178,415 matches
-
o gestiune clară a rolurilor profesorilor-directorului-inspectorului, pe de alta, copiii au din ce în ce mai mare tendință - puternic încurajată mediatic - de a se ocupa de eul propriu, de a relativiza puterea oficială a adulților semnificativi din viața lor. Și nu în ultimă instanță, școala are criterii cuantificabile de apreciere a performanței; copiii, însă, sunt într-o permanentă căutare de a se valida în ochii celorlalți, prin reacții afective, sunt într-o continuă negociere a conflictelor interioare, a oportunităților ratate etc. Construcția sinelui - odinioară realizată
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
a conflictelor interioare, a oportunităților ratate etc. Construcția sinelui - odinioară realizată în linii ferm trase de societate și norma trebuinței extern impuse, are astăzi traseul fragil al căutărilor nesigure, al introspecției, al temerii de a nu fi suficient. De aceea școala are un rol aproape imposibil, mai ales când vine - cum face sistemul public - de pe pozițiile unui sistem gigant, birocratizat, osificat și călăuzit de interese proprii. Deci, ce șanse are o școală, când ”materialul de lucru” constă în minți anxioase, în
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
al temerii de a nu fi suficient. De aceea școala are un rol aproape imposibil, mai ales când vine - cum face sistemul public - de pe pozițiile unui sistem gigant, birocratizat, osificat și călăuzit de interese proprii. Deci, ce șanse are o școală, când ”materialul de lucru” constă în minți anxioase, în căutare de plăcere, lucruri intense, cu reactivitate exagerată, impulsivitate și desconsiderare a autorității formale? Se pare că toată pedagogia tradițională se va reduce la capitolele pedagogiei speciale, intervenționiste, cea scrisă pentru
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
Are sens să ne rezumăm la a avea dreptatea că tinerii de azi sunt inculți, nesimțiți și fără valori? Că sunt incomozi convingerilor noastre de respect, normă și reușită în viață? Nu, nu are sens să abandonăm căutarea sau modelarea școlii, doar pentru că frustrarea noastră de profesor sau părinte are la bază liniștea de a avea dreptate. Între a construi reguli și a construi semnificații Ca să restaurăm ordinea, nu mai avem nevoie de reguli în primul rând, ci avem nevoie de
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
adapta nevoilor minților de astăzi. La noi în țară, acest conflict are la bază un decalaj de 1 000 de pași, de 50 de ani - unul întreținut de corupție, de lipsă de voință politică și somnambulism al părinților. Spațiile mici, școlile unor comunități, proiectele experimentale, școlile-pilot, antreprenoriatul social în educație pot face diferența. Până și cele mai bune rezultate ale școlilor publice românești de elită nu sunt meritul sistemului - ci al unor grupuri de profesori consacrați și părinți implicați, care au
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
pași, de 50 de ani - unul întreținut de corupție, de lipsă de voință politică și somnambulism al părinților. Spațiile mici, școlile unor comunități, proiectele experimentale, școlile-pilot, antreprenoriatul social în educație pot face diferența. Până și cele mai bune rezultate ale școlilor publice românești de elită nu sunt meritul sistemului - ci al unor grupuri de profesori consacrați și părinți implicați, care au dezvoltat, în timp, un mod de abordare proprie, paralelă sistemului. Acestea sunt comunitățile, care, înainte de a respecta regulile impuse de
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
unor grupuri de profesori consacrați și părinți implicați, care au dezvoltat, în timp, un mod de abordare proprie, paralelă sistemului. Acestea sunt comunitățile, care, înainte de a respecta regulile impuse de sus, și-au creat semnificații proprii: copiii care merg în școlile de elită românești - licee și școli de cartier bune, care fac preselecții - pornesc la drum, în învățare, cu alte semnificații - acelea de apartenență la un blazon care îi validează, din start, ca indivizi. Îți recomandăm Fă liniște, că deranjezi! Revoluția
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
părinți implicați, care au dezvoltat, în timp, un mod de abordare proprie, paralelă sistemului. Acestea sunt comunitățile, care, înainte de a respecta regulile impuse de sus, și-au creat semnificații proprii: copiii care merg în școlile de elită românești - licee și școli de cartier bune, care fac preselecții - pornesc la drum, în învățare, cu alte semnificații - acelea de apartenență la un blazon care îi validează, din start, ca indivizi. Îți recomandăm Fă liniște, că deranjezi! Revoluția învățării: schimbarea cadrului învățării Pentru orice
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
neglijare a competențelor, a obișnuințelor intelectuale și a traseelor cognitive pe care mintea trebuie să și le însușească la o vârstă sau alta. Recent ieșiți din era constrângerii, a controlului și a înghițirii emoției, avem reflexul, atunci când vorbim de reformarea școlii, să punem problema în sintagme - zic eu - periculoase și superficiale: „mai puțin”, „mai aerisit”, „mai simplu”, „copilul să aibă copilărie” etc. De aici, o reacție viscerală și de ură din partea tradiționaliștilor care - știu ei bine și au dreptate în felul
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
problema în sintagme - zic eu - periculoase și superficiale: „mai puțin”, „mai aerisit”, „mai simplu”, „copilul să aibă copilărie” etc. De aici, o reacție viscerală și de ură din partea tradiționaliștilor care - știu ei bine și au dreptate în felul lor - că școala se făcea mai bine, pe vremea regulilor și a controlului exterior. Ce nu știu ei este cum e să stai astăzi în clasă cu 20 de minți total resetate emoțional și cognitiv către stimuli intenși și căutarea plăcerii. Nu cred
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
sintagmele „defrișării” de materie, adică de conținut. Nici în invocațiile pompoase ale confortului emoțional al copiilor, al prieteniei între profesor și elev - dacă la baza ei nu există rigoarea unor trasee cognitive științific planificate, cu rezultate vizibile. Libertatea pe care școala finlandeza o dă copiilor ei - de pildă - aceea de a se cățăra în copaci la ora de Biologie - este una bine planificată, cu o rutină de observare, cu un chestionar prescris de orientare a observațiilor copilului. Există, în urma exoticului act
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
pur și simplu nu se mai adună prin clase, am ratat raționamentul inteligent care face intersecția corectă între constrângerile nevoii de a dezvolta operațiile gândirii și libertatea sau nevoia de plăcere de care depind reacțiile elevului. Avem acum aceleași extreme: școli rigide și impotente care mai trag de reguli cât pot, dar care nu produc învățare; și o comunitate firavă de părinți - care vor altceva, dar care înlocuiesc nevoile cognitive cu cele afective. Care nu înțeleg că nu poți interveni transformator
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
afective. Care nu înțeleg că nu poți interveni transformator, în intelectul și raționamentele copiilor, pe fondul unei atitudini parentale de menajare și hiper-protecționism. Sau care nu înțeleg că starea de bine a copilului nu exclude puțină ”chinuială” intelectuală. Ca să reformăm școala românească; avem nevoie de inteligența unui raționament care așază în centrul practicilor profesorilor noștri cele două culturi: cea clasic-academică și pe cea pop, de consum, cotidiană. Aceleași ”produse” ale gândirii pe care le sărbătoreau profesorii noștri severi sunt valabile și
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
severi sunt valabile și astăzi. Gândirea de bună calitate rămâne mereu la modă. În trecut, ea se achiziționa pe un fond de autocontrol emoțional, astăzi, trebuie obținută, pe un fond al practic, explicit emoțional, al sărbătoririi alegerilor personale. Ingredientele unei școli bune astăzi includ: 1.profesorii care știu să producă învățare sub pretextul urcării în copac; 2. mentori cu rol pastoral care gestionează emoțiile copiilor sau mediază conflicte și internalizarea regulilor; 3. o imagine riguros științifică și o filozofie general împărtășită
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
noștri învață astăzi. 4. o metodă de marketing asupra beneficiilor învățării - copiii trebuie să știe cum arată succesul și cine îi conține ca să se îndrepte către el; 5. un sistem de măsurare a impactului fiecărui profesor. Cu alte cuvinte, o școală care nu a renunțat la conținuturi și nici la standarde, dar care a schimbat cadrul învățării: modul de adresare, relația profesor-elev, relația profesorului cu conținutul materiei pe care o predă. În momentul acesta, România nu are nici standarde academice clasice
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
și nici la standarde, dar care a schimbat cadrul învățării: modul de adresare, relația profesor-elev, relația profesorului cu conținutul materiei pe care o predă. În momentul acesta, România nu are nici standarde academice clasice, nici cultură de comunicare nonviolentă în școli sau de recunoaștere a nevoilor individului. Nu practicăm nici schema tradițională, nici pe cea modernistă. Suntem între două ape, din care s-a ales o mentalitate utilitară și disociată a individului față de cunoaștere - în sensul că învățăm ca să luăm o
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
prin copaci, fără să se piardă din adâncimea sau volumul cunoașterii. De aici, și o piață a părerismului puternic polarizată - între cei care laudă olimpicii români și acuză instigarea la superficialitate din partea vocilor reformatoare - și cei care experimentează local, în școli și proiecte care, deși produc rezultate, sunt încă izolate și incapabile să producă un curent. Suntem, cu alte cuvinte, o societate aproape complet înghițită de cultura „pop” a copiilor noștri, cu pretenții ipocrite de exigență și academism.
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
își arunca ultimele raze roșietice peste cimitirul Bellu. .Ajunși pe aleea înmormqntării, au pus sicriul jos, și după o scurtă slujbă, ă vorbit doctorul Neagoe, unul dintre foștii prieteni de pe vremea studenției de la Viena, aducându-i un ultim omagiu. Studenți Școlii Normale, șase la număr, au luat pe umere sicriul și l-au dus lângă groapa săpată proaspăt sub un tei; patru dintre ei l-au coborât ușor în hăul pământului. Maiorescu cu câțiva prieteni au aruncat primii bolovani care au
MOARTEA POEŢILOR DRAGI- EMINESCU ŞI VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Moartea_poetilor_dragi_emine_ion_ionescu_bucovu_1370958254.html [Corola-blog/BlogPost/363379_a_364708]
-
o teribilă teamă de-a se-ntoarce în adâncuri. De lucru altceva nu găsea, doar câte-o slugăreală din puțin plătită. Abia de-agonisea pentru orezul zilei... Dong-Hae, feciorașul drag la zece ani ajuns, nu fusese o zi măcar la școală. Din ce să scoată părintele woni de taxă, de haine, de papuci?! Însuși Bu-Bu, cățelul de pripas, oploșit de ani la ei, slăbit și-nfometat e precum stăpânii. La astea se gândește So Jin-Ji în apus, oftând... Ca un copil se
UN COPIL SUSPINĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1466918709.html [Corola-blog/BlogPost/368547_a_369876]
-
iarbă de acasa m-asteapta codrul înverzit m-asteapta dragii mei prieteni, cu care am copilărit. Și apă rece mă așteaptă cu pietre și cu lespezi mari când la scăldat fugeam cu toții, desculți, voioși, frumoși ștrengari. M-asteapta drumul către școală la noi în sat să-l mai străbat să-mi mai revăd din dragii dascăli, ce să fiu om, m-au învățat. Și orice pas de glie-mama să-l simt sub tălpi, pășind ușor să mă încarc cu energie și
IARBA DE ACASA de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 by http://confluente.ro/elena_aurel_1466935480.html [Corola-blog/BlogPost/368541_a_369870]
-
Scriitorilor, Primăria din localitate, și a Căminului Cultural. Cum am intrat în această comună Munții Vlădeasa și Meseșului ne-au salutat cu pădurile lor a căror frunze căpătaseră culoarea arămie, așa cum arăta întreg peisajul din depresiunea Huedinului. Elevii ieșeau de la școală și se îndreptau spre Căminul Cultural. La intrarea în acest lăcaș de cultură ne-au întâmpinat profesorii Doina Pop și Ionel Pop, acei neobosiți animatori culturali care au creat ansamblul folcloric „ Mugur de dor“, în urmă cu 32 de ani
DOINA MĂRGHITA; ÎNTOARCERE ÎN AMINTIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Doina_marghita_intoarcere_al_florin_tene_1384498565.html [Corola-blog/BlogPost/362564_a_363893]
-
Spontaneitatea este produsul unor lungi meditații“. În acest context trebuie să subliniez că membrii ansamblului erau îmbrăcați în costume naționale, specifice zonei, vechi de peste o sută de ani. O frumoasă surpriză a fost când membrii Cenaclului de Creație Literară al Școlii din Poieni au urcat pe scenă și au citit și recitat din creațiile lor. Prima parte a manifestării a fost subliniată cu vi aplauze de numerosul public din sală. În continuare, profesoara Doina Pop, fostă elevă a doamnei Doina Mărghitaș
DOINA MĂRGHITA; ÎNTOARCERE ÎN AMINTIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Doina_marghita_intoarcere_al_florin_tene_1384498565.html [Corola-blog/BlogPost/362564_a_363893]
-
Doina Mărghitaș: profesorul universitar Liviu Mărghitaș, fost elev, profesoara de limba română Copaciu Gabriela, poeta Minerva Chira, viceprimarul Negru Aurel, profesoara Maria Lola Țămbrescu, care au adus în actiualitate momente din viața de dascăl a Doinei Mărghitaș. Fostul director de școală Călătău Iosif, a readus în prezent momente din perioada când doamna Mărghitaș a funcționat ca profesoară în comuna Poeni. Titina Nica Țene a recitat o poezie în care redă sentimentul întoarcerii în satul natal, impresionând asistența. Întreaga manifestare cultural-artistică s-
DOINA MĂRGHITA; ÎNTOARCERE ÎN AMINTIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Doina_marghita_intoarcere_al_florin_tene_1384498565.html [Corola-blog/BlogPost/362564_a_363893]
-
holera și dizenteria făcând ravagii, vremea ploioasă și frigul pătrunzând până în oase - erau tot atat de necruțători inamici ca cei din tranșeele de vizavi. Acolo, pe „frontul de Vest”, fiecare clipă era trăită ca și cum ar fi fost ultima, fiecare tânăr învăța, în școlile tragice ale existenței, că viața nu e joc amuzant, ci un joc cu moartea. O nouă lecție li se preda soldaților-învățăcei de către maestrul nevăzut al Întunericului: că existența întregii omeniri e o cumplită și absurdă întrecere între Rău și Bine
NIMIC NOU PE FRONTURILE TERREI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1449826496.html [Corola-blog/BlogPost/349580_a_350909]
-
asemenea Hațegul era foarte aproape. La Râu de Mori toți oamenii și copiii lor umblau pe stradă îmbrăcați în costume naționale - pe cap, tradiționala căciulă... dacică! Unii din ei aveau în picioare opinci... Deoarece poza a fost făcută toamna, în fața școlii, peste straiele naționale mulți elevi purtau haine groase de dimie. Era îmbrăcămintea lor zilnică, lucrată în casă. Bineînțeles că nici părinții mei nu făceau excepție (și nici eu care stăteam ... Citește mai mult Părinții mei, în anul 1937, erau ”învățători
CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]