinda cărora, ar zice Hegel, se pot întrezări stejarii de mai tîrziu): Încercare de metafizică idealistă a raporturilor constante în mișcarea eternă (probabil o replică la creația din epocă a lui Vasile Conta: Încercări de metafizică materialistă) și Despre nemurirea sufletului și a formei individuale, unde avem o
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
trebui să arate o soluție la aceasta problemă din perspectiva concepției lor. Singura variantă ar fi un fel de teorie a participării ca la Platon care, însă, este inacceptabilă în contextul filosofiei contemporane. Ce putem spune despre nominaliști? Se pot întrezări speranțe mai mari în găsirea unei soluții la problema aplicabilității dacă ne situăm pe pozițiile unei vizuini nominaliste? Lucrurile sunt mai greu de evaluat în cazul nominaliștilor, deoarece există mai multe variante ale acestei viziuni, iar singurul lucru pe care
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
al comunicării. 2. Edwin Black: Începutul Secțiunea precedentă a constituit pentru mine o ocazie minunată de a ilustra, îndrumată, pas cu pas, de interpreta de muzică tejano Selena Quintanilla Perez, dar și de cel care m-a ajutat, mereu, să întrezăresc "lumina de la capătul tunelului", profesorul Alberto González de la universitatea de stat din Bowling Green, Ohio, o modalitate concretă de angajare vizavi de artefactul cultural, de discurs, de corp sau de orice altceva poate fi interpretat drept "text", al cărui sens
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
de degenerescență ale luxului roman"89, însă această situație particulară nu beneficiază de nici un fel de "raționalism", neputând fi explicată din nici un astfel de punct de vedere. Publicul, atestă Chapman, "ales la întâmplare"90 din rândul cetățenilor americani, fără să întrezărească în tragicul eveniment vreo "miză" personală sau socială, "a asistat, pur și simplu, (manifestând - adăugirea mea) o aversiune rece"91 față de scena pe care o privea. Următoarele două paragrafe (patru-cinci) ale discursului lui Chapman punctează încă un element esențial al
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]