1,872 matches
-
să arătăm doar spre cei care au hotărât moartea. Ei au putut hotărî moartea pentru că noi i-am lăsat să hotărască. Și atunci n-ar trebui oare, domnilor judecători, să treceți și dumneavoastră și să trec și eu în boxa acuzaților? Locul nostru e alături de cei pe care i-am lăsat și i-am încurajat prin imobilitatea noastră să hotărască moartea... Dar cineva trebuie să judece, veți obiecta. Așa e, cineva trebuie să judece. Și am ajuns astfel la ce vroiam
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
condamnați grotele, pe cei care le provoacă și pe cei care aleargă în ele. Nu mă feresc să precizez că astfel cer inclusiv condamnarea dumneavoastră și a mea. În concluzie, cer instanței să n-aibă nici o indulgență nici pentru vina acuzatului,, nici pentru vina noastră, cei care-l judecăm." Trăiam din nou starea febrilă a proceselor mele. Mă simțeam în gară aproape ca în camera mea. Nu-mi lipseau nici cărțile pentru că nu vroiam să caut nimic în ele, ci numai
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
pună ceva ce n-a mai avut timp să pună. Astfel că balanța a rămas dezechilibrată. Vedem numai talgerul pe care se află coșul cu capete însîngerate. E oribil acest coș, dar dreptatea ne cere să avem în vedere că acuzatul n-a avut timp să și afirme ceva. Destinul lui s-a oprit la negație. În schimb, știm ce-au făcut cei care l-au doborât pe Robespierre și care au pozat în salvatori. Se pare că acești "salvatori" n-
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
Dumneata l-ai început. Crezi că n-am înțeles? După cum observi, m-am molipsit. Am căpătat și eu pasiunea proceselor. Vei fi prima ei victimă. Împreună cu mine. Și procurorul și avocatul apărării și publicul trebuie să treacă, deci, în boxa acuzaților... Nu te speria, profesore. Trebuie să vedem de ce sîntem vinovați. De ce ne aflăm aici. Nu asta vroiai? Când eram copil, am urmat o școală de înot. Dintr-un motiv de neînțeles pentru mine, am învățat să înot extrem de repede, mai
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
atenția cititorului obosit de la esență. Aș putea să încep cu un capitol despre CINSTE. Și cum să exemplific mai bine decât scriind despre hoți? Aproape că îi iubesc. Pedeapsa pentru furt fără violență se aplică, în Stațiune, doar dacă cel acuzat e prins asupra faptului. Așa am stabilit printr-o Ordonanță. În felul acesta, prin necinstea câtorva indivizi, întăresc vigilența unui oraș. Sau voi scrie despre ADEVĂR. Filozoful va fi singurul personaj. Va reieși că adevărul e o mare minciună. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
măturatul, chiar poșta, care, la urma urmelor, nu aduce altceva decât plictiseli. Controlez să nu fi rămas în picioare spitale, clinici, aziluri: suprimarea medicilor, a infirmierilor, a bolnavilor mi se pare singura scăpare posibilă. Apoi tribunalele, cu toți magistrații, avocații, acuzații și reclamanții; închisorile, cu pușcăriașii și paznicii de acolo. Suprim apoi universitatea cu tot corpul universitar, academia de științe literare și arte, muzeul, biblioteca, monumentele cu administrațiile lor, teatrul, cinematograful, televiziunea, ziarele. Dacă-și închipuie că mă pot opri, invocând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
halbe Gicu și-a udat batista, apoi a lipit-o pe fruntea Încinsă și s-a abținut cu foarte mare greutate să nu dea cămașa jos de pe el. Gestul incipient a fost taxat cu priviri aprinse de către Sandu Șpriț, iar acuzatul de serviciu a Înghițit În sec. Apoi a ras halba și s-a uitat cu jind către halbele pline ale mesenilor. Sandule, e căldură ca-n iad, pe cuvânt de onoare! Ai fost Într-o excursie pe-acolo și știi
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
gândisem la el până atunci decât băgîndu-l comod în categoria de "inculpat". Nu pot să spun că l-am uitat atunci pe tata, dar ceva îmi strângea stomacul, ceva care îmi răpea orice atenție în afară de cea pe care o acordam acuzatului. Nu ascultam aproape nimic, simțeam că voiau să-l omoare pe acest om viu și un instinct formidabil, ca un val, mă aducea alături de el, cu un fel de încăpățânare oarbă. Nu m-am trezit cu adevărat decât o dată cu rechizitoriul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
nici pe departe de un act de caritate fața de cliente sau față de viitorii bebeluși, În prealabil spermatici, vîrÎți o vreme În azot lichid, congelați, ce i-a mai trecut, Doamne, prin gînd omului! Thomas ar fi stat În boxa acuzaților, ar fi venit mamele prejudiciate, nu toate, unguroaica din Sopot, caz aparte, ar fi strigat În instanță că nici măcar nu știa ce i se Întîmplase! Cryos ar fi cerut daune, de unde să plătească Thomas? Mai ales dacă ar fi fost
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
prin cameră. Întorcându-și însă privirea spre ea, văzu că biata fată era schimbată la față și tremura. Înțelese că se simțea lipsită de apărare, așa, singură, în fața lui, la o anumită distanță, și, așezată pe sofaua aceea, ca un acuzat în fața procurorului, simțea că-și pierde cunoștința. — E drept! - exclamă el -; cu cât stăm mai aproape, cu atât suntem mai protejați. Se așeză din nou, o luă pe genunchi, o prinse în brațe și-o strânse la piept. Sărmănuța îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
aceeași reacție. Nu făcu nimic, iar Ripley se minună. Cel puțin, primele cuvinte fură previzibile atunci când se hotărî să protesteze: ― Dacă ai ceva pe suflet, spune. Încep să nu mai suport veșnicele insinuări ipocrite. M-am săturat să tot fiu acuzat. ― Nimeni nu te-a acuzat. ― Nu mai spune! Apoi tăcu. Ripley nu mai scoase nici un cuvânt o vreme. I-l arătă cu degetul pe Parker. ― Du-l la infirmerie și pune-l pe picioare. Om vedea după aceea dacă "autodocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
despre acest Sisif care legase odinioară Moartea și era cel mai Înțelept și mai prudent dintre muritori. Mai bine să uităm aceste detalii. Îmi imaginez cum ar arăta un tribunal al martirilor care și-ar judeca judecătorii. Inchiziția În boxa acuzaților Într-o sală al cărei tavan reprezintă un cer Înstelat, iar după fiecare lovitură de ciocan se rostește formula rituală: Eppur si muove! Decorul ar avea totuși mai puțină importanță. Ceea ce mă preocupă acceptînd acest joc grav al fanteziei, Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
-și trimită judecătorii la moarte? Nu-i va face astfel martin? Și lumea, În loc să-i urască, n-ar Începe să-i deplîngă? Sau, să-i recheme la masa judecătorilor și să-i lase să strige către el, reîntors pe banca acuzaților: Nu există altă dreptate decît cea pe care ați trăit-o! Dar, nu. Socrate insistă să i se explice de ce a fost condamnat la moarte. Vrea să se convingă deplin că moartea lui a fost considerata de dușmanii săi absolut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
răpune ceea ce n-a izbutit otrava... Nu, Socrate, noi chiar am regretat moartea ta. Acum a venit momentul să ispășim. Pedepsește-ne fără cruțare, pentru că am ucis un nevinovat, care era În același timp o glorie a cetății... Și pe măsură ce acuzatul Îi face apologia, Socrate se prăbușește cu capul În pămînt. În sală e o tăcere desăvîrșită. Nu se aud decît frazele, unele după altele, care-l laudă și-l regreta, luîndu-i orice speranță. În acest timp, Sisif se Întoarce spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
avem multe motive să bănuim că Socrate și-a condus procesul de pe banca acuzării. După procedura ateniană, verdictele erau două. În primul se afirma sau se nega vina. În al doilea se stabilea pedeapsa pentru care acuzatorul făcea o propunere, acuzatul alta, iar tribunalul alegea Între cele două fără să poată decide o a treia. De aceea acuzații aveau În general grijă să ofere judecătorilor o alternativă plauzibilă. Socrate, Însă, la propunerea de condamnare la moarte formulată de Meletus răspunse cerînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
verdictele erau două. În primul se afirma sau se nega vina. În al doilea se stabilea pedeapsa pentru care acuzatorul făcea o propunere, acuzatul alta, iar tribunalul alegea Între cele două fără să poată decide o a treia. De aceea acuzații aveau În general grijă să ofere judecătorilor o alternativă plauzibilă. Socrate, Însă, la propunerea de condamnare la moarte formulată de Meletus răspunse cerînd să fie ospătat În Pritaneu. Abia la insistențele lui Platon și ale celorlalți discipoli a propus o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
văzut parchetul imaculat i-a bulversat toate capacitățile mentale. Nu și-a dat seama că parchetul este prea curat și, prin urmare, nou, dar chiar dacă își dădea seama, tot n-ar fi contat, căci nu ar fi putut aduce alte acuzații Inspectorului, deoarece dovada incriminatoare, sângele și cadavrul lui Orande, nu mai exista. Probabil erau demult transformate în cenușă în furnalul ecologic al liceului. Tăcerea care există acum este mai mult decât orice aș putea spera. Mai grăitoare decât o mie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
în abdomen. Și mi-a recomandat cel mai eminent specialist de pe Coasta de Vest. Un profesor de la Centrul Medical al UCLA, în Los Angeles. — Cine era acest specialist? — Dr. Michael Gross. Cel de acolo. Tatăl ei arătă cu degetul spre acuzat, care stătea la masa alăturată. Alex nu se uită în direcția aceea. Își păstră privirea ațintită asupra tatălui ei. — Și ați fost examinat de doctorul Gross? — Da. — V-a făcut un examen fizic? — Da. — A făcut vreun test, la vremea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Atunci, poate o să ne sune, cândva. — Poate, zise Gail oftând. Capitolul 45 Alex Burnet era în mijlocul celui mai dificil proces din cariera ei, un caz de viol ce implica un atac sexual asupra unui băiețel de doi ani, din Malibu. Acuzatul, Mick Crowley, de treizeci și unu de ani, era un redactor în probleme de politică din Washington, care venise în vizită la cumnata lui, când simțise un impuls copleșitor să facă sex anal cu fiul ei, încă în scutece. Crowley
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
jos, Jamie. Și gata, nu mai avem ce discuta. În timp ce mergeau, Alex își deschise telefonul și formă numărul de la birou. Răspunse asistenta ei, Amy. — Amy, vreau să verifici depunerile recente de dosare la tribunale. Vezi dacă apare numele meu ca acuzat, undeva. Este ceva ce ar trebui să aflu? întrebă Amy, râzând. Dar era un râs nervos. Ilegalitățile unui avocat puteau să-i ducă la închisoare și pe asistenții lui. Se întâmplase de câteva ori, recent. Nu, spuse Alex. Dar cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
fost martori cu toții la ceea ce s-a întâmplat la ședința de referate. Asemenea manifestări de indisciplină nu se mai pot tolera și ca atare, vă rog să fiți de acord cu comportamentul anarhic al tovarășului Bălineanu! Deși eram în „boxa acuzaților”, nu mi-am putut înnăbuși râsul. - Poftim comportament! Ce-ai găsit de râs tovarășe Bălineanu? - Păi mă gândeam câți din colegii mei vor fi de acord cu comportamentul meu anarhic ... La remarca mea s-au mai făcut auzite câteva râsete
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
acces, niciodată, patru ași...fotbaliști ! 74. Dintre soldați, subofițeri, ofițeri și generali, niciunul nu a fost luat prizonier în precedenta campanie...electorală ! 75. Când spațiul este insuficient, armele vechi, cutiile voluminoase, frânghiile, săpunul și vinul pot fi depozitate în boxa...acuzaților ! 76. Carne cu os, zarzavat proaspăt și sare sunt suficiente pentru obținerea unui foarte gustos borș...crud ! 77. Curaj și adrenalină! Braconaj pe timp de vară, la lupi...de mare ! 78. Harnic și econom! Muncește de dimineață până seara, cu
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
fi decât corectă, căci chiar el o inventase. 2 Louis Chavel nu pricepea de ce primarul îl urăște. De ura lui nu se îndoia: văzuse de prea multe ori la tribunal aceeași expresie pe fețele martorilor sau ale celor din boxa acuzaților. Acum ajunsese el însuși în boxă și i se părea aproape imposibil să se adapteze acestei noi condiții și toate încercările lui de a se apropia de tovarășii săi dăduseră greș, pentru că îi privise tot timpul ca fiind sortiți prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
După ceasuri grele de așteptare, în sfârșit a apărut grăbită, deschise poarta și se făcu nevăzută în casă. Bărbatul năvăli în cuibul îndrăgostiților și cinci gloanțe de revolver curmară viața rivalului. ...Acum se judeca procesul. Toți eram de părere că acuzatul avea să fie achitat, chiar dacă crima fusese premeditată. Doamna Bogdan însă (Amely, cum îi spuneam) osândea cu înverșunare pe soția infidelă. ― Cum a putut, ticăloasa, spumega ea, cum a răbdat-o inima să jure în fața icoanei că-i nevinovată?... ― Nu
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
marea clipă, fiindcă este știut: nu ai cum să faci un lucru, dacă nu creezi și condițiile de trebuință înfăptuirii lui; iar, atunci când, într-un sfârșit, totul fu terminat și meticulos verificat, se înfățișă sfios înaintea ștreangului, așa cum se înfățișează acuzatul în fața Curții cu Juri, sau câinele, în fața stăpânului cuprins de mânie, adică umil și fără să cuteze a-și ridica cumva privirea. Trecură, astfel, câteva clipe lungi. Dintr-odată, însă, îl înăbuși un val mare de neliniște, simțind cum cineva
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]