KorAP: Find »[drukola/base=țărănime & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...68 69 70 ...95 >

2,363 matches

Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469

slăbiciuni a sistemului politic și social aveau să le ușureze sarcina cuceritorilor. Deosebit de importantă era lipsa de unitate dintre prinții creștini. Cu toate că erau de aceeași religie, mulți dintre conducătorii balcanici s-au aliat practic cu puterea musulmană. În măsura în care era implicată țărănimea, povara grea a feudalismului făcea adesea ca noii conducători, care aveau un alt sistem de organizare a pămîntului, să fie bine primiți. Ultimul conducător al Bosniei i-a spus papei că autoritățile turcești îi atrăseseră de partea lor pe țărani

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
pe care îi putea controla și care, la rîndul lor, puteau fi în mare parte învinuiți de eventualele dezastre. De pildă, ocîrmuirea otomană nu se ocupa ea însăși de viața de zi cu zi sau de credințele populației creștine. Masa țărănimii era ținută sub control la nivel superior de biserica ortodoxă prin așa-numitul sistem millet, iar la nivel inferior, cel local, de autoritățile satului alese pe criterii tradiționale. Aceste două instituții constituiau deci elementul esențial al vieții creștine din Balcani

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
în folosirea armelor de foc și specialiști în luptele de gherilă. Existau adesea legături strînse între bandiți și armatoli, ei putînd schimba locurile între ei. Odată cu trecerea anilor, bandiții au ajuns să se bucure de o înaltă reputație în rîndul țărănimii creștine, deoarece unii dintre ei deveniseră un simbol al rezistenței împotriva asupririi politice și sociale. De fapt, ei chiar ofereau o alternativă individului aflat sub presiunea puternică a moșierului sau a statului. Deși acești oameni erau priviți ca niște eroi

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
ea fusese folosită și de monarhia habsburgică în timpul invadării pămînturilor sîrbești. Politica aceasta nu a avut însă succes. Deși au existat unele mișcări în sudul Herțegovinei și în Muntenegru, nu era absolut deloc vorba de o răscoală în masă a țărănimii creștine. În Principatele Dunărene, hospodarul (domnitorul) Moldovei, Dimitrie Cantemir, i s-a alăturat lui Petru cel Mare, dar Constantin Brîncoveanu al Valahiei a refuzat să acționeze. În iulie 1711, țarul și armata lui au fost încercuiți pe rîul Prut. Aflat

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
autorității otomane și ale războaielor dezastruoase. Grecii Așa cum am văzut, prin secolul al optsprezecelea, statutul cel mai favorabil din rîndul creștinilor era deținut de greci, în special de negustori și de cei care colaborau cu guvernul otoman. Cu toate acestea, țărănimea din Grecia propriu-zisă beneficia și ea de largi drepturi de autoadministrare. Deși populații grecești puteau fi găsite împrăștiate pe tot cuprinsul imperiului, concentrația maximă se situa în insulele din Marea Egee, în Pelopones, în Tesalia și în Rumelia. Grecii trăiau în

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
tensionată de faptul că, deși aveau poziția dominantă în cadrul clasei conducătoare, musulmanii constituiau doar 33% din populație. Atît în Bosnia cît și în Herțegovina, ortodocșii dețineau o majoritate de 43%, catolicii alcătuind o minoritate de 20%. Pe beilîkuri și agalîkuri, țărănimea ortodoxă slavă era deci în mare parte subordonată moșierilor musulmani de origine slavă. În ceea ce privește loialitatea, musulmanii erau desigur de partea dominației otomane, cu condiția acordării unei puternice autoguvernări în provincii, în vreme ce ortodocșii se simțeau atrași de vecinii lor sîrbi și

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
eforturi ca să înlăture efectele marilor nenorociri abătute asupra țării ca urmare a proastei guvernări și a războiului. Reforma fanariotă. După încheierea păcii, ambele principate erau în stare de haos. Deosebit de disperată era situația de la sate, unde fuga în masă a țărănimii zdruncinase din temelii întregul sistem fiscal. Dat fiind că aici nu fusese niciodată instituită direct administrația otomană, pămînturile românești nu fuseseră incluse în sistemul timarelor. În schimb, terenurile rămăseseră sub controlul aristocrației autohtone. Boierii își păstraseră moșiile și puterea politică

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
fixe, sume mari de bani. Cum s-a ajuns practic la o asemenea situație nu este limpede. Cu toate acestea, începînd din secolul al șaisprezecelea, boierii și mînăstirile și-au putut întări pozițiile atît în detrimentul autorității centrale, cît și al țărănimii. Familiile de boieri au dobîndit controlul asupra satelor primindu-le în dar de la stat sau de la mînăstiri. Unele sate s-au vîndut de bunăvoie în schimbul apărării lor sau a scutirii de taxe. Familiile din clasa dominantă puteau cumpăra sau pune

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
grup era constituit din iobagii legați de satele și de pămîntul lor și aflați sub jurisdicția unui boier, iar ultimul dintr-o serie de șerbi, numiți scutelnici, care nu posedau nici un petec de pămînt și îl slujeau direct pe boier. Țărănimea suporta aproape întreaga povară a taxelor datorate statului. Ea trebuia totodată să plătească unui boier sau unei mînăstiri dări pentru folosirea pămîntului. În plus, țăranul era dator să presteze corvezi, obligații sub formă de muncă, numite clacă. În secolul al

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
statului. Scopul monarhilor din secolul al optsprezecelea, în special cel al Mariei Tereza și al lui Joseph al II-lea, era extinderea puterilor ocîrmuirii centrale și intervenția directă în problemele claselor sociale de jos, în primul rînd în cele ale țărănimii. Tentativa de a institui un fel de absolutism regal similar celui din Franța sau Prusia avea să eșueze în mare parte din cauza forței deținute de reprezentanții claselor sociale locale, mai ales de cei din Ungaria. Datorită faptului că majoritatea populațiilor

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
financiare îndestulătoare pentru asigurarea unei guvernări moderne constituia un obstacol major în calea reformei. La începutul secolului al optsprezecelea, puterea politică se afla în mîinile nobilimii provinciale. Avînd relații directe cu marea masă a populației și deținînd controlul total asupra țărănimii înrobite, atunci cînd era unit, grupul acesta putea efectiv sfida guvernul central. Mai mult, membrii nobilimii ocupau poziții înalte atît în stat, cît și în cadrul bisericii. Ei alcătuiau corpul de ofițeri din armată. Nu plăteau deloc taxe sau unele foarte

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
oarecare măsură să profite de aceste diferențe, atît marea cît și mica nobilime, atît cea veche cît și cea parvenue (parvenită n.t.) aveau tendința să strîngă rîndurile atunci cînd era vorba despre privilegiile lor fundamentale, cum erau controlul asupra țărănimii sau scutirea de impozite. În general, nobilimea, în special cea maghiară, avea o concepție vagă relativ la credința ei față de imperiu, cu excepția cazurilor cînd îi erau implicate direct interesele. Cel puțin în regiunile discutate aici, loialitatea nobililor avea drept prim obiectiv

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
sîrbă, care nu aveau o nobilime autohtonă și nici reprezentanți în diete, ele erau mai predispuse la schimbări și mai înclinate să se bizuie pe puterea centrală. Între eșalonul superior al societății, reprezentat de nobilime, și talpa țării formată din țărănimea înfeudată se afla pătura mijlocie a țăranilor liberi, a meșteșugarilor, negustorilor, funcționarilor, profesorilor și a altor categorii profesionale. Întreaga chestiune a vieții citadine, a comerțului și industriei va fi discutată într-o secțiune ulterioară, iar statutul țărănimii libere este prezentat

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
țării formată din țărănimea înfeudată se afla pătura mijlocie a țăranilor liberi, a meșteșugarilor, negustorilor, funcționarilor, profesorilor și a altor categorii profesionale. Întreaga chestiune a vieții citadine, a comerțului și industriei va fi discutată într-o secțiune ulterioară, iar statutul țărănimii libere este prezentat în continuare în acest capitol. E suficient deocamdată să afirmăm că apariția unei clase mijlocii educate și distincte constituie un aspect major în cadrul analizei intensificării sentimentului național în toate regiunile aflate în discuție. În partea inferioară a

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
au încurajat intervenția agenților și a instituțiilor lor în multe aspecte ale vieții națiunii. În cadrul Imperiului Habsburgic, atitudinea lor era revoluționară prin aceea că intenționau să facă din autoritatea guvernului central un scut între nobilimea feudală și marea masă a țărănimii înfeudate împovărată de taxe. Statul urma deci să joace rolul unui moderator și al unui judecător între două clase sociale. Despoții luminați nu erau absolut deloc democrați; ei nu-i considerau egali pe senior și pe țăran. Autocrați înnăscuți, ei

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
bază, ei puteau totodată să intre în rîndurile aparatului birocratic. Reformele acopereau multe aspecte ale vieții naționale: administrația, justiția, religia, educația, poliția economică și relațiile dintre senior și țăran. Pentru croații, românii, sîrbii și slovenii din cadrul imperiului, reformele referitoare la țărănime, la reglementarea prerogativelor bisericilor și la măsurile luate în vederea îmbunătățirii educației aveau să fie cele mai importante. Ele sînt analizate aici în primul rînd pentru că aveau în vedere întregul imperiu (vezi harta 13), iar în al doilea rînd pentru că afectau

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
aici în primul rînd pentru că aveau în vedere întregul imperiu (vezi harta 13), iar în al doilea rînd pentru că afectau regiunile de care ne ocupăm în mod special. Harta 13. Imperiul Habsburgic în 1780 Era firesc ca situația grea a țărănimii să constituie prima preocupare a unei ocîrmuiri reformatoare care urmărea creșterea puterii statului. Țărănimea era sursa principală a veniturilor provenite din impozite și a recrutărilor. Autoritatea centrală nu-și putea permite să vadă acest sector al populației decăzînd. Trebuiau luate

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
în al doilea rînd pentru că afectau regiunile de care ne ocupăm în mod special. Harta 13. Imperiul Habsburgic în 1780 Era firesc ca situația grea a țărănimii să constituie prima preocupare a unei ocîrmuiri reformatoare care urmărea creșterea puterii statului. Țărănimea era sursa principală a veniturilor provenite din impozite și a recrutărilor. Autoritatea centrală nu-și putea permite să vadă acest sector al populației decăzînd. Trebuiau luate anumite măsuri pentru ca aceasta să se asigure că el putea continua să-și joace

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
schimbări sociale și politice. Această atitudine a făcut din Joseph al II-lea un adversar pe față al nobilimii și al privilegiilor ei istorice exercitate prin intermediul dietelor; el a criticat totodată atît scutirea de impozite a nobililor cît și dominarea țărănimii de către aceștia. Curînd după moartea mamei sale, cînd a fost mai liber să-și pună în aplicare propriile idei, împăratul a început să introducă reforme mai radicale, în primul rînd abolirea iobăgiei. Măsura aceasta a fost luată în 1785 în

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
constituit un focar de controverse și dispute în rîndul tuturor naționalităților pînă la dizolvarea imperiului. Joseph al II-lea a subminat deci două dintre instituțiile fundamentale ale monarhiei: nobilimea provincială, a cărei forță consta în dominarea administrației locale și a țărănimii, și biserica catolică, cea mai puternică organizație ecleziastică. Din nefericire, împăratul nu dispunea de sprijinul efectiv al unei părți de populație suficient de numeroasă. Marea masă a societății care spera el că va beneficia de pe urma reformelor lui, țărănimea, nu era

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
și a țărănimii, și biserica catolică, cea mai puternică organizație ecleziastică. Din nefericire, împăratul nu dispunea de sprijinul efectiv al unei părți de populație suficient de numeroasă. Marea masă a societății care spera el că va beneficia de pe urma reformelor lui, țărănimea, nu era organizată și nu avea nici experiență politică. Practic, ca grup, ea avea tendința să fie bănuitoare față de orice schimbare. S-a dovedit curînd că Joseph încercase să facă prea mult într-un interval de timp prea scurt. Un

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
opoziția permanentă a unei părți din nobilii unguri, a dus la izbucnirea în 1703 a unei revolte majore împotriva dominației habsburgice. Condusă de Ferenc Rákoczy, mișcarea avea drept obiective rezolvarea problemelor evident conflictuale ale opoziției nobilimii față de Viena și dorința țărănimii de a-și îmbunătăți statutul și eventual de a pune capăt iobăgiei. Nobilul și țăranul erau deci uniți împotriva dominației habsburgice. În ciuda faptului că armata habsburgică putea învinge forțele rebelilor, prin Pacea de la Szatmár (Satu-Mare), Carol al VI-lea a

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
în favoarea dietei ungare, care era dominată de nobilimea rurală maghiară. Această acțiune se datora temerii ca nu cumva reformele de centralizare ale Vienei să priveze clasele privilegiate de statutul lor special, inclusiv de scutirea de impozite și de controlul asupra țărănimii. Biserica catolică a sprijinit această atitudine și a luptat cu înverșunare împotriva măsurilor luate de guvern, cum era Edictul Toleranței al lui Joseph al II-lea. Existența Frontierei Militare a fost de asemenea cauza apariției unor noi fricțiuni. Dieta croată

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
privilegii ca și nobilii. În general, provincia era organizată în mare parte ca și alte ținuturi ale coroanei ungare. Prin organizațiile lor din cadrul comitatelor și prin poziția lor în dietă, nobilii dominau viața politică a țării și dețineau controlul asupra țărănimii înrobite. Teritoriul sas, cunoscut sub numele de Fundus Regius sau Königsboden (Ținut Regal) avea anumite instituții speciale. El era guvernat de un conte și de o adunare purtînd numele de Nationsuniversität. Acest organism alegea candidatul pentru rangul de conte, dar

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
în propria lor provincie cît și în Moldova și Valahia. Reformele din Transilvania. Ca și în zonele analizate pînă acum, reformele introduse de Maria Tereza și de Joseph al II-lea în Transilvania se refereau în primul rînd la statutul țărănimii, la organizarea administrației și la biserici. Chestiunea țărănească are o importanță de prim ordin pentru studiul nostru întrucît românii formau elementul component major al populației iobage. În secolul al optsprezecelea, nobilimea alcătuia în toată Transilvania un mic procentaj din masa

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]