3,072 matches
-
de a răsturna monarhia românească, iar în Odesa s-a trecut direct la operațiuni de război, sub comanda evreului bulgar, cetățean român, Christian Rakovski, fondator al Federației Balcanice Panslave, având ca scop imediat separarea Dobrogei de România. Ambele operațiuni bolșevice ținteau la ocuparea Iașului și a Galațiului. În decembrie 1917, devenind membru al conducerii bolșevice, Rakovski, împreună cu Lenin și Troțki, au pus la cale preluarea comenzii trupelor de pe frontul românesc, trimițând un comando paramilitar, condus de Semion Roshal, operațiune sugerată, în
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
examinarea formei logice a expresiilor, așa cum se arată ea în simbolism. S-ar putea însă spune că este vorba de o schimbare a metodei, și nu a obiectivului activității filozofice. Distincția dintre activitățile care urmăresc sporirea cunoașterii și cele care țintesc să înlăture confuzii și să aducă clarificări, dintre activitățile științifice și cele filozofice, rămâne centrală. În trimestrul de primăvară al anului 1931, Wittgenstein va caracteriza astfel distincția dintre țelurile urmărite în cunoașterea științifică și în activități filozofice: „Știința clădește o
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
devenise dominantă în țările de limba engleză încă la mijlocul secolului trecut. Cea din urmă este orientată spre testarea, întemeierea sau corectarea unor intuiții conceptuale curente prin aplicarea unor metode speciale, unele cu un accentuat caracter tehnic. Inventarea jocurilor de limbaj țintește, dimpotrivă, influențarea modului nostru de a gândi prin îndreptarea atenției asupra unor lucruri pe care le știm, dar tindem să le uităm. Într-un caz, munca filozofului își propune să ne dezvăluie ceva, în celălalt să ne ajute să „ne
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
în oglindă a originalului, dar este o variantă a acestuia în măsura în care trăsăturile lui pot fi receptate corect pe terenul limbii-scop și al culturii primitoare. Reconstrucția textului în traducere În mod realist, Paul Ricoeur apreciază că o traducere bună trebuie să țintească spre o echivalență cu originalul, iar nu spre o identitate cu el, fiindcă aceasta nu s-ar putea reali-za325. Plecînd de aici se poate afirma că traducerea unui text filozofic este reușită dacă redă ideile dezvoltate de autor, în înlănțuirea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Eminescu și Heine impresionează acel aliaj intim de expresivitate și inefabil, durează impresia de rotunjime genuină sub cerul armoniei. Peste textele unor orchestratori de zile mari pribegind prin intermundii, suflă duhul dez-mărginirii. Sinonimia Poezie-Carmen (la plural Carmina), vizibilă la Horațiu, țintea infinitul logosului. "Poate prin Muzică (argumenta Edgar Poe) sufletul se apropie cel mai mult de marele țel pe care se luptă să-l atingă atunci când e animat de Sentimentul Poetic crearea Frumuseții absolute" (Principiul poetic, ed. citată). Istoricește se vede
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
bănuia" că tânărul parodist din Singur printre poeți (abia apărut în volum) "va izbuti în poezia serioasă". I Seriozitatea soresciană se vede dincolo de "narativ" în consecventa dinamitare a truismelor și drumurilor bătute; absurdul e un instrument de corecție, un antidot țintind discreditarea idilicului și făcutului. Anecdota savuroasă, poanta deșteaptă, sclipitoare, surâsul năzdrăvan, interludiile fantasmagorice, acestea reunite au câte ceva de divan oriental, de spațiu în care istorisirii i se asociază subiacent, sistematic, înțelepciunea: adică dreapta cumpănă între lucruri! La poetul de relații
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
în cadențe: / Că poezia ține de esențe" râsul face parte din recuzita sa cotidiană. Fapt e că Dimov nu renunță la umor (un umor sec) chiar și vorbind despre moarte. Un alt text, un Romanț, încorporează o declarație de principii țintind finalmente situarea deasupra normelor consacrate: M-am hotărât Să scormonesc și-n ce-i urât Și vă rog să mă credeți nu-i o poză, N-o fac nici în poezie, nici în proză, Ci într-un soi de descriere
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
cantată patetică și eșantion al mitologiei personale, s-ar cuveni citat integral. Ne limităm la un segment: Azi, iată, am văzut un curcubeu deasupra lumii sufletului meu. Vin cerbii mei în goană să se-adune Și către ei privirile-și țintesc Un codru nesfârșit de coarne brune În care mii de stele strălucesc, Sosind din dunga zării de argint Vin păsările-mi mari de sărbătoare Și-nchipuiesc pe ceruri, fâlfâind, Un ocean de aripi mișcătoare; Întreaga lume-a sufletului, vie, Palpită-ntr
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
un sine nou" (Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dictionnaire des symboles, ed. 1982). Liviu Ioan Stoiciu preia elemente de cadru mitic, modifică ad libitum, actualizează și schițează aluziv o filozofie; se pronunță sistematic în spiritul unui umanism raționalist. "Al șaselea glas" țintește clar instalarea în "Centrul Lumii"; din vechea gândire sapiențială se preia esențialul: "A te concentra, a găsi propriul / tău centru". Sentențios, solemn, Corul clamează lapidar: "În prezent culoarele labirintului se înmulțesc". În Antistrofa intră în joc "marele Inconștient", "Trecutul", "Puterea
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
o altă efigie, afirmând că Poetul, "acest duh al vieții", încorporează într-o singură ființă un tribun și un ascet. Tribun fără să pară fusese Grigore Vieru, începând cu cele vreo douăzeci de plachete de versuri pentru copii, scrieri suave țintind modelarea timpurie, cu motivația că: "Un cântec frumos pentru copii poate apăra în viitor o patrie..." Până târziu, întoarcerile lui în copilărie, în concretul miraculos, se vor constitui în suculente etape fabulatorii; creatorul în plină maturitate abordând acum probleme grave
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
sincer: gândul că va rămâne singur, doar pentru a-i jelui pe ai săi, îl înnebunea. "Și pentru ce?". Într-o frumoasă dimineață de primăvară, când păsărelele ciripeau de zor, hotărî să se răzbune pe toată lumea: aruncă o piatră bine țintită spre acoperiș și o altă țiglă aflată într-un echilibru fragil se despărți de suratele ei și-i căzu în cap. Julius Zimberlan muri împăcat: el n-apucă să mai sufere, acum ceilalți trebuiau să sufere pentru el! Suferi ca
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
Educația este un al doilea soare pentru cei care o au. Heraclit CUVÂNT ÎNAINTE Textele din prezentul volum țintesc să ajungă la cugetele și inimile celor ce s-au consacrat creșterii, instruirii și educației copiilor și tinerilor. Deși sunt entități distincte, scrierile grupate în această carte se armonizează într-un ansamblu de idei, organizat în jurul conceptului de educație, cu
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
sincer: gândul că va rămâne singur, doar pentru a-i jelui pe ai săi, îl înnebunea. "Și pentru ce?". Într-o frumoasă dimineață de primăvară, când păsărelele ciripeau de zor, hotărî să se răzbune pe toată lumea: aruncă o piatră bine țintită spre acoperiș și o altă țiglă aflată într-un echilibru fragil se despărți de suratele ei și-i căzu în cap. Julius Zimberlan muri împăcat: el n-apucă să mai sufere, acum ceilalți trebuiau să sufere pentru el! Suferi ca
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
întruchipa în devenirea noastră istorică (reprezentând blazoanele și stemele care ne identifică). România noastră Aparținem unor pământuri care își au începutul în vârful munților, chiar pe pajiștile alpine, unde, pe bolta cerului senin, acvilele se rotesc în cercuri largi. Pajurile țintesc spre stâncile ascuțite, scăldate în soare, pe care se încălzesc vipere încolăcite și stau cățărate capre de munte. Flori de colț ornează steiuri care străpung și rănesc orizontul. Sub rocile lipite pe trupul munților, se ascunde o lumină tainică. Strălucitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
asumat sarcina cuceririi lor. A fost, însă, un risc foarte bine calculat care a implicat rezolvarea, în prealabil, a problemelor strategice. Soarta Daciei fusese pecetluită cu mult timp înainte de războaiele purtate de Decebal și Traian. Acvila romană se rotea amenințător, țintind de ceva vreme asupra lupului dacic pe care se pregătea să-l răpună. Încorporarea Panoniei și cea a Sciției Minor la imperiu prinseseră de mult teritoriu dac în cleștele roman. Adăpostul Carpaților și protecția lui Zalmoxis nu mai erau argumente
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
însoțește achiziționarea unui lucru oarecare? E la fel pentru lucruri, ca și pentru concedii: așa cum cel mai important lucru pentru turist e să plece, să „schimbe aerul”, să meargă în altă parte, la o adică oriunde, tot așa ceea ce se țintește prin intermediul actului cumpărării e mai întâi plăcerea noutății, încântarea produsă fie și de aparența aventurii. În faza III, în care nevoile de bază sunt satisfăcute, cumpărătorul valorizează, desigur, valoarea funcțională a produselor, dar, în același timp, el caută mereu alte
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
induce frustrări printre angajați și afectează imaginea și poziționarea Întreprinderii față de piață. Integrarea verticală implică fuziuni sau achiziții de firme care sunt mai apropiate de sursa de aprovizionare sau de consumatorul final (Gaughan, 2011, p. 164). Mutațiile de integrare pot ținti spre o integrare completă (livrarea produsului complet În mâinile consumatorului final) sau parțială (poziționarea În doar câteva dintre verigile lanțului de distribuție). 5 Un activ (și deci un mijloc de producție) este cu atât mai specific cu cât este mai
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
la această tentativă de restaurare a forțelor eidolon-ului și ale colossos-ului, adică a materiei ca deschidere spre invizibil. Michel Serres susținea că vinovate de prăbușirea și îngroparea statuilor sunt cuvintele, triumful logos-ului. Ei bine, demersul lui Artaud pare să țintească tocmai dezgroparea statuilor, repunerea pe soclu a idolilor din străvechile culturi magice, în încercarea de a face din teatru acel loc privilegiat unde, opusă unei culturi a logos-ului, s-ar afirma o cultură a materiei, preeminența lumii fizice, concrete
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
din școală nu ajung și cei mai buni în societate, în sensul recunoașterii și „utilizării” lor. Și asta pentru că mecanismele de validare și activare a valorilor sunt atât de complicate, de indeterminate, încât nici o școală nu ar fi capabilă să țintească așa ceva. Și în nici un caz ele nu mai țin doar de școală. Din păcate! Activitate Alcătuiți o listă de cazuri cu personalități emblematice pentru disciplina pe care o predați la care se poate evidenția continuitatea sau discontinuitatea dintre succesul școlar
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
și atunci când a implicat mai mult de doi factori energetici. La nivel de semnificație, perspectiva maniheistă a rămas conformă. Nu încape îndoială că Economia a fost născută să rezolve imposibilități, să contrapună părți divergente ca aspirații și funcții pentru a ținti un scop randamental. Economia s-a ales la împărțirea funcțiilor cognitive cu blestemul de a legitima scopuri împotriva firii și împotriva intersubiectivității. Pentru a fi randamentale, părțile forțate de Economie să fie la un loc își sacrifică reciproc funcțiile naturale
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ascuns în conceptele ezitante ale postmodernismului! Tot ceea ce ne arată științele sociale de câteva decenii nu reprezintă altceva decât această sisifică încercare de a readuce în atenție algoritmii unei civilizații ce se prăvălește implacabil. De la teoriile recosmetizate ale interdependențelor ce țintesc eternizarea rolului statului în construcția globală și până la rebrandizarea terorii și impunerea unui pattern al libertății autocentrat pe singura supraputere a lumii, se regăsesc semnificații ce limitează sau deturnează opțiunile de ieșire din consecințele primei modernități. Presiunea căreia încearcă să
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
unui animal preferat sau mutatul de acasă sau la altă șscoală poate produce debutul nevrozei. Atunci când hipnoza este luată în considerare ca tratament posibil este adesea ca ultimă încercare, după ce au fost deja încercate multe alte metode. Abordările hipnotice care țintesc în primul rând îndepărtarea simptomului pot să fie suficiente, deși poate fi necesară explorarea dinamică a familiei sau școlii (Gibson și Heap, 1991Ă. Implicarea parentală constructivă în tratamentul enurezisului nocturn poate facilita utilizarea de către copil a auto-hipnozei fără intruziune sau
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
ca reper acest ideal. 9 Și apoi să râzi... Să nu te temi de nimic și de nimeni - nici de zei, nici de cei mari; să nu întreprinzi nimic peste puterile ori mijloacele tale; să-ți cunoști limitele și să țintești ceva realizabil; să nu-ți ruinezi sufletul în plăceri a căror satisfacere antrenează în mod cert insatisfacția; să dorești plăcerea comuniunii fericite cu tine însuți; să nu procreezi, să nu-ți complici viața cu progenituri; să nu te implici niciodată
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
imposibil de satisfăcut; să spui da bucuriilor oferite de existență atât timp cât ele îți împlinesc ființa; să definești ceea ce este util sau dăunător prin mulțumirea sau neajunsul pe care le provoacă; să te străduiești, să alungi din tine indispozițiile rebele; să țintești bucuria... iată modul de întrebuințare al unui hedonism care propune o plăcere fină, subtilă, elegantă: aceea, supremă, a autonomiei - în sens etimologic. Atunci, râsul se poate înstăpâni. Marele râs eliberator al celui care înțelege că bucuria cere adeziunea la realitate
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și comunitatea se familiarizează cu așteptările finanțatorului, iar, pe de altă parte, organizația responsabilă cu implementarea programului surprinde specificul, dinamica și problemele comunităților cărora li se adresează. Sunt, într-adevăr, obiectivele programului de dezvoltare relevante pentru beneficiarii pe care îi țintește? Sunt inițiatorii și comunitatea familiarizați cu obiectivele programului, cu procedurile și așteptările finanțatorului? Au ei capacitatea de a le urma? Sunt procedurile sau mecanismele de suport adresate beneficiarilor „fezabile”? Răspunsurile date acestor întrebări poate genera acel plus de cunoaștere necesar
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]