2,211 matches
-
inutile ca tentativele sale de a explica muzica Iui Schumann, pentru că ele, Parcele, dețin însuși secretul locului de unde izvorăsc aceste sunete divine, muzica sferelor. Nici strigătele disperate din labirint, pentru a găsi ieșirea, numindu-le pe cele trei fete niște țigănci, fără cultură, nu sunt sortite unei șanse mai bune. Ele s-au retras pentru totdeauna în același spațiu din care proveneau: minunea nu se poate întâmpla decat o dată în viață. Rătăcirea în labirint este simptomatică pentru Gavrilescu: dupa ce ratează
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
încercarea neizbutită de a-1 ține în loc, urmată de o îmbătrânire subită: era "mai slab decat se știa, și totusi cu pântecul slab și umflat", semnificș îndreptarea spre moarte, personajul fiind prins într-un giulgiu, simbol al morții. Ieșirea de la țigănci este însoțită de aceleași evenimente care preced intrarea: timpul își reia cursul, ceasul arăta orele opt, căldura este încă puternică, același uruit infernal al roților de tramvai. Totul pare la fel, număi că acum,timpul este diferit. Nimeni și nimic
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
alții au murit; după dispariția misterioasă a soțului, Elsa plecase în Germania), nici banii, numai tramvaiul pare să fie același. Gavrilescu nici acum nu înțelege ce s-a întâmplat: lumea defilează prin fața lui exact după scenariul stabilit în locul numit la țigănci, singurul reper rămas viabil în universul nou. Precum mareele, timpul se retrage, luând cu el victime, pentru a avansa din nou, depunându-1 pe cel răpit, care nu depașise proba de a pluti pe creasta valurilor, pe un alt țărm, diferit
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
un alt țărm, diferit de cel de la plecare. Limitele universului în care a trăit îl fac pe Gavrilescu să nu înțeleagă esențialul, rătăcit într-o lume de o incomprehensibilitate dincolo de capacitățile lui: timpul trecuse, se făcuse târziu, exact cum spuseseră țigăncile, afară scurgându-se doisprezece ani. În continuare evenimentele se desfașoară tot după o regulă care îi scăpa personajului principal sau dupa nici o regulă: birjarul parcă atemporal care îl duce la locul magic este un mesager, care îl ajută pe neștiutor
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
scăpa personajului principal sau dupa nici o regulă: birjarul parcă atemporal care îl duce la locul magic este un mesager, care îl ajută pe neștiutor să se descurce, singurul punct de intersecție între cele două secvențe de timp fiind tot la țigănci. Pendularea aceasta între două lumi, acum bizare amândouă, una străjuită de astrul nopții, cealaltă-ascunsă, atesta invazia totală a irealului, birjarul fiind un fel de Charon, care face legătura cu punctul de inflexiune, aici lucrurile rămânând neschimbate: aceeași baba, care îi
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
și cu o logică binară precară pentru complexitatea unui asemenea real. Fantasticul țâșnește impetuos, nefiinf nici nirdic, nocturn, nici sudic, diurn, ci conținându-le pe amândouă. Iar atunci când se întâlnește cu lirismul, rezultatul e covârșitor, de o frumusețe unică. La țigănci are claritatea demonstrativă a unei ecuații fantastice cu substrat simbolic și ritual, elaborate de către un asiduu căutător de mituri, preocupat să încifreze în interstițiile txtului cât mai multe chei arhaice. Fidel sintaxei genului fantastic, unde amănuntele, adesea impreceptibile, au un
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
prin trup. În opoziție cu toate cele trei tipuri de dragoste, Arghezi demitizează complet conceptul în poeziile Tinca și Rada din volumul Flori de mucigai. Avangardist, ironizează clișeele romantice și convertește, șocant, iubirea în sexualitate. Arghezi stinge cu totul imaginea țigăncii cuminți. Tinca este infidelă, dar și provocatoare, iubirea pentru ea fiind cauza crimei lui Năstase. Este supusa unui interogatoriu dur, folosind limbaj trivial: „Cine ți-a frământat carnea de abanos?”, „Cui i-ai dat, fă, să ți o cunoască/Făptura
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
focoase cu gândul la măritiș, "coardele" (prostituatele) din gangul de sub Hotel Nord cu care hoții coabitau și se distrau. Autorul conturează câteva dintre aceste victime ale sărăciei și violenței: Didina, Voica, Sinefta. Didina este ibovnica lui Bozoncea, starostele Gropii, o țigancă înaltă, bine clădită, cu păr bogat adunat într-un coc. Pentru ea Bozoncea fura s-o îmbrace și să-i îndeplinească poftele. A scos-o din Cruce (Crucea de Piatră, cartier bucureștean cu bordeluri), i-a furat-o "peștelui" Sandu-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Suceava. Țâgănașu’ a furat-o iar. Femeia s-a dus din nou după fată și țâganca a amenințat-o pe femeie: «Te fac eu să nu mai ai grija fetei niciodată!» Au luat fata cu tot cu țâgănaș la ei acasă și țiganca i-a dat ceva băietului să-i deie soacrei. Când începea părintele Argatu slujbele, pe ea o lua ceva și-o izbea de perete, îi sărea căciulița de pe cap; o izbea de celălalt perete. «Lasă-mă-n pace că mă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Au venit doi milițieni la cotineață, au făcut închipuirea acolo. «Babo, ți-am adus băiatul care ți-a furat găinile». Când colo, era Ciochină! Dacă n-am rămas nebună: vecin, acilea, să saie gardu’... - Era țigan? - Nu, român! Io-s țigancă. Sărăcie nenorocită. Se lasă amurgul. Trec gâștele sălbatice peste balta Jirlăului. Țipăt stins în «V» ascuțit spre sud. Păcat că zboară prea sus... - Nu m-a chemat nimeni la poliție pentru că mi-au furat găinile, se revoltă Dumitru Antohi. Nu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
M-au internat de două ori la neurochirurgie - alte 79 de zile. Ca să constate că era de la glontele ricoșat în cap în partea dreaptă, îmi afecta partea stângă. Pe 17 septembrie 1991, m-au pensionat.” Tot răul spre... afaceri cu țigănci Era internat la Spitalul 9 cu unul de la Autobuzul, care își cumpărase un microbuz. La Conțești este zonă legumicolă și Victor s-a gândit să încerce și el ceva. “M-am dus la Autobuzul și am cumpărat un TEVEU. Dar
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
unul de la Autobuzul, care își cumpărase un microbuz. La Conțești este zonă legumicolă și Victor s-a gândit să încerce și el ceva. “M-am dus la Autobuzul și am cumpărat un TEVEU. Dar până să iasă legumele primăvara, căram țigănci cu ștevie și urzici. Luam două-trei salarii într-o noapte. Țigăncile stau pe lângă pădure. Le luam 100 de lei pentru un sac. Intrau 15 pe 9 locuri. Sus pe portbagaj puneam 30-40 de saci cu ștevie pe care o duceam
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
zonă legumicolă și Victor s-a gândit să încerce și el ceva. “M-am dus la Autobuzul și am cumpărat un TEVEU. Dar până să iasă legumele primăvara, căram țigănci cu ștevie și urzici. Luam două-trei salarii într-o noapte. Țigăncile stau pe lângă pădure. Le luam 100 de lei pentru un sac. Intrau 15 pe 9 locuri. Sus pe portbagaj puneam 30-40 de saci cu ștevie pe care o duceam la piețe la Sălăjan, la Obor, Râmnicu Sărat, Big Berceni, Miniș
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
locuri. Sus pe portbagaj puneam 30-40 de saci cu ștevie pe care o duceam la piețe la Sălăjan, la Obor, Râmnicu Sărat, Big Berceni, Miniș. Seara, mă duceam și-i luam înapoi. Mai luam 100 de lei de persoană. O țigancă câștiga 1000 de lei pe un sac. După ștevie, veneau legumele la rând. Ridicam saci cu pepeni pe portbagaj și pe urmă m-am operat și de hernie de disc. Călușul Construcția lui, de la pământ, vine de departe, din hăurile
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
cu Oltenia. Dansurile noastre se asimilează cu ustemele oltenești iuți. Am studiat doi ani la Școala Populară de Artă, am fost și instructor coregraf...” “Primul hectar l-am luat pe câteva vedre de vin și de țuică” Gata cu urzicile țigăncilor, cu ardeii și castraveții. Trebuia să încerce o afacere adevărată. „Lăngă Primăria Capitalei, erau Sindicatele unde închiriase Nica Leon la o firmă de turism. Am luat legătura cu ei. Mi-au dat să fac niște curse cu microbuzul pe la Odessa
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
ar fi vorba despre legenda unei fotografii sau de o didascalie de teatru: O masă de seară pe sfârșite. Masa este în dezordine. Ofițerii și tiganii fumează țigări. Doi țigani zdrăngăne la chitară într-un colț al tavernei și două țigănci, în mijlocul scenei, dansează 110... Când cotextul o permite, în special dacă frazele sunt scurte, poate exista și un efect de accelerare, prezentul lăsând impresia unei succesiuni pure de procese, în loc să le înlănțuie, după cum face prezentul simplu. Ilustrativ în acest sens
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
vreme de atunci, nu? o imitație malițioasă și destul de obraznică, ..., despre Eliade"21, în cele din urmă va deveni un mare admirator al operei literare eliadiene, fiind impresionat în mod deosebit de nuvela O fotografie mai veche de 14 ani. ,,La Țigănci, Adio, În strada Mântuleasa: trei perfecțiuni. Dar pentru mine O fotografie exprimă mai mult decât oricare nuvelă fantastică a lui M.E. adevăruri cutremurătoare și face loc în cadrul literaturii universale viziunii românești și ortodoxe despre viață și tainele ce ne înconjoară
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
pățanii din actele I și II ale piesei: „Da știi?... bucățică tăietă... Ba încă ce?... să mă arăte la o mulțime de boieri, cum m-am troienit în Păcurari, și cum îmi fac sprincenile, și cum mă sfădesc cu Ioana țiganca, și cum mă chinuiesc ca să-mi mărit fetele!...“ Iată, cred, în cadrul literaturii noastre, primul exemplu de „punere în abis“ („enclavă întreținând o relație de similitudine cu opera ce o conține“, „oglindă internă reflectând ansamblul povestirii“ - L. Dällenbach, Le récit spéculaire
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
date afară din cetate, și nonvaloare: "În toamna anului 1939/ Când zorile ieșeau din mare înghețate,/ Trei morți vegheau, trei morți:// Isus, Lord Byron și Panait Istrati"145. Ben. Corlaciu publică un poem al tavernelor, realizând un portret al unei țigănci a cărei înfățișare pare a fi mai ispititoare chiar și decât florile pe care le vinde, Florăreasa, poem încheiat cu aceeași formulă sfidătoare, pe care o întâlnim și la Dimitrie Stelaru: "Nici ce băusem nu aveam cu ce plăti". Pagina
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
La unul din acele baluri ale lăutarilor am văzut pe nora marelui și prea modestului meșter al arcușului romînesc, Grigoraș Dinicu, în rochia ei de lamé prinsăn șold și în pantofii ei de argint, jucînd - cu toți dracii ei de țigancă”. Sînt convins că în pliurile altor memorii, încă necercetate, și nu într-ale unei povești, stă informația căutată: au fost „pantofi de aur, expuși în vitrin[e]”. Frigul e una dintre senzațiile evocate chiar în poemul „Plumb”: „Stam singur lîngă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de vedere, În parte, vol. II poate fi socotit și un bildungsroman, pentru că urmărește devenirea lui Nicolae Moromete. Ilie Moromete trece pe planul al doilea, dar autorul continuă să-i urmărească destinul de- a lungul Întregii narațiunii. MIRCEA ELIADE: „LA ȚIGĂNCI” comentariu literar Cercetând proza de inspirație fantastică a lui Mircea Eliade, Ov. S. Crohmălniceanu afirma: „În epica sa fantastică, Mircea Eliade tinde să regăsească gustul prozei eminesciene. Imaginația poetică a autorului n-are Însă aripi cu toate că intenția misterului nu-i
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a spiritului pentru orice iese din tiparele și datele experienței comune, construcții metafizice, impulsuri erotice nefirești, practici magice. Literatura lui Înfăptuiește o remarcabilă prospectare a lumii interioare, Înspre aceste zone limită de ordin abisal...” Scrisă În anul 1959, nuvela „La țigănci” marchează o nouă etapă În proza literară a lui Mircea Eliade, fiind considerată o capodoperă a literaturii fantastice românești, inaugurată de Eminescu cu nuvela „Sărmanul Dionis” În 1872. Ca și În alte creații ale lui Mircea Eliade, tema nuvelei o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sau mituri folclorice autohtone („Domnișoara Cristina”), iar scriitorul crea două universuri de referință, realul și irealul, corespunzătoare dialecticii sacru - profan, expusă În studiile sale cu caracter filosofic, În creația de după război, această opoziție are o altă perspectivă. În nuvela „La țigănci”, ca și În alte creații, Între real și ireal, Între sacru și profan nu se mai trasează hotare precise. Se Întâlnește acum ceea ce Mircea Eliade numea „camuflarea sacrului În profan” sau „incognoscibilitatea sacrului”. Spațiul mitologic este cel al Bucureștilor. Acțiunea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
felul, Gavrilescu Își amintește că și-a uitat servieta cu partiturile muzicale la una din elevele lui, Otilia Voitinovici și pentru aceasta Își propune să se Întoarcă din drum. Din Întâmplare, ori purtat de o voință ocultă, Gavrilescu ajunge „la țigănci”, un loc suspect pentru bucureșteni. Intrat aici, trece printr-o serie de experiențe neașteptate. Bordeiul țigăncilor nu este o casă de plăceri, așa cum se credea, ci locul unor ritualuri ezoterice ( Înțelese numai de cei inițiați) a căror semnificații Îi scapă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lui, Otilia Voitinovici și pentru aceasta Își propune să se Întoarcă din drum. Din Întâmplare, ori purtat de o voință ocultă, Gavrilescu ajunge „la țigănci”, un loc suspect pentru bucureșteni. Intrat aici, trece printr-o serie de experiențe neașteptate. Bordeiul țigăncilor nu este o casă de plăceri, așa cum se credea, ci locul unor ritualuri ezoterice ( Înțelese numai de cei inițiați) a căror semnificații Îi scapă. Nu reușește să treacă probele la care este supus și drept urmare, este nevoit să rătăcească printr-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]