3,955 matches
-
spațiul atmosfericului, la care face referință H. Tellenbach În cadrul Întâlnirii dintre medic și bolnav. Acesta este spațiul construit și utilizat exclusiv de către cele două persoane care se află Într-o relație simpatetică reciprocă, sinceră și el crește pe măsură ce relația se adâncește și se consolidează. El poate fi asimilat cu spațiul afectiv al prieteniei, dragostei, cuplului marital etc. Este un spațiu care-și are originea În atracția simpatetică reciprocă, un spațiu al cooperării, În care fiecare dintre cei doi parteneri Își găsește
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sufletească, morală și spirituală. Omul de astăzi este singur și gol. Abandonat și lăsat la voia Întâmplării, el nu mai dispune de propria sa persoană. Omul de astăzi este lipsit de repere. El devine obiectul manipulărilor al unor antimodele, care adâncesc și agravează această profundă criză de valori prin care este obligat să treacă. Dincolo de a fi o simplă sau exclusivă experiență nevrotică, de factură psihiatrică sau socială, criza omului modern este experiența ontologică negativă care-l dizolvă rapid, sfârșind prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este interior și esențial”, sau „Ceea ce este În adâncul sufletului. Sentimentul intim al conștiinței sau, pur și simplu, simțul intern”, În fine, „nevoia unirii intime”. Intimitatea este relația de interioritate reciprocă care se stabilește Între persoane. Prin aceasta ea depășește, adâncește și completează Întâlnirea. Întâlnirea este o relație strict exterioară, sensibilă, Între persoane. Intimitatea este o relație interioară, sufletească, care se stabilește Între două persoane. Întâlnirea rămâne un fapt empiric obiectiv, extern, pe când intimitatea este o relație subiectivă, interioară, o experiență
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este „darul” pe care terapeutul Îl face persoanei aflate În suferință. Se poate vedea, din cele de mai sus, complexitatea intimității, precum și nuanțele formelor acesteia. Intimitatea cuplului este o intimitate care se formează și se dezvoltă, se amplifică și se adâncește În timp, pe bază de reciprocitate, la ea contribuind, În egală măsură, ambii parteneri. Spre deosebire de aceasta, intimitatea terapeutică nu are un caracter permanent. Acest tip de relație de intimitate se stabilește la cererea bolnavului, În raport cu nevoile sale sufletești și morale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
seriozitatea, durabilitatea unei prietenii depind de caracterul partenerilor, de care au generat și care Întrețin această prietenie, de ceea ce cere și de ceea ce oferă fiecare În cadrul prieteniei cu celălalt. Din acest motiv, o prietenie adevărată este sinceră și dezinteresată, durabilă, adâncindu-se și consolidându-se În timp. O prietenie superficială, falsă, de circumstanță, se destramă rapid. Ea nu poate dura pentru că, de fapt, nu a fost o prietenie. În afară de prietenie și camaraderie, trebuie avută În vedere, În cazul formelor de cuplu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
nu pierde sau Înstrăina această legătură. Iubirea Îmbogățește și face ca cei doi parteneri să progreseze concomitent, În aceeași direcție. Ca și În cazul prieteniei, iubirea este cunoaștere reciprocă. În ambele situații, partenerii cuplului se descoperă permanent unul pe celălalt, adâncind astfel relația dintre ei. Ei se completează reciproc și, prin aceasta, se Îmbogățesc continuu, sufletește și moral. Prin iubire, ca și prin prietenie, persoanele progresează. Iubirea este un sentiment sufletesc și moral pe care avem tendința de a-l extinde
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
acesta, consolarea devine practică psihoterapeutică specială ( E. Kübler-Rossă. Oricare ar fi formele de evitare a morții, fizice sau sufletești, medicale sau morale, acestea ascund În interiorul lor, dincolo de practicile utilizate, refuzul morții și frica de moarte. Dar prin aceasta conflictul se adâncește, transformând atitudinea față de moarte Într-o nevroză trăită În raport cu moartea. Și atunci, ne Întrebăm În mod firesc, ce trebuie să facem, și care este soluția: cea medicală, sau cea morală? Pregătirea pentru moarte ține de structura persoanei, dar mai ales
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pustietății, departe de orice ființă umană! Ce se va Întâmpla cu mine? mă gândeam. Voi pieri din pricina frigului nopții sau voi deveni o pradă pentru animalele sălbatice care hoinăreau noaptea prin acele locuri? Astfel de idei Îmi veneau În minte, adâncindu-mă În disperarea În care mă aflam. Dar uneori, tocmai În clipele În care ne simțim la un pas de dezastru, se Întâmplă ca salvarea să ne fie Încă și mai aproape. Săvârșind imprudența de a merge În zone mlăștinoase
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
se mișcă dezinvolt este cel cuprins între 1848 și 1948, cu incursiuni nealeatorii înainte sau înapoi, așezând în prim-planul preocupărilor proza de toate tipurile: proza de imaginație, ca în monografiile Delavrancea (1964) și Duiliu Zamfirescu (1969), studii micromonografice sau adâncind un anume aspect esențial, precum în Introducere în opera lui Liviu Rebreanu (1976), în amplul studiu introductiv la ediția critică Opere de Calistrat Hogaș (I, 1984) ori în medalioane, profiluri și analize parțiale: Ioan Slavici, Mihail Sadoveanu, C. Stere, Camil
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
de „foști” și de actuali „oameni de lume”, având mai mult sau mai puțin legătură cu clanul autoritarului Traian Lupa, activist de plan secund, care „aranjează” viețile celor din familie după rețete oportuniste. Ca și în romanele precedente, autoarea nu adâncește conflictele și psihologiile, rezumându-se la istorisiri complet nerelevante despre fiecare personaj în parte, relatând „fapte eroice” sau întâmplări plicticoase, menite a suplini atmosfera diferitelor medii sociale. Și aici neprevăzutul, senzaționalul, neverosimilul invadează realitatea. O dezbatere-parabolă în jurul raportului dintre individ
SFINŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289659_a_290988]
-
ci sprijină umanitatea profundă a unui fond reflexiv-afectiv. Imediatul, politicul sunt întotdeauna trecute prin filtrul culturii, filosofiei, ironiei, căutându-se aspectele reprezentative, general valabile. În recenzii, cronici, însemnări critice, portrete literare comentatorul dă romanului un loc central, find genul care, adâncind analiza vieții prin înscriere în istoria trăită, în economic, ca și prin incursiunile în psihologia de neam și în inconștient, tinde să cuprindă totalitatea omenescului. Privilegiind, cu sinceritate, „obligația de conștiință” în artă și pe scriitorul luptător social, cronicarul știe
SERGHIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289643_a_290972]
-
simbolistici încărcate, apăsătoare, psihotice, ce eliberează la răstimpuri aluzii intertextuale. În acest fel, Triptic (I-III, 1997-1999) marchează prolix traseul dintre incipit („privesc un obiect / obiectul privit i-o foaie de hârtie - un burlan - un ecran - un ce ce se adâncește / adâncul e înapoi - / e deci o suprafață înainte? / obiectul se adâncește / privire = retragere / retragere la suprafață / suprafață = abis”) și exit („scoțându-și sânii tiresias și-a pus ochii cu care neantul vede, sau poate că nu vede”). Maniera nu e
SISMANIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289709_a_291038]
-
acest fel, Triptic (I-III, 1997-1999) marchează prolix traseul dintre incipit („privesc un obiect / obiectul privit i-o foaie de hârtie - un burlan - un ecran - un ce ce se adâncește / adâncul e înapoi - / e deci o suprafață înainte? / obiectul se adâncește / privire = retragere / retragere la suprafață / suprafață = abis”) și exit („scoțându-și sânii tiresias și-a pus ochii cu care neantul vede, sau poate că nu vede”). Maniera nu e alta în Migrene I (2001), primă parte, compusă din 111 calupuri
SISMANIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289709_a_291038]
-
cantitativul; și cum fiecare subiect de valoare reprezintă niste parametri convingători, este evident că vom plasa percepția vizuală pe un piedestal în care se va discerne decodajul vizual. Mesajele continue care ne „atenționează”, se confruntă în permanență, dezvoltând, analizând și adâncind procesele - mai mult de atât un aport semnificativ abundă în psihologia ordinii, ca o metodă de intervenție asupra individului. Agresiunea sau nu a mediului extern prin acuitatea vizuală (absorbția stimulilor) asupra universului interior al individului, „se provoacă” prin dialog/interacțiune
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
ca pasagerii într-un autobuz: nu se cunosc și, în consecință, nu comunică între ei. Fiecare vers are înțelesul lui, orgoliul lui, singurătățile lui. Poemul este, în acest caz, o adițiune de aforisme care, voind să lămurească misterele ființei, le adâncește. Este faza în care S. încearcă să definească un concept liric propriu în câteva Respirări și în Antimetafizica. Într-un eseu, Cuvintele și necuvintele în poezie, el identifică trei grupuri genetice ale poeziei: fonetic, morfologic și sintactic. „Poezia fonetică” se
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
Universul literar” (seria 1938-1944). Prin literatura pe care au publicat-o preferențial, „Gândirea” și celelalte periodice tradiționaliste dau un nou impuls orientării spre specificul românesc, inspirației din lumea rurală, explorării trecutului autohton până în cele mai profunde straturi, valorificării zăcămintelor folclorice. Adâncind gândirea estetic-filosofică românească anterioară prin însușirea unor idei contemporane cu puternică acțiune formativă din Occident (H. S. Chamberlain, Oswald Spengler ș.a.) și din scrierile intelectualilor ruși antibolșevici (N. Berdeaev, D. Merejkovski ș.a.), rafinând expresia artistică prin asimilarea unor experiențe moderniste
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
ca tematică, povestirea Pan Lazăr creionează portretul unui Quasimodo român, lipsit de prezența luminoasă a vreunei Esmeralde, cu existența înecată în aburii alcoolului. Autorul știe să dea viață personajelor, deține mecanismul construirii unei proze de mai mare întindere, dar nu adâncește investigația psihologică. Decorul, redus la minimum, joacă un rol secundar, textele trădând mai mult apetență pentru narațiunea în sine, pentru spectaculos, și mai puțin pentru descripție și analiză. Un istoric literar preocupat îndeosebi de aportul documentar se arată a fi
VASILIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290457_a_291786]
-
Eminescu devine argument pentru ilustrarea diferențelor dintre funcția tranzitivă și cea reflexivă a cuvântului, despre care poieticienii de mai târziu vor teoretiza insistent. Despre impresionismul muzical al poeziei lui Eminescu făcuse observații ingenioase, la timpul său, G. Ibrăileanu. V. le adâncește și le sistematizează, remarcând, de pildă, că spațiul acustic al romanticului înglobează infrasunete, „șoapte, foșnete, îngânări, murmure”, voci care „mângâie și adorm conștiința îndurerată a omului”. Eminescu este „cel dintâi și a rămas cel mai de seamă poet muzician al
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
rămâne indigestă sub forma erudiției; ci, trecută printr-un metabolism moral și intelectual care o asimilează unui stil personal, unei metode, unei forme de reacție și judecată, îi servește ca material dominant și utilizat de el într-o viziune proprie. Adâncind anumite și multiple domenii, el nu e niciodată numai un specialist. Când face critică sau istorie literară, el alunecă spre sinteze filosofice; când studiază o problemă de lingvistică, o colorează cu exemple literare și estetice; când abordează o problemă de
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
textuale, construite după o logică absconsă: jumătate barbian-ermetică, jumătate absurd-jucăușă, în spiritul ludicului cu schepsis abisal din poezia lui Nichita Stănescu. Abia cu versurile din Lux (1992) lirismul metafizic, discursiv se mai scutură de măștile fals-jucăușe, se concentrează și se adâncește. Autorul devine mai puțin „optzecist”, e mai proaspăt, renunțând la construcțiile compozite și dinamice de până acum, cărora le preferă poemul eleat, interiorizat, de idei. Teme moderniste - timpul, memoria, moartea, identitatea, ființa (uneori cu majusculă), raportul dintre gândire, cuvinte, simțuri
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
repartizarea rezultatelor lor în proporție semnificativă și asupra săracilor, exclusiv prin mecanismele pieței, ar trebui să fie ridicate de-a lungul a câțiva ani consecutiv. În afara faptului că acest lucru este rar întâlnit în realitate, o astfel de abordare ar adânci și ar perpetua inegalitățile. Problema inegalităților s-a impus explicit pe agendele de lucru odată ce preocupările privind nivelul de trai au scos în evidență existența unui segment de indivizi constat rămași în afara sistemului economic, care, prin forțe proprii, în lipsa intervenției
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
țări Wade (2001) include creșterea într-un ritm mai ridicat a populației în țările sărace, scăderea relativă a prețurilor produselor nonpetroliere, care afectează în mod special țările sărace, și capcana datoriilor, dat fiind faptul că o criză financiară internațională le adâncește și mai mult situația de dependență, asemenea unei forțe gravitaționale. Inegalitatea din perspectiva statului bunăstării După al doilea război mondial, complexitatea situațiilor sociale cu care indivizii se confruntau (generate de șomaj, starea de sănătate precară, lipsa locuințelor, educație, progresul tehnologic
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a traseelor școlare, creșterea incidenței analfabetismului funcțional. Acest eșec educațional previzibil în condițiile menținerii școlilor segregate reduce oportunitățile sociale, financiare și relaționale ale viitoarelor generații de romi. Crearea unui segment de romi slab educat, deși școlarizat, este de natură să adâncească și să transmită intergenerațional prejudecățile și stereotipurile la adresa populației de romi. Păstrarea sistemului dual în educație (școli roma și școli neroma) prejudiciază imaginea de sine a elevilor romi și, mai târziu, a adulților. În condițiile unei slabe imagini de sine
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de la Ed. Husserl și introdusă în psihopatologie de către K. Jaspers și E. Minkowski. Din acest moment întreaga metodologie psihopatologică devine o complexă și nuanțată reflecție filozofică, care urmărește descifrarea semnificației interne a manifestărilor psihice morbide. Un pas important metodologic, care adâncește și introduce un grad suplimentar de rigoare, este reprezentat de „analiza hermeneutică” a „faptului psihiatric” introdusă de H. Tellenbach. Se poate afirma din acest moment că psihopatologia se înfățișează ca o disciplină bine individualizată, care-și definește în mod clar
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
noi, care lărgește considerabil cadrele strict limitate ale clinicii psihiatrice (A. Zutt, R. Minkowski, R. Kuhn, L. Binswanger, K. Jaspers, V.E. von Gebsattel, A. Christian). Contribuțiile antropologice și psihologice au reușit ca să „construiască” o imagine mult mai complexă a bolii, adâncind cunoștințele în acest domeniu fără însă a „de a medicaliza” nici boala psihică și nici domeniul psihiatriei. Boala este tema centrală a medicinei, dar concomitent, ea se oferă ca subiect de reflecție și domeniului științelor umane, fiind „suferință” trăită de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]