2,365 matches
-
Galbenul exprimă în vis ideile de lumină, claritate și căldură. Poate indica înțelegerea, eliberarea sau recolta. Simbolistica galbenului este mai ales legată de cea a soarelui. Ea are proprietățile sale luminoase, iradiante și vii. Galbenul exaltă și iluminează, fără a întrista ori agresa, cum o poate face roșul. Constituie, de fapt, octava superioară. Corespunde planului celest și divin. Îmbracă un caracter sacru, care explică faptul că este regăsit într-un mare număr de veșminte religioase. Aliat cu roșul, simbolizează uniunea pământului
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
în memorie, formând ceea ce Morris Rosenberg a numit „logică emoțiilor”. Logică emoțiilor se însușește observându-i pe alții, din mass-media și din comunicarea interpersonala. Ea se impune cu necesitate: este logic să ne bucurăm când avem succes și să ne întristam când eșuam în ceea ce întreprindem, să ne înfuriem când suntem acuzați pe nedrept, să fim geloși sau invidioși etc. Abaterile de la logică emoțiilor sunt sancționate de către societate: cei ce violează această logică sunt suspectați de „dezordine mentală”, recomandându-li-se
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Clark de la Montclair State College (SUAĂ a elaborat o teorie despre simpatie, considerată „cea mai socială dintre emoții”. Asemenea altor gânditori și sociologi (A. Smith, 1759; D. Hume, N.K. Denzin, 1984Ă, Candace Clark (1987, 291Ă apreciază că „simpatia, a te întrista pentru sau împreună cu alții, este fundamentul societății umane”. Simpatia - consideră autoarea - este o emoție ghidată de „reguli ale simțămintelor” și de structură relațiilor interpersonale: pentru a exista simpatie, trebuie să fie o relație între două persoane - cea care simpatizează și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
un sfert; singur; spațiu; stricată; din suflet; tăiată; teren; toată; tot; total; viață; voluminoasă; zid; 1/4 (1); 776/168/52/116/0 bucura: fericire (168); veselie (65); zîmbet (39); fericit (34); vesel (29); veseli (20); rîde (12); cadou (11); întrista (10); trist (10); ferici (9); bucurie (8); copil (8); mama (8); tristețe (8); familie (7); ochii (7); mult (6); veste (6); frumos (5); împlinire (5); plînge (5); reușită (5); rîs (5); stare (5); zîmbi (5); (4); bine (4); copii (4
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
energie; entuziasm; entuziasma; entuziasmat; entuziast; eu; euforie; a exalta; examen; extaz; face fericit pe cineva; a face fericit; fain; fapte; fața; fericirea; festiv; de fiecare; frate; gest; idei; din toată inima; iubi; a iubi; iubit; împinge; împlinit; încîntare; încîntată; a întrista; întotdeauna; întristare; a se înveseli; lacrimă; lacrimi; a fi liniștit; maior; manifestare; mare; masă; mașină; mașini scumpe; mintea; mireasă; moment; foarte mult; muncă; nega; nimic; noastră; pe noi; note; nou; noutate bună; nuntă; oameni; oameni apropiați; ochiul; OK; om; omenire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dureros; dus; duse; dușmănos; pe ea; eu; evada; femeia; fete; frumos; fugă; fuge; gară; găina; Giorgina; gînd; greșeală; groază; grosolan; hartă; ieri; iertare; a ieși; imediat; indiferent; invidios; iubi; iubirea; iubită; a izgoni; încăperea; început; încînta; îndepărtare; înlocui; însoți; întoarce; întrista; jale; jalnic; lepădat; liber; libere; loc gol; local; localitatea; locul natal; lumea; Marius; maturizare; melancolic; moarte; neapreciere; nedeterminare; nedorit; neîncredere; neînțelegere; neliniște; nemilos; nepăsare; nevastă; un nou început; nu pe mine; nu se poate; odaia; oftat; om; orașul; orfan; ouă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
speranță; stai; stațiune montană; steaua; stîncă; succes; supă; numai sus; trage; traseu; treapta; turn; țipa; unde?; se urcă; urcă-te; urcuș; urs; ușor; ușurință; vechi; vesel; zero (1); 798/170/55/115/0 supăra: trist (63); tristețe (57); enerva (44); întrista (41); nervi (21); necăji (16); durere (14); lacrimi (13); rău (12); plîns (11); dezamăgire (9); dezamăgi (8); mama (8); necaz (8); prieten (8); ceartă (7); pe cineva (7); greși (7); plînge (7); tare (7); copil (6); deranja (6); a enerva
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
14); lacrimi (13); rău (12); plîns (11); dezamăgire (9); dezamăgi (8); mama (8); necaz (8); prieten (8); ceartă (7); pe cineva (7); greși (7); plînge (7); tare (7); copil (6); deranja (6); a enerva (6); certa (5); încruntare (5); a întrista (5); jigni (5); mîhni (5); necăjește (5); neliniște (5); nervos (5); ofensa (5); persoană (5); suferință (5); bătaie (4); enervează (4); jignire (4); necăjit (4); prieteni (4); ură (4); bucura (3); furie (3); greșeală (3); greșeli (3); ierta (3); înfuria
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nici să nu te gîndești; glumă; grea; greu; happy; iartă; idiot; a ierta; incomodare; indecis; a indigna; indispune; a se indispune; indispus; inerva; infect; inimă; intenționat; invidia; a irita; ivită; îmbrînci; încredere; încruntat; îndoială; înfricoșare; înfuriat; înfurie; îngîmfare; îngrijorări; întristare; întristează; înțeapă; înțepa; a înveseli; înveseli; jale; jignește; lacrima; leneș; liniștește; a liniști; lume; mod; merci; mereu; minciuni; minte; a mînia; mînios; moft; mofturos; morocănos; mult; mulțumit; necazuri; necăjea; a necăji; necăjire; de nedreptate; neglija; neînțeles; neliniști; nemulțumit; neplăceri; nerăbdător; nesupărat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
la inaugurarea Școlii de la Pitești, în 1939, D.Gusti arată că nu e de conceput un intelectual român care să nu cunoască suferințele trupești și sufletești ale țăranului nostru, neștiința de carte în care trăiește acesta, care să nu se întristeze și înduioșeze de soarta acestor fii numeroși ai neamului nostru. Serviciul Social - arată în încheiere profesorul Gusti - este o școală în care se va forma caracterul intelectualului român. Eideea principală care a animat toate aceste acțiuni, desfășurate cu o dăruire
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
atunci extrem de sexy. Oricum, mi-a înfipt cuiul în inimă cu ceaiul lui gol. Mă întreb necontenit și zău că aș vrea să o încerc și pe asta: ar face față cu două deodată? Numărul cinci, cu Macarena lui... Mă întristează sincer gândul că o viață sexuală a avut, dar a irosit-o și pe aceea în rateuri din poziția misionarului. Nu-mi amintesc de el cu plăcere: este singurul bărbat din viața mea (în afară de numărul unu când era supărat sau
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
de parcă nu te-aș cunoaște, iar tu o să te plimbi în sus și în jos, așa, ca și cum ai aștepta pe cineva. Ai înțeles? (se așează pe bară citind ziarul ridicat deasupra feței) Ea 1: (intrînd într-un joc ce o întristează, se plimbă așa cum i s-a spus, dialogul consumîndu-se numai cînd ajung unul în dreptul celuilalt) De ce mi-ai dat pachetul? El 1: Au început să-mi dispară manuscrise. Ea 1: Chiar așa?! El 1: Chiar așa. Ea 1: Mai ai
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
care urma să aibă loc în acea zi. Evident că dl. Matei s-a supărat foarte tare pe mine și mai ales pe soția lui. Iar eu mi- am luat sacoșa cu lucrușoarele și lumânarea de botez și am plecat întristată la locuința mea, sperând să apară o altă ocazie ca să o creștinez. Ocazia s-a ivit doar peste 10 ani, odată cu botezul fetei mele. Am profitat atunci de lipsa tatălui care era la un examen de bacalaureat. Așa am botezat
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
busuiocul păpădia, gherghina). Florile nu au o existență a lor, ca la D. Anghel sau Mihail Celarianu. Poetul își raportează la ele sentimentele; ele sunt prilej de meditație, așa cum și pomii fructiferi sau stejarul și gorunul se bucură sau se întristează după cum poetul reușește să se confeseze. Impresia de viață, de realitate, o dă poetul când vorbește despre biografia lui, despre țară sau despre istorie. Tiberiu Utan este un poet al anotimpurilor; cântă iarna și primăvara, surprinzând macro și microcosmosul: "Ciupercile
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
că "simplifică versul și-i descrețește fruntea." Marin Sorescu parodiază în permanență de la volumul "Singur printre poeți" la volumul "La lilieci". Parodia lui înseamnă de fapt un anumit fel de a privi lumea, cu bunăvoință, cu ironie, înveselindu-se și întristându-se totodată. Așa se explică succesul de public pe care l-a avut poetul și rezervele pe care le-a formulat critica. Al. Piru îl persiflează: "Așa intitulatele poeme din volumul "La lilieci" de Marin Sorescu nu sunt poeme, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
îmi spune: Ai vrea să citești un scenariu? Aș vrea să fac un film, trebuie să-l fac. E de lucrat pro bono însă cred că o să-ți placă. Vreau să fie un fel de testament artistic, dar nu te întrista, nu e nevoie... Și astfel am primit prima versiune a scenariului pentru viitorul film Ana, care era cuceritoare. Toată copilăria și mai ales adolescența mea petrecută la Satu-Mare a fost marcată de o pasiune arzătoare pentru zmeie și pentru păsările
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cineva și nu-l poate uita, scîrbindu-se* totuna, se crede că, dacă va înturna cofa cu gura în jos și va bea apă de pe fundul cofei de pe partea din afară, va uita de cel mort și nu se va mai întrista. Pe mormîntul unui spînzurat, fiecare trecător pune un gătej sau vreasc pînă se strînge o gră madă mai mare, apoi un oarecare îi dă foc, zicîndu-se că aceasta e lumînarea mortului. Dacă vrei să moară cineva, fă-i cu lumînare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cheltuială. La ursitori trebuie să fie totdeauna masă întinsă, ca să aibă ce mînca; la caz de nu vor avea, ursesc rău pe nou-născut. Opt zile de la nașterea unui copil părinții lui să fie tot veseli, iar nu triști, căci se întristează ursitoarele, și cum vor fi ele în acele opt zile, așa va fi și copilul în viață. Sînt trei zîne cu inimi nemiloase: Ursitoarea, Soarta și Moartea; una ține furca, alta toarce și a treia taie firul cu foarfecii. (Gh.F.C.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
adîncului (imaginat ...arhitectural) se constituie în imaginile romanești ale discursului evaluativ, dirijat de vocea naratorială . Ele sînt spații simbolic transparente ale subconștientului. Gîndul morții, Lenora îl simte ridicîndu-se din "regiuni" materiale ale ființei, încă nedeslușit și totuși acaparator: "Lenora se întristă, din regiuni obscure i se urca o intuiție sinistră asupra boalei; se întorcea spre perete, strîngînd pe lîngă ea plapoma ca pe un giulgiu, și închidea ochii privind în întunericul pleoapelor ceva spăimîntător." Pentru alt context, metafora arhitectonică a subteranei
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Tot la iad, la iad, la iad. Vai!În iad cînd mă uitai Ce văzui mă spăimîntai. Văzui Împărați tirani Cu gîtu de bolovani. Și de-aici calea lăsînd Mai Înainte mergînd La stînga că mă uitai Ce văzui mă Întristai. Văzui raiul Încuiat Poate, pentru al meu păcat. Și de aicea că plecai Tot Înainte la rai. La dreapta cînd mă uitai Ce văzui mă bucurai. Văzui raiul cel frumos Ca soarele luminos Și mese-ntinse la rînd Pe ele
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Atât geniul uman cât și geniul natural exprimă idei despre ordinea universală, propria lor esență și relația dintre ei. Mai întâi, poetul bucuros de revedere se adresează codrului (personaj mitic) pe un ton familiar, ca unui vechi prieten, și se întristează gândindu-se la trecerea timpului. Pe de o parte, poetul se maturizează, conștient de condiția efemeră, iar pe de altă parte, codrul "mereu întinerește". Deși pentru codru, timpul rămâne mereu același, acesta privește cu înțelegere omul și-l ocrotește. Sugerând
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
sacrificiile făcute și ca o recunoaștere implicită a rolului esențial al femeii în asigurarea continuității neamului. soția nu este numai un simplu receptacol al seminței masculine, prin acest articol de lege, i se recunoaște și o latură afectivă, suferă, se întristează și îndeosebi își pune viața în pericol pentru a îndeplini obligație divină: procreația. Prin aceeași legislație se hotărăște și răsplătirea cuplurilor atinse de sterilitate. Pe lângă zestre și darurile dinaintea nunții o văduvă care n-a născut copii primește și teoritra
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
trebuie să fim mulțumiți că suntem ființe mărginite în viziunea lui Kant, pentru ca, daca am înțelege totul, nu am mai avea știință, prin urmare nici metafizica. Numai că "(...) atunci cand un dobitoc de licean rămas repetent se sinucide, inimile noastre se-ntristează. Iar când un om se așează gol în fața vieții și morții, chinuindu-și sufletul cât pentru zece sinucideri, noi spunem că minte. Nu e nimic, Emil Cioran, tu minți. Dar poți să minți înainte. Eu te cred"58. Cioran judeca
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
lui. Nu una, ci treizeci de mii", ar fi vrut el să-i spună. Dacă aș fi știut, te-aș fi avortat"37, îi spune mama sa. "M-am cutremurat, dar mi-a făcut un bine enorm."38 În loc să se întristeze, Cioran simte o mare ușurare, i se confirmă că este rodul hazardului, al accidentului, ba chiar are puterea de a zâmbi. Existența că rod al hazardului este o preocupare și pentru Sábato, nașterea lui fiind "rod al enigmelor": "Mă cheamă
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
o pierdere, însă, spune, dezamăgit de apartenență să la o specie "tristă": "Nu poți să ai totul, decât în momentul în care nu mai ai nimic. Bucuriile și tristețile renunțării! Dar ne iubim cu toții prea mult imperfecțiunea, pentru ca să nu ne întristam de iubirile noastre. Când vom învăța să vedem în iubire altceva decât o pierdere?"69. Dacă prin extaz muzical, tot un fel de iubire la Cioran, prin muzică aspirând să-și "lichefieze ființă", ca "un salt în moarte" cum spune
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]