9,827 matches
-
grija dintâi. Oamenii bolnavi produc haos, nu-și mai văd de treburi, contaminează. Mens sana... am conștientizat întreaga populație. Aș fi putut să fiu Primar, cel dintâi în ierarhia oficială. Forța administrativă. Am preferat să slujesc Legea. Să concretizez spiritul abstract al acesteia. Omul simplu are încredere în Lege chiar și atunci când este înșelat. Crede că a fost aplicată greșit de către cineva. Mai greu e cu Filozoful, cu Actorul, cu Romancierul. Ăștia întorc vorba pe toate părțile; tu le dai o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
simte că este ținta unui atac precis. Laborios. Se gândește, totodată, la coincidențe, e un ins logic. Dilema, uneori, este mai greu de suportat decât chiar pericolul... Stațiunea, deocamdată, se pregătește să petreacă. Mai sunt câteva zile. Castelanul e ceva abstract, până acum: un fel de stafie care nu sperie pe nimeni. Chiar dacă bătrânii știu că bunicul acestuia, supranumit Profetul, prevăzuse mai toate necazurile ce s-au abătut apoi, vreme de un secol, asupra Stațiunii; fiul său, tatăl Castelanului invizibil, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
doare capul; la prânz, stomacul, efectul ciorbei de cantină; seara, picioarele: umbli prea mult; noaptea, testicolele, urmare a abstinenței pe care, periodic, ți-o impui. Ai unsprezece ani, ții mâna pe umărul unei fetițe. Sunteți frumoși. Curați. La propriu, în abstract, în pofida mizeriei din jur. Sute de maturi osteniți, cu haine prăfuite, mirosind a tutun și a parfum grețos. A sudoare și a picioare nespălate. A sex. Mai târziu ți-ai dat seama ce iz răspândesc femeile la ciclu, în sală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
purtat pașii până aici. Ei au fost călăuziți de sufletul dumitale. Ți-am spus că forma crimei e modelată după intelectul autorului ei. Gândește-te la tovarășii dumitale, În Cerul al Treilea. Francesco d’Ascoli, cu credința lui În rigoarea abstractă a mișcărilor cerești, În geometria absolută a destinului. Și Bruno Ammannati, teologul. Gata să urce pe rug, la capătul drumului său, călăuză oarbă a altor orbi. Antonio da Peretola, stăpânit de visul de a-i uni pe toți oamenii sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
bănuisem, fără a avea curajul să merg până la capătul gândului. Alternativa „ceva sau cineva” care Își lua libertatea să intervină În desfășurarea unor evenimente se redusese la jumătate. Dacă doamna psiholog nu bătea câmpii cu grație, speranța Într-un „ceva” abstract și nedefinit care, Dumnezeu știe cum, Își băga coada când ți-era lumea mai dragă, se destrăma, lăsând locul acțiunii personalizate a unor oameni În carne și oase. Nici un fatum, nici o Întâmplare, nici o coincidență! Existaseră Întotdeauna oameni care s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
doctă. Mai mult, mi-am dat seama că hazardul, În cosmica lui parșivenie, a făcut din comentatorul detașat care fusesem un martor și un participant implicat la consumarea acestui moment grav, Încărcat de amenințări, prin care trece omenirea. Nu omenirea abstractă, conceptuală, cu a cărei reprezentare foarte vagă și aproximativă ne mulțumim atunci când vorbim sau scriem despre ea, când o anvizajăm ca obiect de studiu; una extrem de concretă, de fragilă și de vulnerabilă, alcătuită din milioane de ființe vii care respiră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
și mai îngrijorătoare, oarecum direct proporționale cu creșterea apetitului religios. Căci doamna, căutând să suplinească întrucâtva absența focosului hatman, se întorsese în marea ei nevoie de iubire și tandrețe către Domnul Dumnezeu. Acesta însă, persoană fină și cu mult mai abstractă, nu se arăta, în refuzul său de a potoli gânguritul suspinător al doamnei existând și o bună doză de cochetărie. In fiecare noapte doamna, într-o cămeșuță subțire de bumbac pe al cărei guler erau brodate cu fir de aur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
simplu deposedate de tot ce are omul mai bun în el: capacitatea de a ști cine ești ca să știi cu cine te-nsoțești. Dar ce s-a întâmplat, pentru numele Domnului? - făcu Tresoro. — S-a întâmplat - zise Amada - ceva simplu și abstract... — Și absurd se spune - o corectă Fibbia. — Mă rog - zise Amada. Una peste alta, zăpada de pe un întreg acoperiș a căzut peste noi. — Vai! - făcu Fibbia amintindu-și. — Și după aceea? - zise Tresoro. — Păi aici e aici - continua Amada - că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
chelie, nici burtă, tînăr și frumos ca Ares, e Însuși Întruchiparea puterii. Mă uit la toți acești muzicanți, la chipurile lor atît de asemănătoare cu niște continente necunoscute, din care oamenii au dispărut, locul lor fiind luat de ceva foarte abstract și Înspăimîntător totodată, cum sînt ideile În stare pură, principiile morale, instinctele În virtualitatea lor eliberate de orice finalitate. Și deodată rînjetul colegului blond Întîlnit deunăzi pe stradă: „Cum, chiar nu știi de ce te-au dat afară În 1945 de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
să Întîmplă pă lumea asta... țexistența În ficțiune ca și alcoolul sau fervoarea mistică aneantizează limitele generatoare de durere cine a zis asta Îmi citesc creierul cu un ochi fără văz felul acesta lejer de a păși Într-un spațiu abstract este de o nesfîrșită tandrețe, nu fac nici un efort nu deschid nici o ușă, nu frîng rezistența unui alt interior ca să aflu, aici nu există Înlăuntru sau afară totul se petrece concomitent e ca o revelație) — ...las-c-așa-i trebuie că s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cu teoria ta? — Indiscutabil, dar de ce Îți vorbeam eu de tineri isteți și de proveniență mediocră? Fără să vreau m-am gîndit la Bârsan. Vezi mata, există la noi o mentalitate țărănească, alterată de substituirea proprietății reale cu o proprietate abstractă. Mai ales În sistemele cu ideologie de orientare mai mult sau mai puțin socialistă au proliferat Întotdeauna forme de naționalism derivate dintr-un patriotism exacerbat. Pentru că În țările În care proprietatea tinde să devină colectivă, patria este decretată bunul suprem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
să ateste urmele vreunei vremelnicii pămîntene, doar jos, parcă strivit sub botinele mici de marmură, numele unui artist florentin din secolul trecut. Oare mă veți iubi voi umbre ale viitorului, ale căror ochi, ale căror mîini sînt pentru mine mai abstracte decît ecoul unei explozii solare? Voi nevăzîndu-mă niciodată, neștiindu-mi discreția pasului și politețea cu care Îmi primesc, zilnicele tratații de banalitate, voi cei ce nu-mi cunoașteți orgoliul de a saluta și de a mulțumi frumos, fronda Înfrîntului sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
tulbure, lîncedă, care aneantizează impulsurile individuale ale microorganismelor imposibil de identificat În tonele de plancton? Oare ce coliziune stranie În cosmosul unei secunde ar putea să vă stîrnească un interes total irațional, un coup de foudre Între două realități reciproc abstracte, ca să simțiți nevoia irezistibilă de a-mi face un portret robot. După ce semnalmente, după ce mărturii? Ce fizionomie umană ar putea avea poemele unei fete Îndrăgostită În egală măsură de Stravinski, de Rimbaud și de Nietzsche și cum ar arăta uimirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ani ai, marchizo? Hai, că mă faci să plîng. Ai uitat cum discutam noi nopți În șir pe plajă la 2 Mai, cînd mormolocul tău sforăia de mult, despre eliberarea prin experiment și despre infinitele șanse de comunicare ale limbajului abstract și parcă te văd Înnebunită țhappening-urile lui Radu cînd a Îngropat heringul afumat Într-un mormînt de nisip și eu am scos din sacoșa de plajă trei ouă și le-am spart deasupra și i-am pus pe toți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
dintr-o lume în alta. Galeria fusese rece și sterilă precum o cameră de așteptare a unei clinici suedeze foarte scumpe. în schimb biroul era exuberant, comod și primitor. Mochetă verde, mobilă din mahon, o lustră din alamă, o pictură abstractă imensă pe peretele din spate în culori de galben și albastru provincial. Mai erau și niște plante mari în ghivece de alamă închise la culoare, cu frunzele mari și strălucitoare, puțin ascuțite. Două birouri vaste, acoperite cu piele verde smarald
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
părul tuns în același fel, costumele croite din aceeași stofă fină, cravatele cu același model standard, cu fețele ca măștile, care încercau să ascundă trăsături aspre. Parcă fuseseră scoși din cărțile lui Kafka, birocrați purtând semnul secret al unei mașini abstracte, de terorizat. Se anunțaseră prin telefon dis-de-dimineață. Soțul meu fusese foarte surprins - se găsea într-o poziție complet „nestrategică“. Era în război cu mine, în plus nu era deloc aliatul directorilor de bancă. Bănuia că ei veniseră în vizită ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
Întinderi ale continentului european pînă la Ural și pînă după Ural, ca și În cele două Americi, cu numeroși protagoniști și cu milioane de morți, pe fundalul unui peisaj sinistru). Numai că acest capitol, jalnic schematizat și despuiat - asemeni știrilor abstracte din reviste, unde esența faptelor se reduce la intrigă - s-ar putea deci comprima astfel: Conspirația sau rădăcinile prăbușirii societății europene va fi concepută undeva, În Franța (după cum afirma, pe bună dreptate, Krușevan), În ultimii ani ai secolului trecut, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
nimeni - nici măcar Jules Verne - nu credea că toate acestea vor modifica ordinea geopolitică dominată până atunci de Imperiul Britanic; cu atât mai mult, nimeni nu întrevedea declinul Europei, instaurarea comunismului, fascismului și nazismului și încă și mai puțin apariția artei abstracte, a jazzului, a armei nucleare sau a contracepției. De asemenea, la sfârșitul secolului trecut, mulți continuau să privească internetul și calculatorul personal ca pe niște curiozități de mică importanță și puțini au fost cei care-și imaginau ca fiind posibil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
pună o serie de întrebări, voi veți ști cum să răspundeți, Asta vrea să însemne că dumneavoastră nu veniți cu noi, întrebă agentul, Da, eu rămân, Veți continua investigația singur, Investigația a fost închisă, Fără rezultate concrete, Nici concrete, nici abstracte, Atunci nu pricep de ce nu ne însoțiți, spuse inspectorul, Ordinul ministrului, voi rămâne aici până se termină cele cinci zile ale termenului pe care l-a stabilit el, prin urmare, până joi, Și după aceea, Poate vă spune el când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
dacă ar fi avut în mână o flintă sau un cuțit, Mierck ar fi ajuns numaidecât pe lumea cealaltă. Ucidem mult într-o zi, fără să ne dăm seama, în gând și în cuvinte. Prin comparație cu toate aceste crime abstracte, asasinatele adevărate sunt mult mai puțin numeroase, dacă stai să te gândești. Numai în războaie se reface cu adevărat echilibrul dintre dorințele noastre refulate și realul absolut. Josăphine trase aer în piept și se porni. Spuse repede și clar ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
a lui, se dusese la Bar Harbor, unde o cunoscuse pe Beatrice O’Hara. În consecință, Stephen Blaine transmisese posterității Înălțimea sa de ceva mai puțin de un metru optzeci și tendința de a șovăi În momentele cruciale, două calități abstracte Întâlnite și la fiul său, Amory. Se aținuse mulți ani În fundalul vieții de familie - o figură ștearsă, cu fața pe jumătate ascunsă sub părul mătăsos carei atârna fără viață, mereu preocupat să „aibă grijă” de nevastă-sa, Încontinuu chinuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
În pocăință pe italienii degenerați și pe irlandezii analfabeți, cu tranca-fleanca despre poruncile a șasea și a noua. Totul nu-i decât mantii, sentimentalism, ruj spiritual și leacuri universale. Să-ți spun eu: nu există Dumnezeu și nici măcar o bunătate abstractă clară, așa că totul trebuie rezolvat pentru individ chiar de către individ, aici, sub frunțile Înalte și palide ca a mea, iar tu ești prea pedant ca s-o recunoști. Tânăra a lăsat frâul din mână, ca să amenințe bolta cu pumnul. - Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
incoloră, rece, Înaltă și lipsit de amenințarea ploii. O zi gri, cea mai puțin corporală dintre vremi; o zi a viselor, a speranțelor de viitor și a viziunilor clare. Era o zi ușor de asociat cu acele adevăruri și purități abstracte care se dizolvă În lumina solară sau se pierd Într-un râs batjocoritor sub razele lunii. Copacii și norii erau sculptați cu o clasică severitate. Zgomotele campestre se armonizaseră, formând o melodie monotonă, metalică, asemenea sunetului de goarnă care-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
viață o idee. În urmă cu foarte mulți ani, în amfiteatrul Institutului de Teatru - era atunci la Izvor, deasupra Teatrului Bulandra - auzeam pentru prima oară de Szajna și spectacolele sale de la doamna Berlogea, celebra profesoară de istoria teatrului. Era ceva abstract, evident, chiar dacă fotografiile arătau interesant. Astăzi am în colecția mea de la teatru câteva afișe cu semnătura lui Szajna, câteva fotografii făcute alături de el și sentimentul că sunt un om bogat, chiar dacă nu știu să mă folosesc de această imensă avere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
repede la duș fiindcă se grăbește. Rainer și Anna o urmează albi ca varul. Sophie se tot mlădiază sub jetul dușului, iar Rainer se plasează alături ca să țină un discurs despre dragostea lui pentru ea. Spune, printre altele, că conceptul abstract de fericire e echivalent cu conceptul abstract de iubire și subliniază acum încă o dată, cu hotărâre, acest lucru pe care l‑a susținut deja de mai multe ori. Iubirea este fericire, fericirea fără iubire este pur și simplu de neconceput
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]