3,158 matches
-
se implică luând eventuale măsuri silite sau hotărâri prin care îndepărtează copilul din mediul familial sau din ocrotirea părintească. Investigațiile și observațiile noastre pe un număr de școlari mici cu scopul de a determina efectele neglijării, asupra adaptării școlare la școlarii mici au condus la câteva concluzii semnificative. Simultan au fost studiate și cataloagele școlare pentru a identifica copii cu probleme de comportament care au efecte asupra adaptării școlare. Cercetarea s-a desfășurat la mijlocul semestrului al doilea pentru a consulta un
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
copii cu probleme de comportament care au efecte asupra adaptării școlare. Cercetarea s-a desfășurat la mijlocul semestrului al doilea pentru a consulta un material vizând stilul de viață al familiei în societatea noastră, modul de petrecere a timpului liber a școlarului mic. Ipoteza noastră potrivit căreia vulnerabilitatea la neglijare este în funcție de sexul copilului și structura familiei a fost confirmată. Diferențe apreciabile între sexul copiilor și diferențele de adaptare între copilul unic și copilul provenit din familiile cu mai mulți copii. CONCLUZII
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
stării materiale. Unii dintre aceștia fiind nevoiți din cauza situației financiare să plece în afară pentru a-și câștiga mijloacele de existență. Astfel copiii sunt neglijați și resimt în mare parte lipsa afectivității părinților, care este principala sursă de securitate a școlarului mic. Școala este aceea care ar trebui săi ajute pe părinți în procesul de educație a acestor elevi. Un rol important îl au prevederile și consecințele legislației învățământului cu privire la elevii neglijați, abuzați, maltratați. Înlăturarea efectele neglijării nu se poate realiza
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
și se referă la modul în care mediul ambiant din familie influențează succesul la învățătură al copilului. Astfel capitolul al patrulea se intitulează "Designul cercetării" și vizează demonstrarea practică a celor afirmate în capitolele anterioare. Rezultatele obținute prin aplicarea chestionarului școlarilor mici și ghidului de interviu cadrelor didactice și din studierea documentelor școlare au dus la afirmarea ipotezelor speciale adică vulnerabilitatea la neglijare este în funcție de sexul copiilor; se anticipă dificultăți de adaptare școlară la fete comparativ cu băieții. Fetele sunt mult
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
câte știu, „refuzul” acesta nu v-a descurajat, ci dimpotrivă, v-a ambiționat și mai mult... Într-adevăr, nu m-a deranjat. Am continuat să scriu și să public în gazetele și culegerile locale: schițe, povestiri, piese de teatru pentru școlari, multe dintre ele premiate la concursurile regionale. Iar tot ce am scris, tradus și publicat a fost destinat copiilor și tineretului școlar, inclusiv povestirea istorică Ioviță Valahul, inspirată din mișcarea unionistă de la Bacău și Iași (1857 1859), cu care am
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
câte știu, „refuzul” acesta nu v-a descurajat, ci dimpotrivă, v-a ambiționat și mai mult... Într-adevăr, nu m-a deranjat. Am continuat să scriu și să public în gazetele și culegerile locale: schițe, povestiri, piese de teatru pentru școlari, multe dintre ele premiate la concursurile regionale. Iar tot ce am scris, tradus și publicat a fost destinat copiilor și tineretului școlar, inclusiv povestirea istorică Ioviță Valahul, inspirată din mișcarea unionistă de la Bacău și Iași (1857 1859), cu care am
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
în funcție de cea a profesorului. Prin apreciere profesorul trebuie să schițeze o perspectivă. Dacă un profesor spune unui elev: „Din tine nu va ieși nimic”, el nu apreciază numai o situație prezentă, ci exprimă și convingerea lui asupra dezvoltării viitoare a școlarului ceea ce ar putea duce în final la un rezultat nedorit. Performanțele elevului nu numai că nu vor crește, ci vor scădea atât de mult încât ar putea pune în pericol dezvoltarea psihică viitoare a acestuia. De aceea profesorii trebuie să
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
proprii, preocuparea pentru dezvoltarea personală și pentru formarea unor atitudini și valori social-civice democratice. 8. Rezultate obținute: Elevii au reușit să implice un număr tot mai mare de părinți-voluntari în sprijinirea bătrânilor aflați în dificultate. În cadrul proiectului, coordonatorii au responsabilizat școlarii în cadrul activităților de voluntariat, revigorând spiritul civic, promovând valori de solidaritate și generozitate. Spiritul de echipă a avut un impact pozitiv asupra tuturor beneficiarilor proiectului. Elevii știu mai multe, elevii sunt mai buni. 9. Continuarea proiectului Părinții, elevii și profesorii
A primi, a dărui, a fi... Pași spre educație by Carmen-Mihaela Pelin, Doina Uncescu, Felicia-Rodica Hărămiță () [Corola-publishinghouse/Science/764_a_1817]
-
de pedeapsă.Fiecare reușită contribuie la fixarea gestului respectiv într-o trăsătură constantă de conduită care se poate exprima în formă pasivă („nu știu cine a făcut"), negativă („nu eu am făcut".) sau activă („un băiat a făcut"). Când pentru notele proaste școlarul este admonestat de părinți, el va recurge la minciună, dar trebuie recunoscut că, în acest caz, inițiativa nu îi aparține. Aceasta nu poate atenua însă gravitatea unor manifestări legate de starea de aviditate negativă a copilului, cum ar fi cea
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
definită în sens general ca “ ansamblul comportamentelor care încalcă sau transgresează normele și valorile școlare” <footnote C.Neamțu, Devianță școlară ,Editura Polirom, 2003 footnote> .Devianța școlară include totalitatea conduitelor care se abat de la normele și valorile ce reglementează rol-statusul de școlar; aceste norme și valori sunt statuate în regulamentele școlare și în cele de ordine interioară. Conduitele deviante ale profesorilor alcătuiesc o categorie distinctă, care nu face obiectul demersului nostru, dar care exercită o anumită influență asupra dinamicii devianței școlare. Deoarece
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
care le-a realizat la școală: și-a făcut noi prieteni, învață într-o clasă frumoasă, folosește materiale sugestive, au făcut deja multe activități extrașcolare, și dacă unii nu au aflat despre toate astea, mai este și blog-ul, unde ei, școlarii de la clasa pregătitoare C vor putea fi vizitați. Edward se îndepărtează, se pierde în mulțimea ca un furnicar din curtea școlii. El se alătură altor mici școlari, care cu ghiozdanele mari, în comparație cu făpturile lor mici, se îndreaptă spre sala de
Sfera by Ancuţa Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93576]
-
unii nu au aflat despre toate astea, mai este și blog-ul, unde ei, școlarii de la clasa pregătitoare C vor putea fi vizitați. Edward se îndepărtează, se pierde în mulțimea ca un furnicar din curtea școlii. El se alătură altor mici școlari, care cu ghiozdanele mari, în comparație cu făpturile lor mici, se îndreaptă spre sala de clasă, unde vor vrea cu îndârjire "să se descurce de minune"!
Sfera by Ancuţa Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93576]
-
trăirii diferitelor frustrări), fără derogări de la muncă, cinste și obiectivitate, sunt în măsură să asigure progresul școlar al copilului și dezvoltarea personalității sale potrivit particularităților de vârstă și individuale. CAPITOLUL I ROLUL MOTIVAȚIEI ȘI AFECTIVITĂȚII ÎN ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE A ȘCOLARULUI I 1. Aspecte privind motivația Activitatea de asimilare a cunoștințelor de către elev trebuie să fie susținută, în mod necesar, de o dorință vie de a învăța, de voința de a învăța. Pentru a putea face față cerințelor școlii în ceea ce privește
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
a ști mai mult, iar, dacă eforturile elevului sunt recompensate prin satisfacții (care se găsesc în învățarea însăși), rezultă sentimentul de succes. Vorbind despre voința de a învăța, intrăm în sfera motivației învățării școlare. Ea ne arată pentru ce învață școlarul, ce îl determină să vrea să învețe: un interes pentru o disciplină sau activitate, dorința de autorealizare si autodepășire, dorința de a depăși pe alții sau de a ridica prestigiul clasei prin note bune primite, sentimentul de respect față de părinți
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
fiind faptul că motivele învățării depind de condițiile vieții sociale, sunt rezultatul acestora, ele dau sens și valoare activității desfășurate de elevi și trebuie să corespundă exigențelor societății în care trăiesc. d) În același timp, pentru că activitatea de bază a școlarului este învățătura, motivele ei constituie sursa de energie pentru întreaga lor activitate psihică, a cărei funcționalitate, apoi, se răsfrânge asupra randamentului școlar. Motivația asigură maximum de activitate mentală (Neacșu, 1980, p. 125). Putem considera aceste câteva funcții ale motivației învățării
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
care institutorul/profesorul nu reacționează adecvat nici în cazul răspunsurilor bune ale elevilor și nici în cazul celor rele, nerespectând astfel un principiu fundamental al educației: încurajarea printr-o judicioasă folosire a formelor de întărire. Unii institutori/profesori se adresează școlarilor cu formulări ironice, chiar jignitoare, care au un efect frustrant asupra acestora, dezvoltându-le și întărindu-le atitudinile de evitare și opoziție. S-a constatat că balanța laudei și dojanei, așa cum este estimată ea de elevi, înclină mereu în favoarea celei
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
lecțiile nepregătite. Dar, succesul poate fi împiedicat și de notele adunate în pripă. Astfel, la sfârșitul anului școlar, dacă nu au note, elevii sunt bombardați cu lucrări, supuși stresului și suprasolicitării psihice. Suprasolicitarea psihică și tensiunea pe care o trăiesc școlarii este relevată și din supraîncărcarea programului, mai ales de către profesorii/ institutorii care, dorind să facă un bine elevilor le dau foarte multe teme, la clasă lucrează exerciții mai grele. Astfel, elevii se supun ca în fața unei autorități. Autoritatea greșit înțeleasă
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
imposibil, fapt care-și va pune amprenta pe relațiile sale cu colegii (aceștia îl resping)" (Filimon, 1967, p. 92). Frustrarea, care la început era efect, se transformă prin reactivitatea exagerată a copilului în comportament inadaptat, ceea ce potențează izolarea și reprobarea școlarului de către grupul de elevi. Indiferența față de personalitatea elevului lezează trebuințele spirituale de bază ale acestuia: respectul față de sine, nevoia de siguranță pe termen lung, nevoia de răspuns afectiv din partea celor din jur, dar mai ales din partea părinților și a institutorului
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
copilul izolându-se, negăsind la colegii săi căldura și bunăvoința de care are nevoie cel mai mult. Și mai șocantă este condiția de respingere a elevului cu handicap fizic (tulburări de vedere, de auz, limbaj etc.). În toate aceste situații școlarii frustrați se închid și mai mult în ei, se izolează afectiv, astfel încât problemele lor se pot agrava, creând condițiile apariției tulburărilor nevrotice. Apare și conflictul iar un „conflict nerezolvat este periculos și prin faptul că generează puternice sentimente de frustrare
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
necesar ca educatorii să fie sensibili la trebuințele sociale și emoționale ale elevilor, să empatizeze cu aceștia, să le răspundă într-un mod pozitiv și să le arate că au încredere în ceea ce fac ei. Odată cunoscute cauzele frustrării unor școlari, se întrezăresc și posibilitățile dezamorsării acestor situații. Condiția majoră este ca toți factorii implicați în proces să facă corp comun pentru a lua măsurile de rigoare și de a veghea la aplicarea lor. IV 2. Colaborarea cu familia Pentru aceasta
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
oportun pentru asigurarea succesului la învățătură al fiecărui elev. Totodată, ea permite institutorului/profesorului să dirijeze conștient procesul de formare a diferitelor categorii de motive eficiente în învățarea școlară. Și cadrele didactice și părinții trebuie să țină seama de motivația școlarului, de trăirile sale afective, de nevoile, înclinaț iile ș i aptitudinile sale. Deși la clasa I s-a constatat că motivul învățării era recompensa, la clasa a IV-a argumentul nu mai era același. Elevii învățau pentru „a ajunge o
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
evaluare, educatorii să nu uite de criterii, de obiectivitate, de dreptate, de încrederea elevilor. Evaluarea nu ar trebui să constea în sancț ionarea rezultatelor scăzute, ci să fie un mod de a identifica și evidenția reușitele, descoperirile, să le ofere școlarilor măsura a ceea ce sunt, să le întărească încrederea în sine. IV 8. Cultivarea încrederii în sine Încrederea în sine este o nevoie fundamentală a elevului și, în funcție de gradul ei de dezvoltare, se poate crea o atmosferă de dialog, de deschidere
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
sunt calzi, afectuoși și binevoitori se impun stimei elevilor.. Un institutor/profesor bun, care, datorită culturii și măiestriei sale pedagogice știe să-și facă lecțiile interesante și atractive, poate glumi fără să se teamă că va avea probleme cu disciplina școlarilor. Zâmbetul binevoitor al institutorului/profesorului, răbdarea, omenia sa, creează un climat pozitiv la lecție, favorabil desfășurării muncii sale didactice, respingând sentimentul de frustrare în fața unor piedici sau bariere, schițat prin reacții de apărare sau agresiune. „Tonalitatea afectiv-motivaț ională a relaț
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
viață al unui țăran senufo din Mali se hotărăște o dată cu cotația bursei de bumbac pe piața internațională. Un cântec înregistrat de chitaristul zairez Mwenda Jean Bosco în Africa de Sud devine un "hit" la 3000 de kilometri de acolo, în Sierra Leone. Viața școlarilor din Kingston, în Jamaica, depinde de regulamentele Băncii mondiale și ale Fondului monetar internațional. Aproape toate popoarele de pe pământ își văd condițiile de viață determinate de hotărâri luate departe de ei. Ei suportă dominațiile economice, politice și culturale exercitate de
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
neglijate anterior (istoria mentalităților, a imaginarului colectiv, a vieții cotidiene, a elitelor, istoria recentă. Știința istorică se Îndreaptă spre istoria globală, pentru a se ajunge la o cunoaștere multidimensională a faptului istoric. Istoria trebuie studiată Încă din clasele primare, pentru ca școlarii să se familiarizeze cu evenimentele istorice, să identifice mărturiile istorice În mediul În care trăiesc. La nivelul vârstei elevului de 8-10 ani, istoria este integrată unei abordări interdisciplinare și sugerează folosirea unor metode de predare care să dezvolte Învățarea activă
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Victoriţa Bârsan, Iuliana GÎnju () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93545]