3,279 matches
-
sub 0,5°, având numeroase zone meandrate (M. Pantazică, 1958). Compoziția șesului, predominant nisipoasă, permite înmagazinarea unei cantități mari de apă. În albia minoră a Bahluiului s-a dezvoltat, pe marnele și argilele bazale, nivelulsuport al apelor subterane, de la baza șesului, vizibil când râul are o scurgere scăzută. Albia minoră este puternic adâncită, ajungând până la 10 m în zona de debușare a pârâului Buhalnița (În dreptul localității Ceplenița), împiedicând revărsarea Bahluiului. Afluenții Bahluiului, până la Cotnari sunt scurți, cu bazine de recepție reduse
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Albia minoră este puternic adâncită, ajungând până la 10 m în zona de debușare a pârâului Buhalnița (În dreptul localității Ceplenița), împiedicând revărsarea Bahluiului. Afluenții Bahluiului, până la Cotnari sunt scurți, cu bazine de recepție reduse, incluzând un relief degradat. În asemenea condiții, șesul Bahluiului este inundat lateral, prin scurgeri de versant și de apele transportate de afluenți. Astfel, în iulie 1965 ori iunie 1970, în urma unor ploi torențiale, într-un timp foarte scurt, șesul a fost acoperit de un strat de apă de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
recepție reduse, incluzând un relief degradat. În asemenea condiții, șesul Bahluiului este inundat lateral, prin scurgeri de versant și de apele transportate de afluenți. Astfel, în iulie 1965 ori iunie 1970, în urma unor ploi torențiale, într-un timp foarte scurt, șesul a fost acoperit de un strat de apă de aproape un metru înălțime (Punctul hidrologic Hârlău, 1971). De la izvor, Bahluiul primește pe dreapta următorii afluenții: Valea Pietrăriei, cu obârșia într-o zonă despădurită a Dealului Mare-Tudora, având o vale abia
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
din Salix triandra, Salix purpurea, Salix viminalis), independente sau în amestec, sunt cele mai răspândite. Plopișurile sunt formate din plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra), uneori asociindu-se cu sălcii. În zona depresiunii de contact Hârlău Cotnari, lunca (șesul) Bahluiului se lșărgește mult, însă nu se dezvoltă suprafețe mari cu zăvoaie, datorită tăierilor sistematice efectuate de locuitorii satelor adiacente. Pe unele anale apar pâlcuri de zăvoaie formate din sălcii, plop alb, răchită, ca în zona Bădeni, Ceplenița (C. Toma
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
îndeosebi în zona de silvostepă a depresiunii de contact. Peticele de sărături din arealul localității Ceplinița și de la Cotnari se datoresc spălării marnelor salinizate de pe versanții "Coastei de tranziție" (cu expozite estică la Cotnari și Ceplinița) și depunerea lor în șesul larg al Bahluiului, contribuind la sărăturarea solurilor de aici. Dintre speciile halofite petru zona cercetată putem aminti: brânca (Salicornia herbacea), săricica (Salsoa soda (ruthenica)), pelinul (Artemisia absinthium), pelinița (Artemisia austriacă), limba boului (Statice gemelini), (C. Burduja, 1963). 3. VALORIFICAREA VEGETAȚIEI
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
alunecări au dus la formarea solurilor luvice și albice precum și pe unele areale, la formarea erodisolurilor sau a solurilor desfundate. În ceea ce privește solurile salinizate (datorită depozitelor salifere-marne salinizate) acestea au o răspândire limitată, în depresiunea de contact Hârlău-Cotnari (mai ales pe șesurile Ceplenița și Cotnari). IX. REGIONAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ În urma evoluției îndelungate, a fragmentării și modelării diferențiate a reliefului, în bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari s-au individualizat mai multe subunități geografice cu trăsături proprii; unele înalte, masive, cu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
accentuată, acer reflectă activitatea intensă a factorilor exogeni desfășurată în vederea lărgirii depresiunii pe seama regiunii înalte de la vest. Pe flancul estic și pe fundul depresiunii predomină însă relieful de acumulare aluvială, coluvială și proluvială (V. Băcăuanu, 1968) . În interiorul său, la nivelul șesului Bahluiului, altitudinile absolute oscilează între 102 m la Cotnari și 137 m la Hârlău. Relieful de acumulare de pe fundul depresiunii, respectiv din șesul Bahluiului, este format din depozite nisipo-argiloase, cu lentile de nisipuri grosiere și pietrișuri având o grosime totală
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
depresiunii predomină însă relieful de acumulare aluvială, coluvială și proluvială (V. Băcăuanu, 1968) . În interiorul său, la nivelul șesului Bahluiului, altitudinile absolute oscilează între 102 m la Cotnari și 137 m la Hârlău. Relieful de acumulare de pe fundul depresiunii, respectiv din șesul Bahluiului, este format din depozite nisipo-argiloase, cu lentile de nisipuri grosiere și pietrișuri având o grosime totală de 6-8 m. Pe afluenți însă, aluviunile sunt mai subțiri (de 3-4 m). Terasele fluviale sunt bine dezvoltate pe ambele flancuri ale Bahluiului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
este boala influența, care arată epidemia pricinuită de ploile de meteoriți căzute în 1611. Capitolul 3. Chaldeea, leagănul astrologiei. Condiții favorabile. Superstiții multiple. Rudimentele științifice absolut necesare predicțiilor. Magia. Religia. Evoluția și istoricul astrologiei A vorbi despre nașterea astrologiei pe șesurile Mesopotamiei, înseamnă a cerceta însăși începuturile acestei arte în general, deoarece mărturia unanimă a antichității greco-romane, scrierile ebraice și arabe nu ne lasă să alegem decât între două ținuturi: Egiptul și Chaldeea. Unitatea doctrinară și metodologică între credințele celor două
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
și colab. - Current Opinion în Pharmacology, 3, 412- 419, 2003; Paul I. - Tanatologie Medico-Legală Veterinară. În Medicină Legală Veterinară (Tr. Enache, coord.Ă vol. I, 133-266, Ed. All, București, 1995; Paul I., Coțofan O. - Apoptoza sau moartea celulară programată. Lucrările șes. St. anuale a F.M.V. Iași, 1993; Pellegrini N. - Tecnica delle autopsie. UTET, Torino, 1987; Savill J. și colab. - Nature Review Immunology, 2, 12, 965- 975, 2002; Scripcaru Gh. - Patologie Medico-Legală, Xeros, IMF Iași, 1988; Scripcaru Gh. - Medicină Legală, Ed. Didactica
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
pentru adăpostire”. Ca urmare a propunerilor pentru concentrarea călugărilor și călugărițelor s-a elaborat o nouă notă informativă În care s-a analizat situația unor mănăstiri, numărul de viețuitori și capacitatea reală de cazare a acestora; acestea erau situate la șes sau deal și, considera Securitatea, aveau spațiu suficient pentru instalarea de ateliere. Una din acuzele majore aduse Patriarhului Justinian a fost distrugerea monahismului românesc prin transformarea mănăstirilor În ateliere incluse În sistemul cooperatist. Însă prin crearea acestor cooperative meșteșugărești În
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Antonella Asandei () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93529]
-
organic=0,17 g.l 1. Scurgerea medie de aluviuni în suspensie=0,5-1,0 t.ha -1 .an -1 . Tipul de regim hidric: “de luncă”; bilanțul hidric: “de luncă est-europeană”; tipul de regiune cu apă subterană = (qh) pietrișuri din șesuri aluvionare. d) Aspecte climatologice: climă de dealuri și podișuri cu altitudini în jur de 200 m. Radiația globală: 115-117,5 kcal.cm-2 (sume anuale medii). Durata strălucirii soarelui: 2000 ore (sume anuale medii). Nebulozitate: 5,5 zecimi. Precipitații medii anuale
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cer apare curcubeul, dimineața se formează roua. Plantele cresc repede datorită condițiilor favorabile de dezvoltare. Câmpul, pădurea, grădina, livada sunt pline de verdeață și de flori. Se coc fructele, legumele, grânele, pe ogoare se treieră și se adună paiele. Pe șesuri și pe dealuri se cosește fânul, se culeg plante medicinale. Copiii ajută părinții la munca în grădină, în livadă, pe câmp, se joacă, merg la munte sau la mare. BUN VENIT, VARĂ! A venit vara. Ea a adus zile cu
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
umanitar. Ucrainenii de la munte, numiți huțuli s-au așezat în sec. al XVII-lea prin emigrări succesive din Pocuția și Rusia Subcarpatică forțați de condițiile economice grele în zona de origine. Ei trăiesc în satele Brodina, Falcău, Ulma. Ucrainenii de șes sau rutenii sunt urmașii refugiaților și coloniștilor galițieni și podoleni veniți în sec. XVIII-lea. Ei s-au păstrat și s-au dezvoltat în localitățile Dărmănești, Șerbăuți, Bălcăuți, Negotina. Rușii lipovineni s-au refugiat din Rusia în sec. XVII-XVIII în urma
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
dintre cele mai frumoase si mai bine păstrate reședințe ale lui Constantin Brancoveanu. Despre Mogoșoaia s-a vorbit mult, s-au scris sute de pagini. Iată ce spunea arhitectul G.M. Cantacuzino despre reședința domnească de langă București: „Așezat pe acest șes valah care a fost de atatea ori pustiit de războaie, În vecinatatea acestei capitale care s-a dezvoltat organic, Mogoșoaia și-a trăit istoria nu fără drame, nu fără Întreruperi, dar totuși pe linia unei perfecăionari. Mogoșoaia nu este numai
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
capitolul 11, cuprinsă În numai nouă versete. Să ne-o reamintim: “ 1. În vremea aceea era În tot pământul o singură limbă și un singur grai la toți. 2. Purcezând de la răsărit, oamenii au găsit În țara Senaar un șes și au descălecat acolo. 3. Apoi au zis unul către altul: «Haidem să facem cărămizi și să le ardem cu foc!» și au folosit cărămida În loc de piatră, iar smoala În loc de var. 4. Și au zis iarăși: «Haidem să
Prelegeri academice by Arh. IONEL OANCEA () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92346]
-
apoi pornesc toți trei să-i caute ursitul. Locul unde-și află ursitul are atribute ciudate: mai întâi, se află în afara limitelor împărăției, apoi casele mari și frumoase, jur-împrejur cu ziduri de piatră nalte cât biserica se-ntind pe un șes întins. Bat la poartă, nu răspunde nimeni; bate și fata, iar poarta greoaie se deschide și se-nchide la loc în urma ei. Când au vrut să intre și părinții, poarta a rămas închisă. Fata îi roagă să se-ntoarcă acasă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
un nou teritoriu: ... că umblându păstorii de la Ardeal, ce să chiiamă Maramoroș, în munți cu dobitoacele, au dat de o hiară ce să chiiamă bour și după multă goană au gonit-o prin munți cu dulăi, o au scos la șesul apei Moldovei. Acolo fiindu și hiara obosită, au ucis-o la locu unde să chiiamă acum Bourenii, daca s-au discălicat sat. Și hierul țării sau pecetea cap de bour să însemnează. Și cățeaua cu care au gonit hiara aceia
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în abordarea problemelor, rigiditate în gândire. După Anca Munteanu “principalul culpabil, în primul rând, acel tip de dascăl (foarte răspândit, încă școală) care, după o suculentă expresie a lui T. Kelley, practică o “pedagogie de câmpie” fiind preocupat doar de șesurile intelectuale”. Numeroase studii sesizează o adevărată inapetență a majorității cadrelor didactice vis - a- vis de elevii lor creativi, considerați un izvor nesecat de năzbâtii, indisciplină și anarhie. Optica lor deformată contaminează și restul elevilor (chiar și pe cei creativi) care
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
grădinile alpine provin aproape fără excepție din regiunile montane. De obicei acolo sunt supuse vânturilor puternice și iernilor aspre, se mulțumesc cu un sol mai sărac în substanțe nutritive și rămân pitice. Formele de cultură folosite pentru grădinile alpine de la șes sunt adaptate, în general, climei mai blânde din această zonă, dar totuși trebuie să li se asigure unele condiții mai speciale. De exemplu, speciile sensibile la umezeală, cum sunt primulele alpine (Primula allionii) cresc doar protejate de roci cât mai
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
descoperirea muntelui acesta sacru. Deși denumirea oronimului pare stranie, nu trebuie să uităm că vorbim de transformări legate de un timp milenar, în care populația vorbitoare de protodacă, a folosit limba în condiții mereu legate de deplasări de populații de la șes la munte, și invers din locuri diferite, și că vechile denumiri ale unor oronime, hidronime, toponime în general, au fost reținute peste generații, în condițiile în care urmașii nu se mai aflau pe aceleași locuri, au avut loc mișcări de
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
se încredințeze că tot ce am povestit acolo despre Eldorado-ul din România nu-i simplă nălucire, ci adevărul gol-goluț, așa cum s-a păstrat preț de două veacuri. I-am purtat prin orașe, orășele și sate, la munte și la șes, vreo zece zile. La sfârșit au recunoscut că, deși văzuseră ce mișcă prin Europa Centrală, din Galiția până-n Carinthia și din Boemia în zona Trieste, Banatul i-a lăsat cu gurile căscate. Așa că m-au chemat la încă un colocviu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
coji de copaci sau ierburi vrăjite ; cu roșul aprins, moldoveanca și-a țesut dragostea 11 înfocată, în galbenul auriu a țesut bogăția lanurilor de grâu, în albastrul de cleștar a coborât limpezimea cerului, în verdele crud a simțit pulsând rodnicia șesului, iar cu regina culorilor-negru-a știut să-și însemneze trecerea către vămile eternității. 12 V. PIESELE VOCALE ȘI INSTRUMENTALE Expresie vie a gândirii și a simțirii poporului român, piesele vocale și instrumentale interpretate de Ansamblul Folcloric Trandafir de la Moldova se grupează
LUMINIŢA SĂNDULACHE ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA. In: ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_494]
-
Fritz Saxl, Edgar Wind ș.a. Există multe lucrări NOTE 377 despre prezentarea picturală (pe vase) a epopeilor lui Homer si a tragediilor grecești, de pildă, Carl Robert, Bild und Lied, Berlin, 1881 ; Louis Sechan, Etudes sur la tragedie grecque dans șes rapports avec la ceramique, Paris, 1926. 7. Larrabee, loc. cit., p. 87. Un studiu mai amplu, de R. Wellek, într-o recenzie publicată în Philological Quarterly, XXIII (1944), pp. 382- 383. 8. W. G. Howard, Ut Pictura Poesis, în PMLA
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Scholarship, în Journal of Aesthetics and Art Criticism, V (1946), pp. 77-108. Ele cuprind numeroase exemple concrete și trimiteri la alte studii care tratează problema. 20. H. Wolfflin, Kunstgeschichtliche Grundbegriffe, Miinchen, 1915. 21. Vezi Hanna Levy, Henri Wolfflin, Sa theorie. Șes predecesseurs Rottweil, 1936 (teză de doctorat scrisă la Paris). 22. H. Wolffiin, Kunstgeschichtliche Grundbegriffe : Eine Revision, în Logos, XXII (1933), pp. 210-224 (reprodus în carlea sa Gedanken zur Kunstgeschichte, Basel, 1941), pp. 18-24. 23. O. Walzel, Shakespeares dramatische Baukunst, în
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]