3,948 matches
-
scală internațională, sistem ce deține (total sau parțial), controlează și gestionează active creatoare de valoare și generatoare de venituri, și care sunt amplasate În diferite țări. Spre deosebire de accepțiunea formală a transnaționalei - care pune accent pe raporturile ierarhice din interiorul grupului accepțiunea după substanță a transnaționalei pune accentul pe relațiile funcționale dintre componentele grupului. Drept urmare, dacă În primul caz ceea ce contează este transnaționala ca societatemamă, În cel de al doilea contează transnaționala ca textură a relațiilor reciproce dintre componentele sale. Astfel, poate
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
avuție - îndeosebi puterea ei de a ridica țările sărace și de a le atrage, în lumea modernă - ne poate încânta, peste măsură. Dacă, pe de al tă parte, nu avem absolut deloc încredere în piețe - dacă suntem, inițial, refractari la accepțiunea potrivit căreia o economie internă este condusă de interese personale, atunci perspectiva unui sis tem de piață care depășește orice posibilitate de control din partea unui g uve rn ne umple de teamă. Deoarece economia globală este o problemă atât de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
creștere a integrării economiilor naționale, pri n comerțul cu bunuri și servicii, investiții, p rin coope rare transfrontalieră, fluxuri de capital și mi gra rea forței de muncă. Asemenea creșterii economice, globalizarea econ omi ei este un proces complex. În accepțiunea noastră, dimensiunile acestui proces antrenează tendințele globale actuale spre libera circulaț ie a bunurilor și serviciilor, dar și a factorilor de producție capital și muncă. Ace ste mișcări au contribuit, de a lungul timpului, la integrarea economiei inte rna ționale
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
nu invers, de oarece piața financiară reprezintă o categorie mai largă decât piața de capital. D oiferența dintre cele d uă abordări constă în semnificația acordată termenului de piață financiară, respectiv terme nul ui de piață de capital. În această accepțiune, piața financiară sau de capital cuprinde ansamblul tranzacțiilor care au drept obiectiv mobilizare a ș i plasarea fon durilor financiare disponibile și necesare, pre cum și reglementările și in stituțiile legate de derularea acestora<footnot e id=”48”>Luțac, G.
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
î n c are doresc să par ticipe la tranzacții cu respectivele active și ser vicii financiare; ctivele active și servicii dispun de condiții e gal e de acces la respe financiare; beneficiază de un tratament egal pe piață. Această accepțiune prezintă unele caracteristic i d efinitorii, și anume: În primul rând, nu depinde de structura financi ară a diverselor re giuni. Astfel, nu este neobișnuit faptul că, în ain te de integrare, aceste regiuni dezvoltă structuri financiare diferite, care se
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
parte, mulți investitori preferă să și diversifice portofoliul de titluri de va ile lor și de pr 187 loare, investind în diferite state, unii fiind ghidați în decizi incipii subiective sau de influențe cu un carac ter noneconomic. Într o accepțiune largă, motivele pentru care se rea liz ează investiții străine directe peste hotare sunt asemănătoare cel or care determină investițiile de portofoliu - realizarea unor venituri mai mari decât în țara de origine sau posibilitatea de a beneficia de pe urma unor condiții
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
mediu al activelor riscante, se formează sub incidența unor factori cum ar fi: prețul de achiziție al titlurilor, dividendele acordate, câștigul la capital. Se definește: inflatie În scopul descrierii mecanismului de autoechilibrare a pieței de capital, vom prezenta o primă accepțiune generalizată a coeficientului de volatilitate a unui titlu financiar. Coeficientul de volatilitate () exprimă corelația între venitul adus de o acțiune de capital și venitul întregului portofoliu de piață. Altfel spus, urmărește mișcarea individuală a valorilor mobiliare, raportată la mișcarea de
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
RISCUL PE PIEȚELE FINANCIARE 2.1. RISCUL FINANCIAR Cuvinte cheie: * hazard moral * selecție adversă Riscul financiar este premisa asumată conștient, de apariție a unui anumit eveniment financiar nedorit, caracterizat de o anumită probabilitate de realizare. De fapt, definiția riscului în accepțiune generală este mai complexă, el aflându-se într-o relație de cauzalitate circulară cu incertitudinea: starea de incertitudine este și premisă și consecință a asumării riscului. Nu trebuie confundat riscul unui eveniment cu probabilitatea producerii evenimentului nedorit.1 Fig. II
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
subiectivă, aplicată întotdeauna unei sume concrete de bani. Probabilitatea este omniprezentă (există pentru orice fenomen) și obiectivă. Prin conștientizare și interpretare, pe un caz concret, se transformă în risc, care este subiectiv. Prima de risc are două exprimări: a) în accepțiune "relativă" un supliment adăugat la rata câștigului la capital, dacă aceasta nu include volatilitatea (nesiguranța) rezultatului investiției. Nu trebuie, însă, trasă concluzia că riscul este crescător ca funcție de timp, ci din contră, el se diminuează pe măsura apropierii orizontului de
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
adăugat la rata câștigului la capital, dacă aceasta nu include volatilitatea (nesiguranța) rezultatului investiției. Nu trebuie, însă, trasă concluzia că riscul este crescător ca funcție de timp, ci din contră, el se diminuează pe măsura apropierii orizontului de timp; b) în accepțiune "absolută" o parte din venitul la capitalul investit, care remunerează proprietarul acestuia pentru riscul indus de operațiunea de investire. Considerăm că prima accepțiune este cea corectă deoarece presupune că orice proiect de investiții este riscant, ceea ce este adevărat pentru proiectele
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
ca funcție de timp, ci din contră, el se diminuează pe măsura apropierii orizontului de timp; b) în accepțiune "absolută" o parte din venitul la capitalul investit, care remunerează proprietarul acestuia pentru riscul indus de operațiunea de investire. Considerăm că prima accepțiune este cea corectă deoarece presupune că orice proiect de investiții este riscant, ceea ce este adevărat pentru proiectele care aduc un profit real. În plus, este mai firesc să aplicăm o cotă la venitul estimat, decât să defalcăm (pe ce criterii
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
autohtoni sau străini) pentru primirea ordinelor, încasarea sumelor rezultate din tranzacții și activități de consultanță. 3.2. TRANZACȚII BURSIERE TIPOLOGIE ȘI MECANISME GENERALE 3.2.1. Tipologia tranzacțiilor Cuvinte cheie: * scadență * lichidare * executare * marjă Termenul de tranzacție bursieră are o accepțiune în sens larg (care include și contractele pe piețele interdealeri și o accepțiune în sens restrâns, care se referă la contractele încheiate strict în cadrul bursei, prin agenții oficiali 4. La bursele de tip american (Tokyo S.E., NYSE) se întâlnesc următoarele
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
de consultanță. 3.2. TRANZACȚII BURSIERE TIPOLOGIE ȘI MECANISME GENERALE 3.2.1. Tipologia tranzacțiilor Cuvinte cheie: * scadență * lichidare * executare * marjă Termenul de tranzacție bursieră are o accepțiune în sens larg (care include și contractele pe piețele interdealeri și o accepțiune în sens restrâns, care se referă la contractele încheiate strict în cadrul bursei, prin agenții oficiali 4. La bursele de tip american (Tokyo S.E., NYSE) se întâlnesc următoarele categorii de tranzacții: 1. Tranzacții cu lichidare imediată (cash delivery) executarea contractului (predarea
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
prima nelimitat prima Short Din punct de vedere al vânzătorului (dar cumpărătorul decide) axa Ox (3) cu axa Oy 3. preț exercitare prima 4. preț exercitare prima prima nelimitată Tab. III.7 Caracteristicile tranzacțiilor simple cu opțiuni (element original) În accepțiune "brută", analiza se face relativ la prețul de exercitare; în accepțiune "netă", relativ la punctul mort. 3.4.3. Strategii cu opțiuni Există o gamă variată de strategii cu opțiuni bazate pe call și put. Ca regulă generală, o strategie este concepută
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
dar cumpărătorul decide) axa Ox (3) cu axa Oy 3. preț exercitare prima 4. preț exercitare prima prima nelimitată Tab. III.7 Caracteristicile tranzacțiilor simple cu opțiuni (element original) În accepțiune "brută", analiza se face relativ la prețul de exercitare; în accepțiune "netă", relativ la punctul mort. 3.4.3. Strategii cu opțiuni Există o gamă variată de strategii cu opțiuni bazate pe call și put. Ca regulă generală, o strategie este concepută și utilizată în funcție de circumstanțele personale în care se află investitorul
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
13: standardele contabile diferite care se utilizează, duc la valori diferite ale veniturilor; situațiile de comparabilitate totală a companiilor sunt extrem de rare. 2. Valoarea contabilă (pentru acțiuni). , unde: An active nete ale societății; N numărul de acțiuni emise. În altă accepțiune 14: Acesta observă, că, în bilanț, în capitalurile proprii, sunt incluse și dividendele propuse spre repartizare și nedistribuite. Prin urmare la numărător ar trebui considerată situația netă: Această formulă ar reflecta corect situația contabilă a firmei la intrarea în exercițiul
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
În consecință nici în doctrină nu există un punct de vedere unitar cu privire la existența sa ca ramură autonomă de drept, la sfera sa de cuprindere și cu atât mai mult în legătură cu definiția dreptului concurenței. Noțiunea "dreptul concurenței" are mai multe accepțiuni: • extinsă: ansamblul regulilor juridice care cârmuiește competiția dintre agenții economici în scopul câștigării și păstrării clientelei. Altfel spus, toate regulile juridice care au ca obiect concurența 1. • restrictivă 2: a) interpretare monistă, potrivit unei opinii: ansamblul regulilor care reprimă practicile
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
actului perturbator de concurență permite stabilirea titularului răspunderii 78. Sintetic, în categoria întreprinderilor regăsim: • persoane fizice: comercianți acționând în mod independent sau în cadrul asociațiilor familiale, liber profesioniști (avocați, medici, comisionari vamali etc.) mijlocitorii în afaceri așa cum sunt ei desemnați în accepțiunea dreptului comercial, iar în anumite condiții și agenții comerciali permanenți. • persoane juridice: societăți comerciale, în anumite condiții filialele societăților comerciale, regiile autonome, societățile cooperative, grupurile de interes economic, asociațiile și fundațiile, sindicatele, organele administrației publice când acestea, prin deciziile emise
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
caz. 2. Subiectele raportului juridic de concurență Subiectele raportului juridic de concurență sunt calificate iar stabilirea lor se realizează în raport de cele două componente anterior amintite. În cadrul raportului de autoritate părți sunt, în principal, statul și întreprinderile a căror accepțiune a fost stabilită anterior ca subiecte subordonate. Uneori ca subiecte subordonate pot apărea și organele administrației publice centrale sau locale, în masura în care acestea, prin deciziile emise sau prin reglementările adoptate, intervin în operațiuni de piață, influențând direct sau
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
sunt răi fiindcă s-au îndepărtat de Creator, ceea ce înseamnă că a trăi nu înseamnă altceva decât a trăi în spaimă. Iată o sintagmă pe care Luther o va reafirma, mutând-o din spațiul cosmologiei în cel al predestinării. În accepțiune lutherană, munca și credința sinonime până la un punct reprezintă un antidot la spaimă: cât timp muncești, dai la o parte spaima care te strivește, o supui unui regim existențial corectiv, o raționalizezi. Pentru linia protestantă a culturii europene o linie
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
împinsă fără probleme până la Evul Mediu (cazul eposului anglo-saxon anonim Beowulf) și chiar până la Antichitate (cazul piesei Oedip Rege a lui Sofocle)17. În cazurile citate mai sus, nu ne confruntăm cu textura strânsă și sugestivă a unei terori în accepțiunea contemporană a termenului, ci doar cu exemple de acțiuni stranii sau supranaturale, care nu sunt orientate asupra generării unei anxietăți rafinate în psihicul lectorului. Scrierile menționate au, fără excepție, alt scop: unul religios, moralizator sau chiar de encomion eroic 18
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
rezolv, dacă pot, enigma" (1971: 13). Această poziție decisă constituie, dacă vreți, pandantul aproape perfect al confesiunii Virginiei Woolf cu privire la atitudinea adoptată de cititori în raport cu povestirile supranaturale cu fantome. Combinând aceste două atitudini, se poate afirma că proza terorii în accepțiunea sa supranaturală antrenează, pe de o parte, explorarea, în siajul unei Ann Radcliffe, a misterului cu care se confruntă eroul și, simultan, lectorul, iar pe de altă parte, îi permite ultimului să-și examineze cu luciditate anxietatea, chiar în momentul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
capitolul al zecelea al romanului eliadesc. Oricum, este suficient să precizez aici că vampirul poate fi nu numai un agent al distrucției și al corupției ontologice, ci și un inedit motor al sacrului, un vehicul sui generis al numinosului, în accepțiunea pe care ultimul termen o dobândește la Rudolf Otto. Pornind de la ideea unei alterități radicale, implicate de conceptul de mysterium al teologului german, corelate cu epitetul tremendum, evocând teamă, Beth E. Mc. Donald crede că această "calitate a fascinației ca
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
este studiul lui Susan Kray (la origine, o conferință științifică), intitulat "We Almost Ate from the Tree of Life: Fantasy and Horror in Ancient Near Eastern Religious Text", în care autoarea nu se sfiește să vorbească despre terifiant (desigur, în accepțiunea curentă astăzi a termenului) în Epopeea lui Ghilgameș și chiar în Talmud. Pentru detalii suplimentare, cf. Becker, 1996: 95-102. 19 Pentru o bună prezentare sintetică a acestei perioade literare, cf. Ford, 1993: II. 20 Tragedii mai puțin reușite, dar având
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Hegel. Sub semnul acestei relații, conștiința transcen dentală se constituie după modelul celei empirice, iar kantianismul este condamnat să funcționeze doar prin bine-cunoscuta excludere sau, mai exact, amânare indefinită a oricărei metafizici. Soluția este aceea de a redefini cunoașterea, în accepțiunea ei transcendentală, în afara conceptelor reziduale de subiect și obiect. Odată cu această definiție nouă, și conceptul de experiență capătă noi valențe: „So läßt sich also die Aufgabe der kommenden Philosophie fassen als die Auffindung oder Schaffung desjenigen Erkenntnisbegriffes der, indem er
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]