3,021 matches
-
să ne Închipuim acest lucru. Administrația Bush s-a pronunțat consecvent În favoarea extinderii NATO; este Însă meritul istoric al administrației Clinton că decizia a fost luată. În 1991-1992 nimănui nu-i trecea prin cap așa ceva, opoziția Uniunii Sovietice era bine știută. În acel moment, eram excedat de obiecțiile privitoare la cum va reacționa Rusia. Eram la o conferință științifică și am zis că Rusia nu va spune nimic, iar NATO se va extinde. Mi s-a replicat că Rusia va fi
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
printre fondatorii Grupului pentru Dialog Social. Sociologia a fost profund urgisită sub regimul comunist. Mircea Mihăieș: A fost și desființată la un moment dat. Vladimir Tismăneanu: Ca multe lucruri care se petreceau sub Ceaușescu și care nu sunt foarte bine știute. De pildă, distrugerea Institutului de Matematică. Zoe lucra la acest institut și Ceaușescu i-a spus că va veni În vizită, la care aceasta, care vorbea destul de deschis cu tatăl ei, Încercând o mică glumă, a zis: „Ai terminat totul
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
acestei biblioteci profită Körösi Csoma SĂndor în anii de început ai formației intelectuale. El este un personaj-simbol al culturii iluminist-romantice transilvane, un homo europaeus. Numele lui trebuie legat de cărțile, de bibliotecile, în fine, de grupurile de elită ale „zonei”, știută fiind comunicarea universală săvârșită ulterior. Prin frecventarea colegiului de la Aiud beneficiază de primii mentori. Din Regestrum piarum fundalionum et Protocollum designationis beneficiorum Collegii evang. reformat Alba-Nagyenyediensis aflăm că Alexander Körösi este înscris la cursurile acestei școli începând cu 31 ianuarie
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
să spună cititorilor ce crede despre ultimele filme, cum se cultivă cartofii, care sunt predicțiile pentru zodia Taurului sau de ce este cazul să-și dea demisia guvernul. Fără informație proaspătă nu am avea decât un comentariu asupra unor lucruri deja știute. Interesat și chiar stimulativ, comentariul nu este o știre. (D. Randall,1998, p. 37) Din păcate, legea proximității nu face distincția între știrea adevărată și cea inventată (construită pe logica lui s-ar putea, există temerea că... etc.). În această
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
educația își subsumează (uneori, ea se supune loră) noile tehnologii de informare și de comunicare. „Revoluția informatică” în educație schimbă din temelii paradigma clasică de generare și transmitere a cunoașterii. Comunitatea de învățare are noi dimensiuni și reliefuri față de cea știută. Interrelaționările virtuale, la nivelul studenților și profesorilor, cunosc concretizări nemaiîntâlnite până acum. Circulăm nu numai fizic, ci și virtual. Ne ducem unde nici cu mintea nu gândești și intrăm în legătură cu cine vrem și cu cine nu. Societatea cunoașterii obligă la
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
proces, a mizat și a implicat dintotdeauna potențialitatea. Finalitatea formării viza nu individul actual, ci pe cel virtual, așa cum era el prefigurat la un moment dat. Nu starea prezentă interesa (cu toate că și ceea ce este individul la un moment dat trebuie știut, aceasta fiind o premisă a reușitei educației), ci, mai degrabă, ceea ce omul trebuia să devină în viitor. De asemenea, educația a fost tentată nu numai să actualizeze (comportamente, atitudini, valori), ci să și potențeze viitoare stări, să pună persoana pe
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
abordate total sau secvențial, în mod sistematic sau prin sondaj (eventual, la solicitările cursanților). Principiul pedagogic de bază ar fi acesta: se vor aborda mai ales acele elemente de conținut mai dificile, ce necesită resemnificări suplimentare, și mai puțin cele știute, destul de clare sau elementare. De dorit este să nu se piardă un timp prețios cu discuții puerile. Să nu uităm că, în cele mai multe situații, cursanții dispun de o maturitate receptivă și interpretativă, ceea ce îi autonomizează în raport cu părți importante din conținut
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
primește noi dimensiuni. Noile tehnologii mediatice produc deplasări de ordin cultural, creând noi reliefuri ale acesteia. Cultura se va defini nu numai ca un cumul de valori, ci și în funcție de modalitățile de evidențiere și transmisie a ei, pentru că, e lucru știut, mediul „informează” el însuși, adăugând elemente de conținut peste conținutul propriu-zis. Cultura ar însemna, atunci, și procesul de transmisie prin care omenirea „își continuă viața prin alte mijloace decât viața” (Stiegler, 1994), prin diverse sisteme de captare a semnificațiilor, de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
unei tradiții educaționale ce rămân ancorați în mentalități pedagogice clasice; o carență informațională asupra experiențelor în domeniu pentru a asigura o preluare operativă și un transfer operativ în contexte educative similare. Fiecare nouă întreprindere pornește de la început, inventând proceduri deja știute și experimentate; o lipsă de echipamente adecvate (computere, servere, programe), ce rămân scumpe, chiar inaccesibile pentru multe categorii de educatori și educați, care să favorizeze lucrul individual, dar, mai ales, interacțiunile în grup; costuri amplificate, datorate și întreținerii și exploatării
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
o mutație majoră a esenței înseși a culturii, pentru că aceasta instaurează o nouă fațetă a Universalului și Universalității. Universalitatea adusă de acest spațiu valoric este de alt tip decât cea clasică. Nu se referă nici pe de parte la universalitatea știută (de la filosofii antici sau medievali), care instaurează același lucru sau același sens peste tot: este o universalitate ce se construiește pe indeterminarea sensului global. Totalizarea nu se face pe direcția înțelesurilor și consensualității, ci pe direcția conectivității, a contactului deschis
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
fi transmise mai departe, altele mai puțin, iar altele se pierd pentru totdeauna. Toate aceste modalități presupun atât forme directe, vizibile, cât și forme de manifestare indirecte, ascunse. Cunoașterea implicită este acel bagaj de cunoștințe ale persoanei „numai de ea știute”, pe care le activează la un moment dat aproape inconștient, acompaniind modurile specifice de argumentație, de acțiune, de existență. Sunt acele valori ale persoanei câștigate prin efort propriu, care sunt înrădăcinate în experiențele unice, irepetabile, personale. Acestea nu se lasă
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
produs curricular digital Evaluarea unui site educativ sau a unui suport virtual de învățare pune mari probleme privind stabilirea criteriilor și a elementelor de referință. În cazul evaluării unui produs clasic (un manual), baremele și criteriile de validare sunt deja știute. Evaluarea durează câteva luni, după care se stabilește fiabilitatea și valabilitatea, iar produsul poate circula. În cazul paginilor Web, obiectul de evaluat este instabil, nedefinit, flu. Documentul disponibilizat se poate modifica de la o clipă la alta, din direcții necunoscute. Chiar dacă
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
fond, de alții. Calitatea (greu de decelat!) nu mai poate fi supremul element de referință, cantitatea devenind un mobil și un criteriu al reușitei (de fapt, al unei false realizări). În plus, reușita este testată doar în termeni de accesibilitate, știut fiind faptul că nu toți elevii au aceleași condiții tehnice sau economice. Dacă nu suntem atenți, „grila” materială poate perturba fiabilitatea învățării sau evaluării prin intermediul portofoliului digital. Portofoliul constituie un mijloc de control sau de comunicare dintre elevi și părinți
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
să rezolve mari sfidări: aspiră la o formare de masă, rămânând totuși o formare suplă și economică, prin raționalizarea financiară și pedagogică a acestor dispozitive. (Jézégou, 1998, p. 14) Trebuie găsit și păstrat un optimum între cantitatea și calitatea formării, știut fiind faptul că, la un moment dat, extensiunea acestei forme de educare are limite și acționează negativ asupra adevăratelor mize instructiv-educative. Învățământul deschis la distanță este o formulă de instruire prin care cursantul nu se află sub supravegherea permanentă și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
piste de acțiune viitoare. 1. În primul rând, ar fi timpul să regândim conceptul de educație, care nu se mai poate defini doar pe o linie clasică (educo, educere este înțeles ca „a duce”, „a conduce”, pe alții). În accepțiunea știută, educația presupune o acțiune ce predetermină pe cineva să meargă pe o cale știută, să zicem una „regală”, cunoscută, recunoscută și validată ca fiind demnă de urmat. A educa, în condițiile modernității electronice, nu mai înseamnă numai asta: procesul presupune
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de educație, care nu se mai poate defini doar pe o linie clasică (educo, educere este înțeles ca „a duce”, „a conduce”, pe alții). În accepțiunea știută, educația presupune o acțiune ce predetermină pe cineva să meargă pe o cale știută, să zicem una „regală”, cunoscută, recunoscută și validată ca fiind demnă de urmat. A educa, în condițiile modernității electronice, nu mai înseamnă numai asta: procesul presupune să-i determinăm pe formați să parcurgă, să-și caute și să probeze singuri
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
acest proces de teologizare și, implicit, de stigmatizare a apostolului Iuda va fi făcut de Luca. Puțini exegeți au remarcat faptul că, În cazul Evangheliei după Luca, există nu trei, ci patru ispite ale diavolului. Primele trei sunt cele bine știute, dinaintea Începerii misiunii publice. Ele apar și la Marcu, și la Matei. Ultima Însă este creația lui Luca. În capitolul 4, după consumarea Încercărilor, el notează: „Și după ce și-a isprăvit (syntelesas) toate Încercările (panta peirasmon), diavolul s-a Îndepărtat
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
sunt de fapt, În mod paradoxal, atitudinile fiecăruia față de propria viață. Nimeni nu dorește să moară, dar, În egală măsură, nimeni nu se poate sustrage morții. Perspectiva morții este o preocupare legată de situații neexperimentate de persoană, este un fapt știut, irevocabil, dar Încă destul de Îndepărtat, ceva nedorit, dar care totuși se va produce, ceva care Îngrijorează și sperie, dar căruia nu i te poți sustrage. Din acest motiv, moartea este așteptare, trebuie Înțeleasă și pregătită atât sufletește, cât și moral
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
B. nu va urma însă sfatul marelui poet, ci va publica Obiceiuri la români (1884), Limba metaforică sau Graiul cârâitor la români (1892), Spânul și omul cu barba roșie (1898). Snoavele publicate de el, fără precizarea numelor informatorilor, urmează tematica știută a facețiilor ce circulau în epocă. SCRIERI: Limba metaforică sau Graiul cârâitor la români, Focșani, 1892. Culegeri: Literatura populară sau Palavre și anecdote, pref. M.E. [M. Eminescu], București, 1882; Obiceiuri la români, București, 1884; Spânul și omul cu barba roșie
BAICAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285544_a_286873]
-
una sau mai multe sarcini didactice prin îmbinarea tehnicilor de realizare a acestor sarcini cu elementul de joc. Folosim adeseori jocul didactic în diverse forme pentru a stimula elevii să rezolve o sarcină didactică într-o formă cât mai atractivă, știut fiind faptul că învățarea care implică jocul devine mai plăcută și reconfortantă. Jocurile devin metode de instruire în cazul în care ele sunt organizate și se succed conform logicii cunoașterii și învățării. Fiecare joc didactic trebuie să aibă un scop
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și trimis acolo câțiva oameni pentru a întemeia o comunitate ce se ocupa cu studiul istoriei, căci multe evenimente sunt reținute de ghețurile adânci ale Antarcticii. Adevărat! spuse profesorul. Împăratul Felix Amadeo a lăsat continentul Antarctica în pace din motive știute doar de el, deoarece acel continent ar fi putut reprezenta cheia problemei apei potabile cu care se confrunta lumea în acel moment. Credeam că mă va lăsa în pace, că își va continua lecția, dar te poți bizui întotdeauna pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
exploreze sau să strice unele sisteme necesare supraviețuirii în subteran. Dușmanul nu mai era prezent în tuneluri, așa că de ce să strice mediul în care cândva trăia? De fapt, dușmanul nu mai era deloc. S-au mulțumit să sigileze toate intrările știute, căci planurile și hărțile tunelurilor au fost distruse de partizani deoarece reprezentau secretele vitale imperiului, și au crezut că au rezolvat problema. Și au făcut o treabă așa de bună, încât noi suntem aici și ne folosim de greșelile lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
mai atent supravegheate de comisiile rogatorii... Tace însă mâlc. Nu e momentul să discute acest subiect. Împă ratul se arată interesat de fiul său... Augustus își ia o mină plictisită. Pe bietul părinte îl trec apele. Se teme de primejdiile știute și neștiute care-l pasc pe Nar cissus. Ridică un pic tonul: — Unul dintre acești cavaleri nerușinați, puși pe jecmăneală, a intrat în mai multe rânduri pe pământul omului nostru, pretinzând că e domeniu public... O lumină tăioasă sclipește în
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Două sute de renminbi? —Patru, zise Vera. Harry ridică din sprâncene. —Patru? Asta ar Însemna aproape cinci mii de la toți. Poate e cam mult. O să creadă că ne e milă de ea. Și nu ne e milă? zise Vera. E lucru știut că În China nu-ți dau ajutor de șomaj dacă ești concediat. — Eu voi da mai mult, spuse Bennie. Toată lumea protestă. Bennie adăugă jenat: — Păi, cam e vina mea că am ales-o. Nimeni nu se grăbi să-l contrazică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
o peșteră în munți, dar toți ridicau, nedumeriți, din umeri. După mai mulți ani, află din gura unui bătrân legenda Sfântului Grigorie Decapolitul, care, prigonit fiind de păgâni, s-ar fi ascuns și ar fi sălășluit în munți, de nimeni știut, într-o peșteră. După moartea lui, cei din vechime ar fi construit, chiar în peșteră, un schit în amintirea Sfântului. Pimen ciuli urechile, întrebă din om în om, colindă munții ținutului piatră cu piatră și găsi până la urmă schitul. Era
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]