7,853 matches
-
ca pana corbului. Copiii îi spuneau de fapt „Bibicu’” lui Cosmin. Nimeni nu știa de unde i-a apărut acest apelativ pe care micul rudar îl acceptase cu plăcere. Lui Cosmin îi plăcea tare mult de mărunțica Ana și cum la țigani căsătoriile se aranjează din fragedă copilărie, spera ca tatăl lui să ’’negocieze” ca să o ia de nevastă pe Ana peste 2-3 ani, poate și mai devreme după tradiția țigănească. Mânat de aceste sentimente copilărești, toată ziulica cât era de lungă
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
liceu, Că la d'astea eu sunt bun, Cu româna mi-e mai greu: De vreo câțiva ani, să zic, Dar pe nimeni nu acuz, Cum sunt toți românii-un pic, Mă declar foarte confuz, Și legal, și literar, Azi, țiganul este rrom, Fiind clar, ca și-un arțar, Ce-am putea să-i zicem pom, Și tot ce-i asociat Cu-adjectivul ... “țigănesc”, Cum, în rrom l-am botezat, Ar suna că-i românesc, De-aia ... doamna profesoară, Cu latina
ÎNTREBARE DE BAC de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363956_a_365285]
-
l-a conspectat în manuscrisele sale. Tot în scrierile sale despre români Marx nu trece cu vederea nici agresiunea de dominare a ungurilor asupra românilor transilvăneni. “După legea ungară - până la 1848 - românii din Transilvania, asimilați cu grecii, evreii, slavii, armenii, țiganii erau considerați, pe propriul lor pământ „națiune tolerată”. Românii sunt opriți să poarte haine și pantaloni de postav, cizme, pălărie mai scumpă de un florin și cămașă de pânză fină. Ei erau numiți „plebea vagaboandă”, deși formau 2/3 din
ADEVĂRURI EDIFICATOARE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362991_a_364320]
-
clădiri sau după boscheți. O luă și el cocoșat spre clădirea din față și încercă să adulmece de unde vine focul de armă. Nu-și dădu seama prea bine, venea de undeva din spatele unui bloc din parte opusă. Doi pui de țigani, fără să le pese, se zbenguiau în mijlocul străzii, cântând ceva. Scena era grotească, un domn în vârstră, se opri și privi spectacolul, se închină și o luă la stânga, zâmbindu-i și zicându-i în glumă: -Eu am apucat și bombardamentele
REVOLUŢIA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363466_a_364795]
-
Mihai Valdescu! După două zile de goană și o singură înnoptare la un boier gras și pus pe șotii, dar cu suflet de bunic, ajunseră la porțile cetății. De îndată acestea au fost larg deschise sub uralele locuitorilor și muzica țiganilor. Însuși principele Vlad le ieși în întâmpinare îmbrățișându-l cu căldură pe viitorul ginere! - Tare chipeș te-ai făcut Mihăiță! Când te-am văzut ultima oară erai un copilaș zburdalnic și plin de năzdrăvănii! Acum ești flăcău în floarea vârstei
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
a spus Levente Fazakas. VOR ȘI TRADIȚIILE ROMÂNEȘTI, CU CARE NU LE ESTE ... JENĂ L-am întrebat, dacă ar fi ca Ținutul Secuiesc să obțină autonomie, atunci vor renunța și la tradițiile pe care le-au împrumutat de la românii, de la țiganii din zonă. ”Nu. Nu. În nici un caz. În nici un caz. Deci cultura rămâne cultură. Deci sunt influențe și acum. Asta e ca o istorie. Istoria nu poți s-o influențezi. Deci nu renunțăm, și suntem mândri de fapt că ... deci
UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GÂT ÎN SUA CÂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > POEM FILOZOFIC Autor: Stejărel Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului strigai disperarea filozofând pe la icoane, mocirla gurii tale a izbucnit în claritatea lacului, țiganii, de la capătul satului , bat potcoave rupând bariera fonică a timpului, potcovind răsăritul dimineții, chipul tău atât de neînchipuit, fumegă, alungând strigoii de pe pereți, îmbraci mantia de smoală, în timp ce pe coaste îți umblă câmpia, țiganul despotcovind răsăritul ți-a adus potcoavele
POEM FILOZOFIC de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362538_a_363867]
-
tale a izbucnit în claritatea lacului, țiganii, de la capătul satului , bat potcoave rupând bariera fonică a timpului, potcovind răsăritul dimineții, chipul tău atât de neînchipuit, fumegă, alungând strigoii de pe pereți, îmbraci mantia de smoală, în timp ce pe coaste îți umblă câmpia, țiganul despotcovind răsăritul ți-a adus potcoavele, numai două, două ți-a adus din cele patru cerute, nu e nimic, ai să îl bagi mâine la carceră, știi, carcera aceea cu drugi de metal și apă până la brâu, timpul e albăstriu
POEM FILOZOFIC de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362538_a_363867]
-
ți-a intrat în ochi, e văzduh printre chipuri, morarul a oprit moara, o să cumpăr făină pentru cozonaci dar chipul tău am să îl torn iar în forme, a mușcat deja dimineața din noapte încerci să o potcovești din nou țiganul a intrat la carceră în timp ce două raze au țâșnit în ochii lui, împietrindu-l, timpul e larg, iar la poartă mă așteptau pramatiile golănești, am blestemat atunci amorul de pat și amorul de bani și ți-am șters fața cu
POEM FILOZOFIC de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362538_a_363867]
-
îi cereau oamenii. Și atunci piticul îi juca vesel pe creier: dacă repară și camioneta? Într-o zi l-a văzut pe Bibilică țiganu’, că i-a adus trei căruțe cu chirpici și l-a întrebat: pentru ce? A râs țiganul: --Mi-a făcut niște reparații și n-am avut cu ce să-l plătesc. A văzut la mine stiva cu chirpici refuzați de un client și mi-a zis că el este de acord să-l plătesc cu ei. Cum, mă
S.R.L. AMARU -5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/361026_a_362355]
-
dau. Oricum, reparațiile lui făceau mult mai mult. Pricepi cum l-am fraierit? Ha, ha,ha! A priceput Tache și a râs și el: păi, așa l-am fraierit și eu. Dacă e amărăștean, trebuie fraierit. Și i-a povestit țiganului tărășenia cu camioneta. Ce-au mai râs amândoi. Însă Mărășteanu, în locul grajdului demolat, a turnat o fundație și o pardoseală din beton,peste care a zidit două încăperi pentru uscarea și depozitarea plantelor medicinale,așa cum îl instruise doamna Virginica. Mărășteanu
S.R.L. AMARU -5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/361026_a_362355]
-
Buzău îmbrăcat în frumoase haine albe de zăpadă. Plecam în campania topografică încă din luna aprilie și acum mă bucuram că, deși doar pentru câteva luni, voi duce o viață mai confortabilă, la casa mea și nu tot timpul ca țiganul cu cortul. Nu sunt un alintat din fire, dar îmi lipsea confortul minim al locului și al lucrurilor mele. Pe teren, viața se desfășura între muncă și binefacerile naturii. Eram cazat în sate sau comune, care nu ofereau altă posibilitate
PĂSĂROIUL de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361096_a_362425]
-
Eram mare! Am pomenit de șeful orchestrei, un virtuos acordeonist, cunoscut și în afara granițelor orașului sub numele de Păsăroiu. Era o poreclă transformată în faimă, în urma unei întâmplări pe care am aflat-o de la unul dintre membrii orchestrei lui. El, țigan tinerel, frumos foc, era un virtuos talent muzical și o atracție a femeilor. Nu de puține ori femeile rugau soții să meargă la restaurantul „Dunărea” să asculte muzică bună, de fapt în dorința de a-l vedea pe el. Ba
PĂSĂROIUL de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361096_a_362425]
-
se apropie de mine ... dar din principiu îi resping. Serviciul e serviciu, mă bucur de mult respect și nu am răspuns niciodată nici măcar unor aluzii nevinovate chiar dacă tentații există mereu. - Dar ce părere ai despre tânărul și atrăgătorul dirijor? Este țigan, dar ce importanță are? E tare frumos și, din auzite, este bărbatul cu care-ți poți satisface toate fanteziile ... Tu îl soliciți ca profesor, apoi ... vei putea decide când te afli în preajma lui ... Dacă tu nu-l vrei, zău că
PĂSĂROIUL de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361096_a_362425]
-
a început să-i încolțească în minte. Gândul nu a mai părăsit-o nici nopțile, cînd abia reușea să ațipeasacă și se trezea leoarcă de transpirație, de emoții și de dorințe. După câteva zile, a hotărât să-l roage pe țigan să vină să-i dea lecții de muzică. Primele noțiuni au fost învățate în prezența colonelului dar într-o seară, când acesta era plecat într-o misiune pentru câteva zile, după ce l-a servit pe "profesor" cu un păhărel de
PĂSĂROIUL de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361096_a_362425]
-
seară, când acesta era plecat într-o misiune pentru câteva zile, după ce l-a servit pe "profesor" cu un păhărel de coniac și după ce a verificat că nimic nu o deranjează, provocându-l, s-a lăsat pradă brațelor vânjoase ale țiganului. Acesta i-a oferit ceea ce soțul, ocupat cu munca lui neglijase să-i ofere suficient vinovată fiind oboseala și solicitările serviciului. Lecțiile de muzică se dovedeau eficiente, dar slăbeau prudența minimă a doamnei. Nu se mai putea stăpâni și i
PĂSĂROIUL de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361096_a_362425]
-
oferit ceea ce soțul, ocupat cu munca lui neglijase să-i ofere suficient vinovată fiind oboseala și solicitările serviciului. Lecțiile de muzică se dovedeau eficiente, dar slăbeau prudența minimă a doamnei. Nu se mai putea stăpâni și i se părea că țiganul îi făcuse sigur farmece devenind dependentă de el. I-a mărturisit asta și prietenei ei. Mulți dintre vecinii care începuseră să bănuiască ceva, acum erau siguri, mai ales că adesea auzeau gemete și bănuiau că doamna învăța cu sârg nu
PĂSĂROIUL de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361096_a_362425]
-
cât era de frumoasă, dormind cu un surâs care dădea de gol satisfacția trupului pe care se pare că nu i-l cunoscuse până atunci. I-a trezit brusc din somnul dulce cu câteva lovituri de curea, date la-ntâmplare. Țiganul, deschizând cu greu ochii, îl auzi pe colonel adresându-i-se, nu cu vorbe, ci cu tunete: - Nenorocitule! Am muncit o viață întreagă pentru a ajunge unde am ajuns și i-am oferit acestei femei tot ceea ce va pierde - onoare
PĂSĂROIUL de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361096_a_362425]
-
nu cu vorbe, ci cu tunete: - Nenorocitule! Am muncit o viață întreagă pentru a ajunge unde am ajuns și i-am oferit acestei femei tot ceea ce va pierde - onoare, lux, casă, realizări spre a fi batjocorit și furat de un țigan? Ea, trezită brusc din beție și din somnul dulce, speriată de moarte, amuțise de spaimă. Bărbatul ei continuă să vorbească cu țiganul: - Pentru că v-am prins în fapt, nu aștept ca legea să-mi facă dreptate... mi-o voi face
PĂSĂROIUL de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361096_a_362425]
-
acestei femei tot ceea ce va pierde - onoare, lux, casă, realizări spre a fi batjocorit și furat de un țigan? Ea, trezită brusc din beție și din somnul dulce, speriată de moarte, amuțise de spaimă. Bărbatul ei continuă să vorbească cu țiganul: - Pentru că v-am prins în fapt, nu aștept ca legea să-mi facă dreptate... mi-o voi face singur. Tu vei plăti în felul tău. Ești vinovat, dar nu într-atât cât este ea, care s-a coborât josnic și
PĂSĂROIUL de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361096_a_362425]
-
la gândul că îndata îi va tăia pe amândoi. Bărbatul se arăta de un calm rece, cu toate că sângele îi fierbea în vine, ochii parcă îi ieșiseră din orbite. Acumulase în el toată ura din lume uitându-se, pe rând, la țigan și la ea, bibeloul lui, comoara lui cea mai prețioasă, adorată, mândria lui. Se apropie de ea,. O mică ezitare, citind în ochii ei disperarea, părându-i-se pentru o clipă că lacrimile care-i brăzdau fața frumoasă ca de
PĂSĂROIUL de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361096_a_362425]
-
-i brăzdau fața frumoasă ca de porțelan exprimau regretul faptei ei necugetate. Totul însă nu a durat decât o clipă: imaginea soției sale goale lângă un alt bărbat i-a întunecat vederea de ură. A trecut imediat cu cuțitul în dreptul țiganului care-și văzu în fața ochilor sfârșitul. Acesta speriat de moarte trecu la văicăreli, la plânsete și tânguieli, implorându-l să-l ierte: - Doamna mi-a tot făcut apropouri și cred că și farmece mi-a făcut, că eu nu mi-
PĂSĂROIUL de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361096_a_362425]
-
cere dragoste și nu are cine să i-o dea... Vă rog din toată inima, domnule, să mă iertați, am și eu familie, nu am putut rezista ispitei, mi-a dat mult de băut, mi-a luat ochii și voința.... Țiganul tot țigan, încearcă totul ca să-și salveze pielea. - Am să fac tot ce-mi porunciți, domnule, dar... poate... Alături, frumoasa-i soție cu frânghiile pătrunse adânc în carne, se zvârcolea și urla de durere și spaimă de ce va urma. Aștepta
PĂSĂROIUL de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361096_a_362425]
-
și nu are cine să i-o dea... Vă rog din toată inima, domnule, să mă iertați, am și eu familie, nu am putut rezista ispitei, mi-a dat mult de băut, mi-a luat ochii și voința.... Țiganul tot țigan, încearcă totul ca să-și salveze pielea. - Am să fac tot ce-mi porunciți, domnule, dar... poate... Alături, frumoasa-i soție cu frânghiile pătrunse adânc în carne, se zvârcolea și urla de durere și spaimă de ce va urma. Aștepta cu sufletul
PĂSĂROIUL de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361096_a_362425]
-
fac tot ce-mi porunciți, domnule, dar... poate... Alături, frumoasa-i soție cu frânghiile pătrunse adânc în carne, se zvârcolea și urla de durere și spaimă de ce va urma. Aștepta cu sufletul la gură, sigură că, după ce va termina cu țiganul, bărbatul o va omorî. Își dădea seama că merită să plătească nebunia care a dus-o la dezastru. Colonelul abia abținându-se i-a spus: -Nu-mi voi sacrifica viața pentru o netrebnică ucigându-vă cum vi s-ar cuveni. Îmi
PĂSĂROIUL de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361096_a_362425]