1,981 matches
-
factorii de stres ambientali. La copiii care trec prin situații stresante, rata apariției simptomelor somatice este mai ridicată decât la cei care nu au astfel de experiențe (Campo & Fritsch, 1994). Garber și colegii săi (1991) au descoperit o serie de acuze somatice comune la populația pediatrică studiată: dureri de cap, oboseală, dureri musculare, abdominale și de spate, vedere încețoșată. Simptomele cel mai frecvent invocate au fost durerile de cap, lipsa de energie, durerile musculare, greața sau disconfortul stomacal, durerile de spate
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
dureri de cap, oboseală, dureri musculare, abdominale și de spate, vedere încețoșată. Simptomele cel mai frecvent invocate au fost durerile de cap, lipsa de energie, durerile musculare, greața sau disconfortul stomacal, durerile de spate și de stomac. Copii cu cele mai multe acuze aveau tendința de a se plânge în principal de: dureri de cap (25%), lipsă de energie (21%), dureri musculare (21%) și disconfort abdominal (17%). Analiza factorială a răspunsurilor la „Chestionarul privind somatizarea la copii” a pus în evidență o soluție
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
17%). Analiza factorială a răspunsurilor la „Chestionarul privind somatizarea la copii” a pus în evidență o soluție bazată pe patru factori: factorul pseudoneurologic, factorul cardiovascular, factorul gastrointestinal și durerea/slăbiciunea. O metaanaliză a simptomelor dureroase infantile arată că există anumite acuze somatice specifice fiecărui stadiu de dezvoltare. La început, copiii au un simptom dominant (mai degrabă decât simptome multiple). Cele mai frecvente acuze somatice în prepubertate sunt durerile de cap și abdominale (Garber și colab., 1991). De reținut Durerea abdominală pare
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
pseudoneurologic, factorul cardiovascular, factorul gastrointestinal și durerea/slăbiciunea. O metaanaliză a simptomelor dureroase infantile arată că există anumite acuze somatice specifice fiecărui stadiu de dezvoltare. La început, copiii au un simptom dominant (mai degrabă decât simptome multiple). Cele mai frecvente acuze somatice în prepubertate sunt durerile de cap și abdominale (Garber și colab., 1991). De reținut Durerea abdominală pare să preceadă cronologic durerile de cap. Studiile efectuate au arătat că, la copii și la părinții lor, durerea abdominală recurentă se asociază
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Walker, 1990). Studiile au arătat, de asemenea, că există o continuitate între aceste simptome neexplicate din copilărie și simptomele de la vârsta adultă (Hotopf, 2002). Printre simptomele cu debut tardiv (în adolescență), se numără dureri ale extremităților, durerile musculare, oboseala și acuzele neurologice (Walker, Garber & Greene, 1991). De reținut De obicei, copiii mici prezintă un singur simptom (manifestare monosimptomatică), însă, pe măsură ce înaintează în vârstă, încep să prezinte simptome multiple (manifestare polisimptomatică). Deși la copii simptomele de stres se traduc adesea prin acuze
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
acuzele neurologice (Walker, Garber & Greene, 1991). De reținut De obicei, copiii mici prezintă un singur simptom (manifestare monosimptomatică), însă, pe măsură ce înaintează în vârstă, încep să prezinte simptome multiple (manifestare polisimptomatică). Deși la copii simptomele de stres se traduc adesea prin acuze fizice, este important să se facă distincția între cazurile în care boala este mimată în scopul evitării unei activități laborioase (teme, lucrări de control) și simptomele somatizării „adevărate”. Dacă un copil manifestă intenționat simptome pentru a juca rolul de bolnav
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
În cazurile de patomimie, individul se preface a fi bolnav, însă motivația o constituie un beneficiu major. TULBURAREA DE SOMATIZARE Caracteristici clinice asociate diferitelor stadii de dezvoltare În ciuda faptului că, de obicei, copiii reacționează la factorii de stres psihosocial prin acuze fizice și somatice indirecte, diagnosticul de tulburare de somatizare este rar în rândul lor. Criteriile din DSM-IV-TR pentru această afecțiune au fost elaborate pentru adulți. Pe lângă debutul înainte de 30 de ani și persistența problemei vreme de mai mulți ani, punerea
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
bărbați (DSM-IV-TR). Având în vedere natura criteriilor de diagnostic, dacă parametrii nu vor suferi nici o modificare, este ușor de înțeles de ce această tulburare va continua să fie identificată rar la copii. Într-o analiză a studiilor cu privire la natura și istoricul acuzelor somatice la copii, Fritz, Fritsch și Hagino (1997) sugerează că frecvența redusă cu care se pune acest diagnostic la copii și adolescenți reflectă cel mai probabil faptul că lista de criterii nu este adaptată diverselor stadii de dezvoltare a copilului
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
oboseală și de dureri de cap și de stomac. În majoritatea după-amiezelor, fetița dormea la infirmerie pentru că era „prea obosită” să își țină capul ridicat. În ciuda numeroaselor consultații și analize medicale, doctorii nu au reușit să determine cauza fizică a acuzelor somatice ale Sarei. Prevalență și evoluție Din cauza dificultăților pe care le pun criteriile de diagnostic, se știe puțin despre prevalența acestei tulburări la copii și adolescenți (Fritz și colab., 1997). Totuși, în studiul lor asupra acuzelor somatice, Offord și colegii
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
determine cauza fizică a acuzelor somatice ale Sarei. Prevalență și evoluție Din cauza dificultăților pe care le pun criteriile de diagnostic, se știe puțin despre prevalența acestei tulburări la copii și adolescenți (Fritz și colab., 1997). Totuși, în studiul lor asupra acuzelor somatice, Offord și colegii săi (1987) au constatat că aproximativ 11% dintre fete și 4% dintre băieți (cu vârste între 12 și 16 ani) prezintă acuze somatice recurente și cauzatoare de suferință. Datele disponibile cu privire la populațiile de adolescenți sugerează că
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
tulburări la copii și adolescenți (Fritz și colab., 1997). Totuși, în studiul lor asupra acuzelor somatice, Offord și colegii săi (1987) au constatat că aproximativ 11% dintre fete și 4% dintre băieți (cu vârste între 12 și 16 ani) prezintă acuze somatice recurente și cauzatoare de suferință. Datele disponibile cu privire la populațiile de adolescenți sugerează că simptomele asociate cu tulburarea de somatizare (dureri de cap sau de stomac, amețeală, suferință) sunt relativ frecvente (Taylor, Szatmari, Boyle & Offord, 1996). Într-un studiu efectuat
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Abu-Arefeh & Russell, 1994). Evoluția bolii pare să fie strâns legată de familie și de sex, deoarece 10-20% dintre femeile care suferă de tulburare somatoformă au o rudă apropiată care a avut aceeași afecțiune (DSM-IV-TR). Femeile tind să prezinte mai multe acuze somatice decât bărbații (Garber și colab., 1991). De reținut Diagnosticul de tulburare somatoformă nediferențiată necesită prezența unui singur simptom major fără cauză organică care să se fi manifestat cel puțin 6 luni și care să fi produs un grad ridicat
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
luni și care să fi produs un grad ridicat de suferință. Comorbidități Femeile cu tulburare de somatizare tind să aibă și anxietate sau depresie, în vreme ce, la bărbați, există riscul apariției de tulburări induse de substanțe psihoactive (Essau și colab., 1999). Acuzele somatice se asociază frecvent cu anxietatea și depresia. Unii sunt de părere că, dată fiind pervazivitatea, rezistența și persistența sa, tulburarea de somatizare este mai apropiată de tulburările de personalitate incluse în Axa II a DSM (tulburări cronice) decât de
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
din punct de vedere emoțional și predispuși la tulburări de introversiune din cauză că sunt foarte nesiguri și au mecanisme de coping precare. Perspectiva psihodinamică Teoreticienii modelului psihodinamic vorbesc despre isterie în termeni de beneficii primare și secundare. Privite din această perspectivă, acuzele somatice pot reprezenta conflicte inconștiente, durerea fizică ascunzând de fapt o suferință psihică. Dificultățile pe care le pune relația cu o persoană care dă senzația „de nod în gât” se pot traduce prin torticolis, iar imposibilitatea de a suporta sau
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
sau de „furnici pe sub piele” (p. 487). Deși, cu siguranță, nu există cercetări care să facă comparații interculturale pe populații de copii și adolescenți, la copii, s-au constatat diferențe culturale în ceea ce privește ratele de apariție (dar nu neapărat tipurile) ale acuzelor somatice (Bird, 1996). Un singur studiu intercultural a arătat că, în Rusia, copiii obțin punctaje mai mari pe subscala acuzelor somatice cuprinsă în „Scala Achenbach de evaluare a comportamentului infantil” decât copiii din Statele Unite (Carter, Grigorenko &Pauls, 1995). Totuși, oricare
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
de copii și adolescenți, la copii, s-au constatat diferențe culturale în ceea ce privește ratele de apariție (dar nu neapărat tipurile) ale acuzelor somatice (Bird, 1996). Un singur studiu intercultural a arătat că, în Rusia, copiii obțin punctaje mai mari pe subscala acuzelor somatice cuprinsă în „Scala Achenbach de evaluare a comportamentului infantil” decât copiii din Statele Unite (Carter, Grigorenko &Pauls, 1995). Totuși, oricare ar fi diferențele între culturi în ceea ce privește ratele raportate, mai multe studii au constatat că asocierea puternică între acuzele somatice și
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
pe subscala acuzelor somatice cuprinsă în „Scala Achenbach de evaluare a comportamentului infantil” decât copiii din Statele Unite (Carter, Grigorenko &Pauls, 1995). Totuși, oricare ar fi diferențele între culturi în ceea ce privește ratele raportate, mai multe studii au constatat că asocierea puternică între acuzele somatice și simptomele anxioase și depresivă este universală (Carter și colab., 1995; Garber și colab., 1991). TULBURAREA DE CONVERSIE Caracteristicile clinice asociate diferitelor stadii de dezvoltare Tulburarea de conversie este cea mai frecvent sudiată dintre tulburările somatoforme la copii (Regan
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
rate de depresie și anxietate sporite la copiii afectați și la mamele lor (Garber și colab., 1990). Walker, Garber și Greene (1993) au observat că, prin comparație cu subiecții din grupul martor, copiii cu durere abdominală recurentă manifestă mai multe acuze emoționale și somatice. Una din caracteristicile familiale este accentul sporit ce se pune pe cazurile de boală din familie. IPOHONDRIA Caracteristici clinice asociate diferitelor stadii de dezvoltare Ipohondrii cred, în mod greșit, că suferă de o boală gravă. Neavând dovezi
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
terapeutică a unui program cognitiv-comportamental combinat cu administrarea de inhibitori selectivi de recaptare a serotoninei la adolescenții cu sindrom dismorfic corporal (Albertini, Philips & Guevremont, 1996). Pe scurt 7.2 Câteva instrumente de evaluare uzuale care conțin scale de măsurare a acuzelor somatice Instrument Tranșă de vârstă Scală Inventarul de personalitate pentru adolescenți (Personality Inventory for Youth, PIY; Lachar & Gruber, 1995) 7-17 ani Scala somatică a acestui instrument este alcătuită din trei subscale ce privesc: sindromul psihosomatic, tensiunea musculară și anxietatea, preocuparea
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Personality Inventory for Youth, PIY; Lachar & Gruber, 1995) 7-17 ani Scala somatică a acestui instrument este alcătuită din trei subscale ce privesc: sindromul psihosomatic, tensiunea musculară și anxietatea, preocuparea pentru boală. ASEBA (Achenbach & Rescorla, 2001) 6-18 ani Scala pentru sindromul acuzelor somatice și scala pentru problemele somatice (scale bazate pe DSM) sunt disponibile în toate cele trei versiuni ale ASEBA (părinte, educator, autoevaluare). CPRS-R:L (Conners, 1998) 3-17 ani Scala de evaluare pentru părinți conține o subscală psihosomatică. BASC (Reynolds & Kamphaus
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
tulburarea de somatizare nu a fost studiat sau confirmat. Conform DSM-IV-TR, diferența dintre tulburarea de somatizare și tulburarea somatoformă nediferențiată este că diagnosticul pentru aceasta din urmă necesită: prezența a doar jumătate din simptome. doar cinci simptome generalizate. o singură acuză fizică manifestată timp de cel puțin 6 luni. o singură acuză fizică manifestată timp de cel puțin 1 an. Simptomele somatice ale copiilor diferă de ale adolescenților. Care dintre următoarele afirmații e adevărată? Copiii mici manifestă simptome multiple, în timp ce adolescenții
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
diferența dintre tulburarea de somatizare și tulburarea somatoformă nediferențiată este că diagnosticul pentru aceasta din urmă necesită: prezența a doar jumătate din simptome. doar cinci simptome generalizate. o singură acuză fizică manifestată timp de cel puțin 6 luni. o singură acuză fizică manifestată timp de cel puțin 1 an. Simptomele somatice ale copiilor diferă de ale adolescenților. Care dintre următoarele afirmații e adevărată? Copiii mici manifestă simptome multiple, în timp ce adolescenții au un singur simptom principal. În general, adolescenții manifestă mai puține
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
fizică manifestată timp de cel puțin 1 an. Simptomele somatice ale copiilor diferă de ale adolescenților. Care dintre următoarele afirmații e adevărată? Copiii mici manifestă simptome multiple, în timp ce adolescenții au un singur simptom principal. În general, adolescenții manifestă mai puține acuze somatice decât copiii. Cele mai frecvent raportate simptome la copiii mici sunt durerile de cap și de stomac. Durerea abdominală recurentă la copii nu are legătură cu simptomele medicale ale părinților sau rudelor. Manifestarea intenționată de simptome în vederea obținerii de
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
invadat societatea. c? societatea rom�neasc? nu a r?mas neschimbat? dup? difuzarea ideilor c?rturarilor. Dac? am prezenta � sine îra et studio � multitudinea ideilor despre societate, om ?i comportamentul lui emise �n trecut la noi, am riscă s? fim acuză?i c? gener?m scepticism �n privin?a �rolului ideilor �n societate� (�n sensul c? ?i la noi au fost emise multe idei, dar pu?ine au dat roadele scontate). M? gr?besc s? previn astfel de acuză?îi ar
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
s? fim acuză?i c? gener?m scepticism �n privin?a �rolului ideilor �n societate� (�n sensul c? ?i la noi au fost emise multe idei, dar pu?ine au dat roadele scontate). M? gr?besc s? previn astfel de acuză?îi ar?ț�nd c? cele mai multe idei emise la noi le reg?sim �n societ??ile Antichit??îi, Evului Mediu, Rena?terii sau Epocii Luminilor� ?i �n timpul Rena?terii de la noi, c?rturarii au (re)descoperit societatea, importan?a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]