4,216 matches
-
-mpingă totul prea departe. Ah, încurca-m-aș în cântarea stolului de păsări călătoare ce se întorc mereu, cu nebunească disperare, la cuiburile care nu-nțeleg nici o abandonare, că în vibrațiile ce-mi împresoară gândurile despletite s-a auzit un țipăt crud, de bufnițe rănite, vestind durerea viselor rămase neadăpostite. Ah, ajunge-m-ar și pe mine pân-la urmă încântarea acolo unde nu se-așterne niciodată peste noi abandonarea și unde s-a pierdut pe sine, nesătulă, așteptarea, că pradă pentru
DORINŢE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373853_a_375182]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > ÎNVIEREA Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1558 din 07 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Aud bicele nebune Ce lovesc un trup de carne, Țipătul durerii surde Se aude prin canoane! Din piroanele înfipte, Drept în mâini și în picioare Curge lava suferinței, Prin bătrânele icoane. Iar la talpa crucii plânge Maica Sfântă îndurerată, Lăcrima-i muiată-n sânge, Inima de bici brăzdată... Se cutremură
ÎNVIEREA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373873_a_375202]
-
vlaga duse-n brațe Cu neputința strigatului de ajutor, Pe un pământ al rânjetului de paiațe În care îngropam iluziile ce dor, Se scurg precum nisipul ale noastre vise, Clepsidrele sunt mate, timpul se cerne-n sus, Tâmpla întoarsă uită țipete nezise, Uită propria naștere, uitând tot ce n-a spus, Uită înțelesul poveștilor cu zâne, Păstrează însă-n suflet balaurul de foc, Mecanică trăirii lăsată fără frane Oprește doar de stâncă, lovită-n loc cu loc, Iar astăzi cu candoare
PRAGUL DINSPRE TINEREȚE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373931_a_375260]
-
dragul meu soț pleacă iar în deplasare sau mă duce cu preșul că are telefoanele sub ascultare... Îmi scrie!". Cu paharul la gură, sorbind ușor, a citit din ce în ce mai contrariată până la pasajul referitor la divorț. "Nu se poate!" A scos un țipăt puternic ce aducea, mai degrabă, cu un muget sinistru. A pus pe masă paharul cu mâna-i tremurând, în timp ce ochii-i căutau înfrigurați țigările. A aprins una. Speriată, tulburată, cu sufletul sfâșiat de mărturisirea lui Fănel, citea plângând. "Nu se
ISPITA (22) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375316_a_376645]
-
tot un fel de relații de dominare, sub altă haină. Puternica piramidă de raporturi umane sprijinită integral pe proprietatea feudală, atât de înrădăcinată, pare că se năruie în fața acestui nou tip de relații. Și schimbarea nu se face fără un țipăt de sfâșiere. Este o răsturnare de ierarhii cu totul spectaculoasă, căci stăpânul de drept, feudalul, pare că nu mai are nici o putere, devenind ceva mai jos decât sclavul. Iar la întrebarea : “Francisc, pe cine vrei să slujești, pe stăpân sau
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
ea. Hotărât să îi ceară mâna la acest bal, prințul o invită pe prințesa-vrăjitoare la dans. Ei, dar tocmai pe când se pornise muzica, o bubuitură grozavă scutură palatul prințeselor din temelii și un nor negru învălui toată suflarea. Ce mai țipete pe prințese! Ce mai forfotă! Pe când se liniști totul în sala de bal, mai ia-o pe Prințesa Cora de unde nu-i. Dispăruseră odată cu ea și Dragonul de Foc și viermele Mărului de Aur, căci fata își respectase toate promisiunile
PRINŢESA VRĂJITOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375400_a_376729]
-
Acasa > Literatura > Proza > NOAPTEA SUFLETELOR STINGHERE (ROMAN) - CAP. 8 Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 2233 din 10 februarie 2017 Toate Articolele Autorului 8.Soția bețivului Însă, din dezlănțuirea asta extatică, le trezi țârâitul strident al soneriei, însoțit de țipetele unei femei care bătea cu pumnul în ușă. Tremurând, Maria alergă la ușă, se uită pe vizor și o deschise repede. Dădu buzna o tânără bondoacă și grăsuță, cu un copil în brațe și cu vânătăi mari la ochi. Lațele
CAP. 8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375498_a_376827]
-
nebunul și mă omoară! Maria o lăsă să intre și încuie ușa, fără s-o întrebe ceva. Femeia întrebă, plângând: - Unde mă ascunzi, tanti? Că nu vreau să mă găsească în noaptea asta! Dar copilul țipa, speriat și el de țipetele mamei. Violeta și Irina alergară și ele pe hol, destul de speriate. Iar la televizor se cânta și chiuia, amplificând hărmălaia din apartament. Maria strigă: toată lumea în sufragerie! Închide televizorul, Violeta! Apoi, o întrebă calm pe femeia cu copil: - Ce s
CAP. 8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375498_a_376827]
-
făcut, piatra ieșită din pavaj, pe care de obicei avea grijă să o ocolească, îi aținu calea împiedicând-o și după senzația de arsură la genunchi, o șuviță subțire de sânge, porni să șiroiască de-a lungul piciorului. Auzindu-i țipătul înnăbușit, mama își întoarse capul și văzându-i genunchiul zdrelit, pufni nemulțumită: “Poftim, de ce să mă mai mir când îmi spun alții că ești adormită? Treci imediat de te spală și, la culcare cu tine! - adăugă ea ieșid și închizând
EFEMERIDELE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375552_a_376881]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > ȚIPĂTUL UMBREI Autor: Teodor Dume Publicat în: Ediția nr. 2348 din 05 iunie 2017 Toate Articolele Autorului .................................... am târât după mine invidii am furat și sechestrat sentimente am ucis din priviri câteodată am și iubit când mi-am adus aminte de
ŢIPĂTUL UMBREI de TEODOR DUME în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371828_a_373157]
-
Autorului .................................... am târât după mine invidii am furat și sechestrat sentimente am ucis din priviri câteodată am și iubit când mi-am adus aminte de mine Dumnezeu a lăcrimat acum stăm amândoi între două drumuri și ne privim... Referință Bibliografică: țipătul umbrei / Teodor Dume : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2348, Anul VII, 05 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Teodor Dume : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
ŢIPĂTUL UMBREI de TEODOR DUME în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371828_a_373157]
-
încins. Te-am așteptat cu-obraji de primăveri să bei licoarea-ncinsă-a altor buze, strângând pelinul înroșit din frunze pândind prin dorul viselor din seri. Cearceaf din păpădie îți făceai pe trupul ei, tu odihnindu-ți trupul, pătări de țipăt ascundeai sub nucul strângând tot rodul cu-nfloriri de mai. Și. iar zâmbeai cu nepăsări de vânt când îți vorbeam sorbind a vieții vrajă, arzându-ți pașii în vulcani, pe plajă, eu umbrei tale rămâneam pământ. O altă ea tu
TREMUR TÂRZIU de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371830_a_373159]
-
le-au spintecat, În drumul lor spre oazele plăpânde, În care caravane au campat. Valuri fierbinți acoperă-n perdele Orice mișcare, izolată-n noaptea grea, Pierdut în vraja piramidelor rebele, Te-ntrebi unde e luna când nevoie ai de ea? Țipete stranii și răscoliri de lupte, Îngheață sufletul și-l împietresc, Din alte lumi par zgomotele rupte, Se-apropie și știi că nu te ocolesc. Cămila, scurt tresare lângă tine Și călăuza pare c-a pierit demult, Să urli-n întuneric
PRINTRE PIRAMIDE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371992_a_373321]
-
cu petrol așezată pe perete deasupra patului, nu era suficientă pentru a se distinge modificările survenite așternutului. Se dezbrăcă și intră sub plapumă, numai că dând de putinei s-a speriat așa de tare încât a sculat toată casa cu țipetele sale. Panicate gazdele au dat fugă să vadă ce s-a întâmplat și așa au aflat că Răducanu s-a trezit sub plapumă cu putineiul în pat, motiv pentru care i-a bufnit râsul pe amândoi după ce au părăsit camera
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
scos de la răcoarea beciului adânc, când se întorcea de la dispensar spre casă, că doar stătea la două case depărtare și-i erau în drumul spre casă. Victor cum era ocupat cu treburile zilnice prin curte, a auzit venind din casă țipetele lui Jeni. Se rupsese apa și era gata să nască fără asistență medicală. A scos repede caii din grajd și i-a înhămat la căruță, luând la indicațiile lui Jeni câteva lucruri necesare nașterii și cu ea așezată pe un
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
și la prima încercare. Natura și Cel de Sus au ținut cu cei doi părinți și cadrele medicale cu experientă, au adus pe lume ditamai băiatul de peste trei kilograme jumătate, brunet ca mama și chel pe cap ca tatăl său. Țipetele noului pui de om i-a adus liniștea sufletească tânărului tată, mai ales când a aflat că nașterea s-a desfășurat fără incidente. - O naștere ușoară și normală - cum s-a lăudat Coana Moașă. La casa de naștere tânăra mamă
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
a tăcut. Dar a sărit a nouă. S-a repezit ca o leoaică la a veche și a țipat la ea, îmbrâncind-o: -Pleacă, fă, că înfig gheara-n lațele tele și mătur drumul cu tine! Au început bufniturile... Pocnete, țipete... Ce mai, a fost o hărmălae... Până la urmă, a veche a plecat, săraca, pentru că a nouă a fost mai înfiptă, mai leșinată. Și Călin ținea cu ea. Ticălos om!.. Maică-mea o ațâța: -Și ce-ți pasă ție, fă! Treaba
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
rol principal feminin merge la.... Secunde importante se scurg agale,asemeni unei ore și tensiunea e la cote alarmante. Dar ăsta e tot farmecul spectacolului ,să îți întindă curiozitatea până la limitele suportabilului. - Lara Smith pentru rolul „ Miranda ” din „ Iubire imposibilă ” Țipete de bucurie sunt stăvilite greu, emoția a fost ținută enorm de mult în frâu și-acum izbucnește asemeni unui vulcan care-și revarsă lava peste speranțele ucise ale celorlate nominalizate. Aproape îmbrăcată într-o rochie albastră ,strălucitoare,sărută trofeul ca
VIAȚA LA PLUS INFINIT (12) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372320_a_373649]
-
cum se cuvine! Mărgărita mângâie pasărea pe aripi, întristată că nu putea face o magie care să-i redea înfățișarea bietului rege. Atunci, Prințul Izvoarelor înfipse unul dintre acele de păr cu mărgăritare în pieptul păsării cenușii. Aceasta scoase un țipăt, bătu de câteva ori din aripi și se transformă pe loc într-un rege înalt, cu pletele și barba lungi și albe și cu o mantie azurie acoperindu-i straiele presărate cu stele aurii. Încântat peste măsură, Regele Văzduhului își
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
Străin la mers, la pungă și ades la suflet, Mă-ndepărtez de scoici, de valuri, pe plaja cu turiști Și marea mă salută cu un sărut de alge. Cercând să fur o muză, mă dojenește valul, Mă ceartă perscărușii, cu țipătul de bocet: „Noi nu percepem taxă la artiști. E loc pentru oricine sub a mării lege!” Și-n plâns de pescăruși, mă-mbrățișează malul. Jupiter, 27 august 2014 Daniela Popescu Referință Bibliografică: Străin la mers / Daniela Popescu : Confluențe Literare, ISSN
STRĂIN LA MERS de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372536_a_373865]
-
păruse, că auzise vocea Violetei. Indiferent din ce cauză se certau, erau între rude, el nu avea nici un motiv, să intervină. Atent la discuție a urcat scările, apoi, a intrat în camera lui. Andrei s-a întins în pat. Deodată țipătul Violetei s-a auzit clar,s-a ridicat în cot, atent să înțeleagă, ce se petrecea în bucătărie. Țipetele continuau, glasul răstit al lui Victor și plânsul femeii l-au făcut să înțeleagă că acolo se discutau probleme grave, iar
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ V de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372935_a_374264]
-
să intervină. Atent la discuție a urcat scările, apoi, a intrat în camera lui. Andrei s-a întins în pat. Deodată țipătul Violetei s-a auzit clar,s-a ridicat în cot, atent să înțeleagă, ce se petrecea în bucătărie. Țipetele continuau, glasul răstit al lui Victor și plânsul femeii l-au făcut să înțeleagă că acolo se discutau probleme grave, iar Violeta avea de suferit. Nu i-a fost greu să bănuiască motivul. O clipă a stat în cumpănă, dacă
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ V de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372935_a_374264]
-
ochii injectați, așezată comod într-un scaun, privea scena la fel ca spectatorii romani luptele de gladiatori. Victor, cu mâinile în părul Violetei, o lovea cu piciorul peste coapse. Femeia urla, ca din gură de șarpe din cauza loviturilor primite. Pe măsură ce țipetele se intensificau, bărbatul o lovea mai tare, iar Măriuca era extaziată. Fără să analizeze prea mult situația, Andrei s-a repezit la Victor, l-a prins de umăr și i-a răsucit mâna, prinsă ca într-un clește, mâna lui
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ V de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372935_a_374264]
-
elegant îmbrăcată, machiată discret, își rearanjase părul blond strâns în coamă, era altă femeie, mult mai tânără și mult mai frumoasă. -Bună seara! Vă mulțumesc! Dacă nu interveneați, mă omorau nebunii. -Nu puteam sta cu mâinile în sân, când auzeam țipetele tale. Știam că ești nevinovată, căci te încurajasem să faci pasul, mă simțeam cumva vinovat. Cum s-a întâmplat? -Așa cum vă promisesem, am plecat în oraș , am mers direct la coafor, stilist cum i se spune acum, apoi, am
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ V de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372935_a_374264]
-
spui*, a spus Luster. * E surdomut*. *Zău*, a spus el. * De când e așa*. * Astăzi se împlinesc treizeci și trei de ani de când e-așa*, a spus Luster. * S-a născut idiot*...” Deși Benjy pare total neajutorat, incapabil să înțeleagă ceva, spaima de țipătul său dă consitență realității, o repune în drepturi și-l obligă pe Luster, de pildă, cel care-l însoțește de-a lungul vieții și-i poartă de grijă în mod constant, s-o redefinească de fiecare dată. Puteam să aud
ZGOMOTUL ŞI FURIA de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372978_a_374307]