12,690 matches
-
același neam cu noi. Să nu te războiești cu ei, ci să trăiești în pace și ajutor la război, dacă va fi nevoie. - Domnia Ta, gândurile mele urmează calea ambițioasă a tatălui meu, Radu Valdescu! - Nu cumva visezi la unirea tuturor ținuturilor de-a lungul Dunării până la Marea cea Mare și Muntele de Miazănoapte? Acesta-i lucru mare! Pe dată începură ospețele domnești. Principele Vlad se pregătea să i se prezinte tânăra domniță. Atât Mihai, cât și fata abia așteptau să se
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
mai bine și să-și spună șoapte de iubire! A urmat o nuntă ca-n povești. După căsătorie și liniștirea apelor învolburate ale amorului s-a făcut mare sfat domnesc la care au participat boieri de rang din cele patru ținuturi. Acolo se decise unirea principatelor sub domnia lui Mihai Valdescu. În anul următor se strânse mult aur și domnitorul, însoțit de cei mai viteji căpitani, plecă la turci să cumpere tronul domniei până la Marea cea Mare. Vestea îi bucură pe
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
de oameni care se diferă la un punct dat dorește să aibă regulile proprii, să trăiască cum dorește”, mi-a spus Levente Fazakas. VOR ȘI TRADIȚIILE ROMÂNEȘTI, CU CARE NU LE ESTE ... JENĂ L-am întrebat, dacă ar fi ca Ținutul Secuiesc să obțină autonomie, atunci vor renunța și la tradițiile pe care le-au împrumutat de la românii, de la țiganii din zonă. ”Nu. Nu. În nici un caz. În nici un caz. Deci cultura rămâne cultură. Deci sunt influențe și acum. Asta e
UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GÂT ÎN SUA CÂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805]
-
trup arzând pe rugul dreptății și al libertății. Poezia de simțire religioasă este poate, cea mai reușită din creația acestei poete. Ea picură fiori mistici în suflet și trezește sufletele la smerenie și pietate. Ea e legată, de asemenea, de ținutul Ardelenesc, de credința străbună, de casă și de tradiție: „Îmi ninge și sufletu-și cerne dorința/ Iar fulgii de nea îmi alungă tristeți/ Surâs de copil în dragi dimineți/ Renaște pe-aripă de înger credința.// Troiene de vis ce acoperă
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
Punctul de plecare îl constituie pelasgii, locuitorii Vechii Europe, care au răspândit civilizația în lumea antică, ducând cu ei lexicul arhaic, regăsit la popoarele de la Atlantic la Pacific, conservat în daco-română. Parte componentă a spațiului nostru, aparținând Geției lui Dromichaites, ținutul dobrogean a făcut parte din cele mai vechi timpuri din pământul ancestral, chiar dacă acesta a fost supus vremelnic unor stăpâniri străine. Aici a fost înălțat unul dintre cele mai faimoase monumente de la Dunărea de Jos. Autorul pune o triplă întrebare
COLUMNA LUI TRAIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362522_a_363851]
-
a textului Dacica sau De Bello Dacico ‘Despre Războiul Dacic', scrisă de ilustrul împărat. Între scenele de pe Columnă autorul a identificat: luptele de la Tapae, de la Dunărea de Jos, asediul Sarmizegetusei etc. Localizarea lor pe teren a fost dificilă, cercetătorii necunoscând ținuturile românești, așa că uneori apar ipoteze controversate. Ca în Iliada lui Homer, menționează autorul, în unele lupte «au intervenit și zeii»: în «Bătălia de la Tapae», Jupiter se afla de partea romanilor, iar «Zeul Infernului» - de partea dacilor; în «Bătălia Sarmizegetusei», «inima
COLUMNA LUI TRAIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362522_a_363851]
-
Acasa > Strofe > Timp > HORA DACĂ! Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 2162 din 01 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului De la Nistru pân'la Tisa, Tot ținutul lui Burebista, Din Hotin până la mare, Oricine cu adultă suflare, Își va da mâna cu mână, Să joace hora română, Să simtă românește, De-o simți ardelenește Sau o fi moldovenește, Ori de-aci, dobrogenește, Sau chiar și oltenește, Ori
HORA DACĂ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361050_a_362379]
-
Acasa > Strofe > Timp > 611 COSMOGONICĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 2347 din 04 iunie 2017 Toate Articolele Autorului 611 COSMOGONICĂ Nedescoperit e vastul Univers, Rânduri de generații ar trebui să vie, Astrale ținuturi încă să fie cutreierate, Noi adunăm și completăm cu alte date Capricornul, Andromeda, Carul Mare, Departe neprecizate galaxii, sisteme, Rezistență vor opune multă vreme, Așteptând să-și dea o nouă dezlegare. Știința încă multor popoare, Teoreme noi vor elabora. Probleme
611 COSMOGONICĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/361068_a_362397]
-
Noi adunăm și completăm cu alte date Capricornul, Andromeda, Carul Mare, Departe neprecizate galaxii, sisteme, Rezistență vor opune multă vreme, Așteptând să-și dea o nouă dezlegare. Știința încă multor popoare, Teoreme noi vor elabora. Probleme, Exista-vor în continuare, Ținuturile aceste vor rămâne dileme. 11 februarie 1966 Referință Bibliografică: 611 COSMOGONICĂ / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2347, Anul VII, 04 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
611 COSMOGONICĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/361068_a_362397]
-
Dar nimeni nu a făcut-o mai mult, mai bine și mai călăuzitor spre gloria eternă a tezaurului spiritual moștenit de la străbuni, decât artiștii din folclor. El a ivit lumina spiritului, în studii, în documente, în creație și interpretare. În ținutul dintre Dunăre și Mare, roditor, pitoresc și divers, interpreții de muzică folclorică s-au înfrățit dintotdeauna și etern, cu întreaga populație dobrogeană căreia i-a purtat într-o neîntreruptă continuitate toate însușirile, exteriorizările și profunzimile sufletești. Așa s-a sudat
ANETA STAN. ÎŞI FACE DRUM SPRE INIMI, CA FLUVIUL ÎN BRAŢELE MĂRII...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361091_a_362420]
-
mănâncă, iubesc... Un spectacol la care, de ceva timp, asistă. Sunt, oamenii, reabilitați? CHEMAREA Un gând alb, ca un porumbel, se rotește pe cerul inimii lor. Un gând alb. Un gând alb se rotește. La țărm de mare se opresc ținuturile prin care au traversat încântate cuvinte, ursite cuvinte, înflorite cuvinte, plămădite, în lumina lunii, la revărsatul zorilor, din lut și dintr-un nou pământ, scăldate în apa de izvor și-n roua lacrimilor. La țărm de mare. La țărm de
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
lacrimilor. La țărm de mare. La țărm de mare se opresc. În căutarea lor, în noapte, șoapte imperceptibile plutesc peste ape, peste ape întinse plutesc în splendoare, printre pleoape, cuvinte albite de dor și lumină zboară prin timpuri, spre noi ținuturi, spre ținuturi de vis, peste păduri, câmpii, zăpezi, focuri, nori și ape, departe, departe, tot mai departe, în inima pietrei, în inima apei, la marginea lumii, sub cerul cu stele se regăsesc în iubire. În căutarea lor. În noapte. DEȘI
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
țărm de mare. La țărm de mare se opresc. În căutarea lor, în noapte, șoapte imperceptibile plutesc peste ape, peste ape întinse plutesc în splendoare, printre pleoape, cuvinte albite de dor și lumină zboară prin timpuri, spre noi ținuturi, spre ținuturi de vis, peste păduri, câmpii, zăpezi, focuri, nori și ape, departe, departe, tot mai departe, în inima pietrei, în inima apei, la marginea lumii, sub cerul cu stele se regăsesc în iubire. În căutarea lor. În noapte. DEȘI LUMEA-I
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
principiul vaselor comunicante. Este interesantă această abordare a materialului (inefabil?!) de construcție a poemului cu elementul vital, care ne naște și ne ucide cu aceeași forță, ori cu măcar aceeași indiferență. Ce rămîne după ce apa s-a retras dintr-un ținut inundat? Mâl, obiecte arzvârlite ori mânjite, resturi vinovate din carnea cuvintelor, dar și obiecte spălate, aproape curate care nu păstrează urmele sinistrului. Ca orice scriitor care se respectă, citind prefața, aproape că nu mai simți nevoia să intri în odăile
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
se-ntoarcă, / se rotește absența / în culorile pădurii / o voce de foarte departe/ ori o traversare de aripi” (IV). Aici este vorba despre substanța însăși a poeziei care poate fi aflată foarte rar, dar Rosa Lentini, în căutarea cuvintelor-sălbăticiuni colindă ținuturi necunoscute, alături de Alejandra până în “locul în care se formează întrupările poetice” (IV). Căutările inițiatice continuă, din inima pădurii, în spațiul subacvatic îi descoperă acea “creatură a adâncului”: “O voce și altă voce în urmă / lentele pliuri ale dublei memorii. Cu
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
se naște din nisip, pe care-l cântă râul, din vântul ce ridică nisipul și te / îngroapă, se sfârșește / aici./ Cu câteva nume ghicite se / deschide poarta Egiptului. Visul pe care-l visează universul așază lent silueta noastră peste aceste ținuturi/ milenare, / spirale ale umbrei” (Cântecul rîului și al nisipului). Elementul fabulos își face simțită în continuare prezența în “Insula elefantină” - un alt ținut mirific de pe țărmurile căruia, “arbuști cu flori albe se adapă deasupra Nilului. În arbori se / arată / puncte
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
ghicite se / deschide poarta Egiptului. Visul pe care-l visează universul așază lent silueta noastră peste aceste ținuturi/ milenare, / spirale ale umbrei” (Cântecul rîului și al nisipului). Elementul fabulos își face simțită în continuare prezența în “Insula elefantină” - un alt ținut mirific de pe țărmurile căruia, “arbuști cu flori albe se adapă deasupra Nilului. În arbori se / arată / puncte albe în cupele pline. Un zgomot neașteptat traversează aerul./ Din sălcii și / salcâmi florile ies în stoluri, și pentru câteva clipe ramurile se
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
de negrăit a naturii. Fie că sunt de întindere, fie scurte, poemele respiră un aer misterios și bogat în sensuri și imagini care parcă-ți taie respirația. Nilul este reperul principal la care se raportează oameni, animale și fenomene naturale. Ținutul atât de cântat de poeții lumii ascunde multe secrete, dar localnicii știu să le descifreze și să le exploateze pentru supraviețuirea într-un areal neprielnic, supus primejdiilor de tot felul. Adaptarea la mediu este o problemă esențială pentru om. “Numai
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
recompensă în schimbul / plăcerii acesteia atât de / personale, pentru câteva / clipe ochii săi sunt mai albi pe pielea-i verde-gălbuie și / surâsul său traversează mărețul Nil de la un mal la altul” (Bărcile Nilului). Conștienți sau nu de importanța istoriei multimilenare a ținutului lor, localnicii se comportă în felul lor, văzându-și de existența proprie, inconștienți de imensele bogății ascunse în templele scufundate sub o construcție nouă pe fluviul care le-a îngropat trecutul sub valuri. Și doar arareori, apa aduce la țărm
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
în acest fel, Domnul Constantin Butișcă a ajuns să evoce, în această binevenită carte - „Bisericile Ortodoxe din Oradea și Slujitorii lor”, cu mult respect, simț al sacrului și deplină recunoștință, oameni și locuri, importante evenimente și momente istorice, din aceste ținuturi și lăcașuri sfinte, slujitori ai altarelor, sacerdoți și personalități eclesiastice de prim rang, din acest binecuvântat colț de Țară Românească. Acest bogat și consistent volum - un adevărat ghid și îndrumător istoric, geografic, cultic și cultural - spiritual, pentru toți cei interesați
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – CONSTANTIN BUTIŞCĂ, BISERICILE ORTODOXE DIN ORADEA ŞI SLUJITORII LOR, EDITURA „BREVIS”, ORADEA, 2013 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361203_a_362532]
-
mitologice ascunde „peticul” acesta de pământ așezat „ca o batistă pe obrazul mării” și toate sunt fidel reprezentate în patrimoniul cultural al misterioasei și însoritei insule, Cipru! Aici ai șansa imensă să vezi adevărate bijuterii artistice puternic amprentate de trecutul ținutului, unde legenda și mitul răzbat din fiecare piatră și fiecare lucrare ne vorbește, în felul ei, despre mistere, nedeslușite încă, incitând la cunoaștere. Atunci când am vizitat lăcașurile de cultură limassoniene mărturisesc că am trăit un sentiment aparte, cum la fel
LIMASSOL (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361182_a_362511]
-
înțeles pe deplin iubirea unei fetițe plecate din Slatina pe drumul afirmării, ajunsă în citadela culturală - Ansamblul Artistic CIOCÂRLIA. M.V.Ghioroiu: - Așa cum spunea marele scriitor-compozitor Anton Pan: "De la lume adunate și tot la lume date", obser că ați rămas fiica ținutului de lgendă al satului nostru milenar, de unde ați plecat în lume ca să bucurați prin cântec pe cei ce vă ascultă, să le aduceți o părticică din sufletul celor pe care i-ați ascultat în seri târzii de toamnă (la clacă
PARTEA A I-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361208_a_362537]
-
luminiș de pe malul apei, lângă primul baraj al lacului Șuța, domnișanii își aleg loc de tabără și de distracție. Freamătul pădurii se împreună cu răsunetul tălăngilor și al doinelor păstorilor, rostuite din fluiere și cavale. În văzduh, plutesc vulturii, atotstăpânitorii acestor ținuturi muntoase, de unde zărești frumusețile de basm ale Căldării Moldoveanului. Începe distracția. Focul mare pârjolește berbecuțul la proțap, în timp ce, agățat de crăcane, fierbe tuciul imens în care femeile mestecă cu făcălețul mămăliga galbenă din mălaiul măcinat la moara cu pietre a
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
prezent - Decanul Facultății de Teologie „Andrei Șaguna” și succesor al său la scaunul de Arhiepiscop al Sibiului și Mitropolit al Ardealului; Ioan al Covasnei și Harghitei - pe care l-a susținut încă de la începutul activității sale pastorale și misionare în ținutul carpatic al României; Timotei al Aradului; apoi Episcopii Vicari mai tineri cum ar fi: Visarion Bălțat Rășinăreanul - chiar Episcopul său Vicar din toamna anului 1997 - anul începerii purtării crucii suferinței de către vrednicul mitropolit, care i-a fost un foarte apropiat
MITROPOLITUL ANTONIE PLAMADEALA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360930_a_362259]
-
Florea Sălăjanul - reprezentantul Scaunului Episcopal al Oradiei, Bihorului și Sălajului și delegatul personal al Preasfințitului de pie memorie Ioan Mihălțan, în momentul de față Episcop al Sălajului; Ioachim Băcăuanul - delegatul Scaunului Moldav al Romanului; Irineu Popa Slătineanu - Episcopul Vicar al Ținutului Râmnicului, din anul 2008 Mitropolit al Olteniei și mulți alții, numeroși profesori de teologie precum și decanii Facultăților de Teologie de la Sibiu, Cluj și Oradea, foarte mulți preoți, monahi și monahii, stareți și starețe de mănăstiri și lista ar putea continua
MITROPOLITUL ANTONIE PLAMADEALA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360930_a_362259]