9,251 matches
-
noduroase/ au pietre scumpe de rubin pe ele/ din rănile ce-ajung până la oase/ și bătături în jurul lor, inele („Aceste mâini”, Andrei Ciurunga, p. 202); Sub zeghe trupul s-a făcut covrig,/ căci în adâncul cărnii vlăguite,/ în loc de nervi coboară șerpi de frig,/ în loc de oase urcă stalagmite/ (...) Trec singur și trudit și duc în sân/ amarul plâns al unei nopți polare/ pe care zeii lutului păgân/ de-un car de ani o tâlhăresc de soare.// Și ninge sur ca peste-un
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
lespezi vinete pe ferestrele casei. Închid robinetul și mă șterg îndelung pe mâini. Pașii mei sună a gol pe coridorul lung. Aprind focul în sobă și mă lipesc cu spatele de teracotă. Vântul aleargă pe străzi cu labe de leu, șerpii își leapădă solzii de aur pe frunzele copacilor. Anul ăsta, toamna are gâtul de brumă... Anul ăsta, toamna are ochii de struguri... Copilul desprinde din vie ciorchini grei, ca seara lui octombrie, picurând galbene jocuri de lumină printre frunzele bătute
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
înțeleasă perioada și ostilitățile cu care s-a confruntat, precum și inluențele (bune și, mai ales rele) ce veneau atunci dinspre răsărit ... Note bibliografice: 1 Conform unei note informative din 15 aprilie 1960 iată ce spunea arhiereul, pensionat de comuniști, Pavel Șarpe (prorectorul Centrului de îndrumări misionare Curtea de Argeș) într-o discuție cu informatorul: „ ... conducerea țării se dă urât la preoți. Ei sunt arestați fără motive, și anume sunt arestați cei mai buni predicatori, slujitori, cei mai morali oameni, pe motiv că sunt
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
nevăstuica etc. Păsările sunt și ele de asemenea reprezentate de o multitudine de specii precum: acvile, cocosul de munte, bufnita, ierunca, fluturașul de stâncă, lăstunul, corbul de munte, mierla de piatră, etc. Reptilele sunt și ele prezente prin specii de șerpi (vipera comună, vipera cu corn). Datorită rețelei hidrografice, fauna apei este și ea reprezentată de pești (păstrăv de lac, păstrăv curcubeu, lipanul). Anul acesta Parcul National Retezat găzduiește în perioada 01 - 03 august 2014 Festivalul Drumeții Montane care permite descoperirea
PARCUL NATIONAL RETEZAT, O EXPERIENTA DE NEUITAT de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360990_a_362319]
-
nu s-a întâmplat defel! Plictisit și dezamăgit de faptul că niciun pește nu m-a băgat în seamă, m-am întors supărat pe cărarea de deasupra malului, cu undița pe spinare și cutia cu râme în mână, când un șarpe de apă mi-a tăiat calea, fugind disperat spre lac. M-am speriat așa de tare, încât am rupt-o la fugă spre locul unde trebăluiau părinții mei, țipând din răsputeri: „Șarpele! Șarpele!” Undița și cutia cu râme au rămas
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
și cutia cu râme în mână, când un șarpe de apă mi-a tăiat calea, fugind disperat spre lac. M-am speriat așa de tare, încât am rupt-o la fugă spre locul unde trebăluiau părinții mei, țipând din răsputeri: „Șarpele! Șarpele!” Undița și cutia cu râme au rămas abandonate undeva, pe cărare. Tata a râs de spaima mea și mi-a spus că, mai bine să am grija oilor, ca să nu se îndepărteze prea mult de căruță. Soarele bătea cu
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
cutia cu râme în mână, când un șarpe de apă mi-a tăiat calea, fugind disperat spre lac. M-am speriat așa de tare, încât am rupt-o la fugă spre locul unde trebăluiau părinții mei, țipând din răsputeri: „Șarpele! Șarpele!” Undița și cutia cu râme au rămas abandonate undeva, pe cărare. Tata a râs de spaima mea și mi-a spus că, mai bine să am grija oilor, ca să nu se îndepărteze prea mult de căruță. Soarele bătea cu putere
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
numi români» (2013), Columna lui Traian, monument unic al etnogenezei românilor (2013). În colaborare a editat volumele: O istorie a românilor din nord-estul Serbiei (cu Radu Păiușan, 1998), Asociația Istoricilor bănățeni. Un deceniu de existență (cu Radu Păiușan, 2001), Insula Șerpilor, pământ românesc (cu Radu Păiușan, 2002), O istorie a românilor din Ungaria (cu Radu Păiușan, 2003), Zeul traco-daco-get. Mit și realitate (cu Horia Țâru, 2004), Conștiința unității de neam (cu Horiana Țâru, 2004), O istorie a românilor din din nord-estul
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
autohtone de-a lungul timpului. A urmărit, de asemenea, continuitatea neîntreruptă a populației române, transmisă prin secole de limbă în cultură, port, credințe, datini, ritualuri și obiceiuri, arhitectură, cercetări arheologice în ținuturile geto-dace. Istoricul și-a spus părerea despre zeița «șarpe», zeița «pasăre» (Andilanti ?), despre cavalerii danubieni, despre dubla Treime - «zeiță+doi cavaleri danubieni», dar și despre treimea limbă-lege-moșie, cultul soarelui existent la mai toate popoarele tracice (glia-mamă, soarele-tată). A urmărit simbolurile tracice: spirala, rombul, coloana, unghiul, cercul. A urmărit transformarea
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
Acasa > Orizont > Selectii > ȘARPELE Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 942 din 30 iulie 2013 Toate Articolele Autorului șarpele Timpul s-a încolăcit ca un șarpe în jurul trunchiului meu Îi simt sâsâitul secundelor, monoton enervant, lângă timpanele mele. Șarpele acesta viclean îmi mai
ŞARPELE de LEONID IACOB în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364159_a_365488]
-
Acasa > Orizont > Selectii > ȘARPELE Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 942 din 30 iulie 2013 Toate Articolele Autorului șarpele Timpul s-a încolăcit ca un șarpe în jurul trunchiului meu Îi simt sâsâitul secundelor, monoton enervant, lângă timpanele mele. Șarpele acesta viclean îmi mai moare câte un vis, câte-o speranță, dar am să-l ucid și voi rămâne stăpânul
ŞARPELE de LEONID IACOB în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364159_a_365488]
-
Acasa > Orizont > Selectii > ȘARPELE Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 942 din 30 iulie 2013 Toate Articolele Autorului șarpele Timpul s-a încolăcit ca un șarpe în jurul trunchiului meu Îi simt sâsâitul secundelor, monoton enervant, lângă timpanele mele. Șarpele acesta viclean îmi mai moare câte un vis, câte-o speranță, dar am să-l ucid și voi rămâne stăpânul inelelor lui. Și-atunci... Șarpele... Sau poate
ŞARPELE de LEONID IACOB în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364159_a_365488]
-
Acasa > Orizont > Selectii > ȘARPELE Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 942 din 30 iulie 2013 Toate Articolele Autorului șarpele Timpul s-a încolăcit ca un șarpe în jurul trunchiului meu Îi simt sâsâitul secundelor, monoton enervant, lângă timpanele mele. Șarpele acesta viclean îmi mai moare câte un vis, câte-o speranță, dar am să-l ucid și voi rămâne stăpânul inelelor lui. Și-atunci... Șarpele... Sau poate ne vom ridica o statuie, la răscrucea viselor pierdute și vom vorbi acolo
ŞARPELE de LEONID IACOB în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364159_a_365488]
-
ca un șarpe în jurul trunchiului meu Îi simt sâsâitul secundelor, monoton enervant, lângă timpanele mele. Șarpele acesta viclean îmi mai moare câte un vis, câte-o speranță, dar am să-l ucid și voi rămâne stăpânul inelelor lui. Și-atunci... Șarpele... Sau poate ne vom ridica o statuie, la răscrucea viselor pierdute și vom vorbi acolo ca doi prieteni, așteptând iubirea mea, sau a lui., de parca asta ar mai avea importanță. Hai, prietene, nu mă mai strânge așa de tare să
ŞARPELE de LEONID IACOB în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364159_a_365488]
-
răscrucea viselor pierdute și vom vorbi acolo ca doi prieteni, așteptând iubirea mea, sau a lui., de parca asta ar mai avea importanță. Hai, prietene, nu mă mai strânge așa de tare să mai pot să respir... Leonid Iacob Referință Bibliografică: șarpele / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 942, Anul III, 30 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ŞARPELE de LEONID IACOB în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364159_a_365488]
-
în spațiu deschis, nu la adăpost. Îmbracă hanoracul. Nu vreau să te îmbolnăvești tocmai acum când ai atâtea de rezolvat. - Nici nu mă gândesc. Ce minunăție și câtă măreție? Cum se văd munții în zare. Cărările parcă ar fi niște șerpi printre văi. - După ce mâncăm mai coborâm la Padina sau la peșteră? - Ce, ai început să fii băiat de oraș? Nu-ți mai place sportul? - Mă gândeam la tine. - Mulțumesc. Am nevoie de mișcare, să fiu obosită, să pot dormi ca
PLAJA LA COTA 2000 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364119_a_365448]
-
După ce se potolește tornada care i-a surprins în pădurea de Sibile, drumeții zăresc pe cer „două luni în loc de una”. Calul, etern raisonneur avizat, îi conștientizează voinicului că se află pe tărâmul Gheonoaiei care se și ivește „cu trup de șarpe și cap de broască”. I se taie coada (în basm i se tăia un picior) și Spaima-Spaimelor se predă și, în chip neașteptat, îl invită pe învingător acasă și-i propune ca soție pe una din cele trei fete ale
RESCRIEREA – O FORMĂ DE INTERTEXTUALITATE de ION ROŞIORU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364215_a_365544]
-
Melodia încetă înainte ca el să ajungă la interpret, lăsându-l debusolat în miezul umed și rece al pădurii. - Eiiiii, dar ce avem noi aiiiiiiciiiiii? Marinică întoarse repede capul, descoperind că vocea mieroasă ce se prelingea printre frunze aparținea unui șarpe care atârna de pe creanga unui copac până aproape de pământ. - Bună ziua, domnule șarpe. - Bună! Dar ce politicos ești! - Nu vă supărați, eu căutam cântărețul care se auzea mai devreme. Poate mă puteți ajuta! - Dar sssigur, sssigur! Te pot ajuta! - Îl cunoașteți
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
în miezul umed și rece al pădurii. - Eiiiii, dar ce avem noi aiiiiiiciiiiii? Marinică întoarse repede capul, descoperind că vocea mieroasă ce se prelingea printre frunze aparținea unui șarpe care atârna de pe creanga unui copac până aproape de pământ. - Bună ziua, domnule șarpe. - Bună! Dar ce politicos ești! - Nu vă supărați, eu căutam cântărețul care se auzea mai devreme. Poate mă puteți ajuta! - Dar sssigur, sssigur! Te pot ajuta! - Îl cunoașteți pe cântăreț? - Eu cunosssc pe toată lumea din pădure! - Aș vrea să iau
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
pe cântăreț? - Eu cunosssc pe toată lumea din pădure! - Aș vrea să iau lecții de canto de la el... - Lecțiiii, sssigur! Un porcușșșor cântăreț! - Știu că sună neobișbuit, dar chiar cred că am talent! - Biiine, te voi conduce. Marinică porni pe urmele șarpelui, povestind repede cum își descoperise talentul și cât de grozave erau urechile lui muzicale. Șarpele aluneca în fața lui cu repeziciune, părând că într-adevăr știe unde să îl găsească pe cântărețul din pădure. Fără să fie prea atent pe unde
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
de la el... - Lecțiiii, sssigur! Un porcușșșor cântăreț! - Știu că sună neobișbuit, dar chiar cred că am talent! - Biiine, te voi conduce. Marinică porni pe urmele șarpelui, povestind repede cum își descoperise talentul și cât de grozave erau urechile lui muzicale. Șarpele aluneca în fața lui cu repeziciune, părând că într-adevăr știe unde să îl găsească pe cântărețul din pădure. Fără să fie prea atent pe unde calcă, atent la propria poveste, porcușorul se trezi prea târziu că fusese ademenit într-o
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
să fie prea atent pe unde calcă, atent la propria poveste, porcușorul se trezi prea târziu că fusese ademenit într-o capcană. Abia când se trezi prins într-o plasă și agățat într-un copac din fața peșterii în care trăia șarpele, înțelese că acesta nu avusese niciodată în gând să îl conducă la vreun cântăreț. - Domnule șarpe, vă rog frumos să îmi dați drumul, strigă în urma târâtoarei care se îndrepta mulțumită spre casa ei. - Așșșșa! O assstfel de masssă trebuie împărțită
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
că fusese ademenit într-o capcană. Abia când se trezi prins într-o plasă și agățat într-un copac din fața peșterii în care trăia șarpele, înțelese că acesta nu avusese niciodată în gând să îl conducă la vreun cântăreț. - Domnule șarpe, vă rog frumos să îmi dați drumul, strigă în urma târâtoarei care se îndrepta mulțumită spre casa ei. - Așșșșa! O assstfel de masssă trebuie împărțită cu prietenii. Sssă vedem. Așșș putea chema lupul, ursssul și vulpea. Nu, nu. Nu. Ursssul mănâncă
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
împărțită cu prietenii. Sssă vedem. Așșș putea chema lupul, ursssul și vulpea. Nu, nu. Nu. Ursssul mănâncă prea mult, lupul sfârtecă mâncarea șșși îmi face sssilă, vulpea e hoață șșși fură mai mult decât poate mânca. Ia sssă vedem! În timp ce șarpele intra în bârlogul său făcându-și planuri despre cum avea să îl servească, porcușorul guița și se zbătea cu putere, sperând că funiile din care era împletită plasa să cedeze sub greutatea sa. Atras de zgomote și de ploaia de
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
frunze scuturate de pe creanga de care atârna Marinică, un bursuc își scoase nasul pistruiat dintr-o scorbură apropiată. - Mai potolește-te odată, nu poate dormi animalul de țipetele tale! - Bună ziua, domnule bursuc, nu vă supărați, încerc să scap din capcana șarpelui. Vă cer prea mult dacă mă ajutați să rup legăturile? - E ora mea de somn, cere-i veveriței ajutorul. Locuiește chiar deasupra capului tău. Nici nu apucă să-și termine bine cuvintele și bursucul dispăruse în căsuța lui din scorbură
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]