2,758 matches
-
ei.“ „Și să ai o mie de slugi, în frunte cu mine, nu? Să ne exploatezi pe toate, să-ți măturăm aleile, să-ți curățăm birourile și seara să te-așteptăm în pat, cu așternuturile gata încălzite...“ „O mie de așternuturi, câte unul în fiecare seară. Hmm!“ M-am trezit cu-o scatoalcă. „Adică eu nu-ți ajung?“ „Era o metaforă!“ Încă o scatoalcă. „Îți dau eu metafore să te saturi de ele! Toți bărbații, la fel: cum vă scăpăm din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de somnul regulamentar de creștere. Desigur, dacă te-ai fi uitat din partea cealaltă, dinspre tăblia mică, ai fi întâlnit niște picioare enorme, păroase, ieșind neprevăzut și inestetic de sub cearșaf: armonia era perturbată, ființa delicată și tricefală care se odihnea în așternuturi conținea niște imperfecțiuni, corpul ei se rupsese în câteva bucăți de nerecunoscut sau poate doar crescuse peste noapte, ca vrejul de fasole al lui Jack. Vârtejuri de oase albe se roteau deasupra saltelelor, degete pline și chitinoase țâșneau în snopi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
nu se închide însă odată cu plăcile sclerozei. După moartea lui, când am început să-i arunc bucățile peticite de viață veche, care mă fascinau și-mi făceau rău în aceeași măsură (fotolii roase, bufeturi ciobite, lăzi, perne, veioze, covoare deșirate, așternuturi pătate de urină), dintr-un dulap a căzut un dosar de piele, legat cu un șiret maro de pantof. L-am desfăcut și, dintre coperți, s-a revărsat pe parchet un morman de hârtii gălbejite: scrisori, acte, hărți. Le-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
formă de paralelipiped, scobită în perete. După ce executa mișcarea (nimeni altcineva n-ar fi reușit-o, mă chinuisem și eu, de pomană), peretele se desfăcea din balamale și rămânea la orizontală, suspendat la înălțimea potrivită. Sărea un mini-hotel acolo, cu așternuturi, perne, veioză-neon și suport de pahare. Nu trebuia decât să te cațeri. Patul era deja făcut, pufos, mirosind a bumbac și detergent de lămâie. Lipsea doar valetul, dar aveai la îndemână un buton roșu, cu clopoțelul desenat pe el, prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
asta ciudată, de cavou sau bloc socialist (de care parcă nu scăpam nici măcar aici, în drumul spre străinătate), ne deplasa spre o lume presupus mai bună, dar noi rămâneam imobili, prinși în fricile noastre și-n apretul de spital al așternuturilor. Unde să fugim? Ce cale a exilului să urmăm? Cât de importanți eram? Și, mai ales, ce să le oferim celor care ne-ar fi primit? Pereții de lemn ne conservau, chingile paturilor țineau fiecare corp în echilibru. Călătoream așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pe Mihnea să se descurce și-am descuiat ușa, cu gândul la o încăpere albă, cu pat dublu și perne curate. Am pus imediat mâna pe ele, mort de nerăbdare. Mă așteptau reci, proaspete, nu mai stătuse nimeni acolo. Detestam așternuturile încălzite, nu suportam să-mi așez capul la culcare pe-o pernă călâie sau dezumflată. Vara, le stropeam cu puțină apă din frigider. Dacă miroseau a folosit sau le încerca altcineva înainte, trebuia schimbat tot așternutul. Nici măcar Maria nu putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
stătuse nimeni acolo. Detestam așternuturile încălzite, nu suportam să-mi așez capul la culcare pe-o pernă călâie sau dezumflată. Vara, le stropeam cu puțină apă din frigider. Dacă miroseau a folosit sau le încerca altcineva înainte, trebuia schimbat tot așternutul. Nici măcar Maria nu putea să le-atingă. Părinții noștri știau mai bine cum stau lucrurile, învățaseră povestea de la bunici, care, la rândul lor, o aflaseră de la alți bunici, mai deștepți și mai experimentați. Nici un cearșaf nu trebuia să zacă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
întâmplau uneori chestii de-astea, mai ales în ultimul timp - ne ignoram unul pe altul până dispăream din cameră, iar lumea trecea prin noi cu zeci de stări și obiecte: dușul, clăbucii gălbui ai săpunului, tricoul de schimb, medicamentele, lanterna, așternutul neatins, răcoarea pufoasă a pilotei. Îți venea s-o strângi la piept, s-o rulezi, să pleci mișelește cu ea în geamantan. Am adormit îmbrățișați sau cel puțin așa i s-a părut Mariei. Pe la unsprezece, bântuiam singur pe străzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
avansând decisiv spre teritoriul râvnit. Ca mijloace de apărare, Maria întrebuința gemetele, dialogurile imaginare cu atacatorii, îmbrățișările sufocante (venea peste mine în pat și, după ce mă strângea cu toată forța, mă împingea cu picioarele până rămâneam pe cinci centimetri de așternut). Dacă nici o metodă nu dădea rezultate, recurgea la ultima soluție: brațele îndoite deasupra capului. Le ținea în echer, cu pumnii strânși și palmele astupându-i urechile - singurul loc prin care invadatorii ar mai fi putut intra. Se trezea dimineața strâmbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
păreau aceleași. Brusc, m-au trecut transpirațiile. Am fugit pe culoar și-am împins cu umerii ușa lui Mihnea. A sărit cât colo, izbindu-se de perete. Toate hainele erau răvășite pe jos. Dulapul spart, noptierele răsturnate. Patul vraiște, cu așternuturile atârnând. Un cablu electric sucit pe pernă. Niște bucăți de cauciuc sub picioare. În baie, nimeni. Valijoara cu role zăcea în mijlocul camerei, despicată cu un cuțit pe toată lungimea. Nici o mișcare, nicăieri. Doar pe pat, în mijlocul așternuturilor răscolite, laptop-ul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Patul vraiște, cu așternuturile atârnând. Un cablu electric sucit pe pernă. Niște bucăți de cauciuc sub picioare. În baie, nimeni. Valijoara cu role zăcea în mijlocul camerei, despicată cu un cuțit pe toată lungimea. Nici o mișcare, nicăieri. Doar pe pat, în mijlocul așternuturilor răscolite, laptop-ul lui Mihnea, bâzâind ușor, pe wireless. Ecranul atârna strâmb, cu fața la geam. Pornise singur, automat, probabil când intrasem eu în cameră. M-am apropiat pe vârfuri și-am cercetat ecranul dintr-o parte. O perdea de cifre și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ajut și eu. Varia supraveghează totul și se supără. Ganea zice că ați sosit azi din Elveția, așa-i? — Da. — Și-i bine în Elveția? — Foarte. — Sunt munți? — Da. — Vă aduc îndată bocceaua. Intră Varvara Ardalionovna. — Matriona vă pregătește îndată așternutul. Aveți valiză? — Nu, o legăturică. S-a dus fratele dumneavoastră să mi-o aducă din antreu. — Acolo nu era nici o boccea în afară de legăturica asta. Unde ați pus-o? întrebă Kolea întorcându-se în cameră. — Păi ăsta mi-i tot calabalâcul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și oase, că nu-i o nălucă, nu-i un delir. Nici prin cap nu mi-a trecut așa ceva. Între timp el continua să stea pe scaun și să mă privească cu același zâmbet ironic. Înciudat, m-am răsucit în așternut, m-am sprijinit și eu cu coatele de pernă și într-adevăr m-am decis să tac, chiar dacă ar fi trebuit să ne pierdem așa tot timpul. Nici eu nu știam de ce. Voiam ca neapărat el să înceapă primul. Cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
vorbă; prințul își simțea inima bătând atât de tare, încât i se părea că freamătul ei se aude în tăcerea mormântală a camerei. Însă ochii i se deprinseseră de-acum cu întunericul și putea vedea tot patul; cineva dormea în așternut, dormea buștean; nu se auzea nici cel mai mic foșnet, nici cea mai mică răsuflare. Persoana culcată avea capul acoperit cu un cearșaf alb, dar contururile ei erau vizibile, deși foarte vag; după felul cum i se reliefa trupul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
dormea buștean; nu se auzea nici cel mai mic foșnet, nici cea mai mică răsuflare. Persoana culcată avea capul acoperit cu un cearșaf alb, dar contururile ei erau vizibile, deși foarte vag; după felul cum i se reliefa trupul în așternut, nu se vedea decât că acolo doarme, lungit, un om. În dezordine, peste tot, pe pat, la picioare, pe fotoliile de lângă pat, chiar pe dușumea, erau aruncate veșmintele dezbrăcate, o rochie luxoasă din mătase albă, flori, panglici. Pe măsuța de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
lângă tine... și o să tragem cu urechea.... fiindcă, băiete, încă nu știu... eu, băiete, încă nu știu totul acum, așa că îți spun dinainte, ca tu să știi dinainte totul despre asta... Bâiguind aceste vorbe neclare, Rogojin se apucă să pregătească așternutul. Se vedea că, poate, la aceste culcușuri se gândise de dimineață. Noaptea trecută dormise pe canapea. Dar pe canapea nu încăpeau doi oameni alături, iar el ținea neapărat să se culce alături și de aceea târa din răsputeri, prin toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mănâncă vitele fruntașilor. El sărmanul se zbuciumă, aleargă în toate părțile, urmărit de execuție, ca să poată {EminescuOpXII 306} găsi bani și în cele din urmă se duce acasă, disperat, și, în bocetul femeii ș-a copiilor, își ia vaca, boii, așternutul, tot ce găsește, și le duce de le vinde cu cât se îndură să-i dea cineva. Cârciumile, primăria, satul gem atunci pline de precupeți, de măcelari cari au alergat de prin orașe, de prin toate unghiurile, anume ca să cumpere
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
numim națiunea română, frații noștri, sunt tratați mai rău decât dobitoacele, și toate acestea se fac încă în numele statului român. Te indignezi când vezi că, cu toate că articolul 9 din legea de urmărire [î]i scutește doi boi, o vacă, paturile, așternutul, îmbrăcămintea, nutrețul pentru două luni, semințele, cu toate acestea pentru țăran nu există lege, el este silit prin feliuri de schingiuri a-și vinde pe nimica cea de pe urmă vițică, cea de pe urmă baniță de porumb. Cum vrei acum să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Judecata cea de pe urmă. Astfel, Sfântul Paisie Velicikovski, Într‑una din lucrările sale186, 156 Suferința și creșterea spirituală amintește de un preacuvios monah - Arhip cel din Honeh, a cărui atitudine radicală ne deconcertează pe noi cei de astăzi, citind că așternutul său era din pietre ascuțite și Își ostenea trupul cu privegheri și niciodată nu a avut odihnă, și zicea către sine : „Rabdă, rabdă, suflete al meu, și adaugă‑ți În tot locul măcar câte puțină suferință, că o să vrei să
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
vedere. Sunt motive să credem că nimic nu se petrece la întâmplare, că humanoizii de acest soi ajung în astfel de posturi și de postùri, nu datorită nerăbdării președinților de a-i avea pe lângă dânșii, ci li se trimit în "așternut" după chibzuieli de care bieții șefi de stat habar n-au. E și firesc, în cazul unei valori europene și naționale ca Eminescu, de îndată ce și Patapievici decretează că toate compartimentele personalității poetului sunt nule și neavenite: "Categoriile lui Eminescu? Azi
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Încă adormit. El nu este deplin pregătit să Înfrunte frigul de afară. În această privință, profesorul meu, dr. Wan Laisheng, m-a Învățat câteva tehnici speciale. Una dintre ele este să ne aducem picioarele la piept Înainte de a ieși din așternut. Modalitatea de a face acest lucru este să ne ținem cu mâinile genunchii lipiți de piept și să Întindem picioarele către cap cât de mult putem, preferabil depășindu-l. O altă tehnică este masarea trupului câteva minute, În așternut. O
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
din așternut. Modalitatea de a face acest lucru este să ne ținem cu mâinile genunchii lipiți de piept și să Întindem picioarele către cap cât de mult putem, preferabil depășindu-l. O altă tehnică este masarea trupului câteva minute, În așternut. O altă metodă este rotirea globilor oculari câtva timp, pentru a ne trezi deplin și a ne Înviora. O tradiție veche În China este o scurtă perioadă de somn după prânz. Aproape toată lumea, de la Împărați și președinți până la oamenii de
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
cele mai bune metode de apărare Împotriva acestei boli. Pneumonia consumă multă energie. Prin urmare, hrana și odihna sunt de maximă importanță În tratarea ei. Aveți grijă ca locuința să fie bine aerisită și luminată. Scoateți regulat la soare hainele, așternuturile și obiectele folosite frecvent, pentru a elimina bacteriile pneumoniei care ar putea fi pe ele. Evitați să vă Îmbolnăviți de răceală sau de gripă. De asemenea, nu locuiți În camere umede și fără ferestre (din cauza bacteriilor). Notă: dacă starea nu
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
1.) Practicați zilnic exercițiile de dimineață ale lui Dharma. Ele sunt deosebit de benefice, deoarece Îmbunătățesc cu adevărat funcționarea plămânilor și au un efect de vindecare În interior. (Vezi anexa 4.) Scoateți regulat la soare obiectele care vă aparțin, mai ales așternuturile, hainele, cărțile etc. Lumina soarelui este cel mai mare dușman al virușilor și bacteriilor. Deschideți zilnic pentru un timp fereastra dormitorului sau ușa casei, ca să intre aerul curat și soarele. Acumulați des salivă În gură și Înghițiți-o, dirijând-o
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
Puteți preveni răceala mâncând bine, dormind destul și evitând stresul și depresia. De asemenea, dacă puteți, evitați sărutul, strângerile de mână, folosirea telefoanelor publice și folosirea În comun a tacâmurilor și a prosoapelor. Chinezii din vechime credeau că hainele și așternuturile prea calde ne fac vulnerabili la răceală. Este important să vă feriți de vânt atunci când sunteți transpirat, când faceți baie sau când dormiți. Neglijarea acestei reguli duce la răceală gravă și la alte probleme de sănătate. Cel mai important este
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]