10,786 matches
-
milion. De altfel, cu acest ritm de absorbție, Bucureștiul Își asigură ultimul loc din Uniunea Europeană, fiind depășit la acest capitol chiar și de Sofia. Așa se face că rata medie de absorbție a fondurilor europene În rândul statelor care au aderat În 2004 este de 22 de procente, În timp ce România bifează doar 9.”6 Ca o concluzie, raportul sugerează că nu criza este principalul obstacol, ci slaba capacitate administrativă. 6 Europa/Economie, publicat: luni 28 februarie 2011, ultima modificare: luni 28
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
prin dominanta lor axiologică opusă. Trecutul apropiat este concret, aparent „realist”, relativ bine cunoscut, confirmat de mărturii numeroase și consemnat în documente cunoscute. Adesea, el este impregnat în experiența nemijlocită a contemporanilor, astfel încât se insinuează dramatic în prezent, la care aderă în chip dezesperant pentru filozoful social. Nu este ușor de scăpat de el și de viciile pe care el le-a acumulat. Dimpotrivă, trecutul originar (chiar cel istoric, pentru a nu mai vorbi despre cel preistoric) pare, la prima vedere
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
după specii (kat' ei)/dh). Argumentul ontologic întemeiază încă o dată metoda logică prin aceea că se urmăresc articulațiile naturale care fac legătura între gen și specii, de la genul maxim, ideea, până la specia indivizibilă, individul în sine. Străinul nu pare să adere prea mult la metoda diviziunii după specii, dar formularea acestui principiu natural și eidetic s-a făcut deja în Phaidros. Însă ceea ce are specific exercițiul din Omul politic sunt tăieturile mediane echilibrate care lasă să se vadă contrarietățile între părți
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
față de mai vechile sau mai noile concepții asupra iubirii; este doar un exercițiu de retorică, spune Yvon Brès. Asta ar fi o ipoteză. Alta ar avea în vedere faptul că Platon însuși nu ar fi fost străin de a fi aderat la asemenea teorii înaintea Banchetului. O degrabă concluzie poate sugera că e mai mult în această succesiune decât un exercițiu retoric dublat de o recapitulare autobiografică. Primele două ipoteze sunt, într-un fel, clasice. O a treia ipoteză este formulată
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
același cadru instituțional, același conținut formal (programă, manual), același potențial uman (clasa/ clasele de elevi) să fie explorat și exploatat diferit și cu rezultate diferite, de profesori diferiți. În funcție de propriile particularități de structură psihică și de filosofia educației la care aderă, conștient sau nu, profesorul accentuează una sau alta dintre dimensiunile comunicării Ă cea informativă, cea relațională, cea pragmatică etc., creând premise de răspuns complementar din partea elevilor sau a cadrului instituțional în care activează etc. Pe lângă cele analizate până acum, se
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pe ei înșiși ca adepți ai unor valori opuse celor promovate de școală, și cunoscând subterfugiile de care se folosesc pentru a menține o stimă de sine ridicată în aceste condiții, se pot imagina strategii de a-i determina să adere la valorile școlii. În esență, o astfel de intervenție ar presupune să-i determinăm să adopte, în vederea câștigării unei identități sociale pozitive, soluția mobilității individuale, deci să migreze în grupul elevilor cu rezultate bune, ridicându-și nivelul de pregătire. 7
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
au dificultăți în a traduce în comportamente specifice sprijinul lor general pentru educația copiilor. Unul din factorii a cărui influență s-a dovedit decisivă asupra participării elevilor cu handicap economic este profesorul. În general, profesorii aparțin clasei mijlocii sau au aderat la valorile acesteia, și sunt mai puțin înclinați să manifeste simpatie și înțelegere pentru copiii din clasele defavorizate. S-a demonstrat că elevii provenind din aceste clase obțin rezultate mai slabe cu profesorii cu status înalt și că performanțele sunt
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Ghidat de aceste așteptări, profesorul se comportă diferit față de elevi. 3. Tratamentul profesorului furnizează informații elevului asupra nivelului performanței așteptate de la el. 4. În cazul în care profesorul arată constanță în maniera sa de relaționare, iar elevul este înclinat să adere la normele școlii și să interiorizeze aprecierile profesorului, performanța elevului va ajunge să corespundă credinței profesorului. Cele două elemente fundamentale ale situațiilor de confirmare comportamentală sunt, potrivit acestui model, constanța conduitei profesorului și tendința elevului de a include în conceptul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
părțile laterale” (p. 270). Dacă înțelegerea creativității ar presupune o perspectivă multidisciplinară, consecințele unei abordări unidisciplinare ar însemna confundarea unei părți cu întregul, ducând, în același timp, la incapacitatea de a elucida complet fenomenul, frustrându-i pe cei care nu aderă la disciplina ce oferă explicația lui. Considerăm că astfel s-a înfățișat inițial situația creativității. Recent, teoreticienii s-au axat pe dezvoltarea unor perspective pluridisciplinare pe care le vom dezbate în continuare. Perspective interacționiste asupra studiului creativității Numeroase lucrări despre
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
la necesitatea adoptării anumitor reforme Își Îndreptau atenția În mod special asupra statului ca instrument al schimbării și erau interesați mai mult de realizarea unor reforme de ansamblu. Folosirea acestui termen era un indicator implicit al faptului că promotorii săi aderau la eugenie ca normă științifică indiscutabilă. În capitolul de față voi folosi preponderent sintagma determinism ereditar atunci când mă voi referi la acceptarea premiselor teoretice ale eugeniei, la un nivel general și fără implicare În mișcarea eugenistă, și eugenie, atunci când doresc
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
absolute pentru subordonat, chiar și în cazul în care șeful nu-și face în întregime datoria. Nesupunerea va fi pedepsită în toate cazurile (1941, II, p. 24). Pe această viziune a ierarhiilor imuabile vine să se grefeze ideea la care aderă și Alexis de Tocqueville: puterea antrenează niște responsabilități sporite: Respectul datorat principiului autorității nu permite fixarea prin lege cu aceeași precizie a cazurilor în care trebuie pedepsiți șefii care nu și-au făcut datoria. Din această cauză, superiorul care comite
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de a conferi o dimensiune universală preferințelor sale n-a fost deloc repusă în discuție. Această capacitate era indicele clar al existenței unei clase sociale (burghezia) care a câștigat o poziție dominantă în toate domeniile vieții. Desigur, puteai să nu aderi la judecățile ei de gust (să preferi, de exemplu, acordeonul în favoarea unor instrumente mai nobile, dar te-ai fi descalificat ca lider de opinie. Restructurarea elitelor tradiționale De câteva decenii, influența crescândă a mass-media, în principal audiovizuale, a „contribuit masiv
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
sportivilor, care nu sunt nominalizați decât începând de la un anumit nivel al performanței și al reputației. Așadar, împărțirea în sectoare și stratificarea nu pot fi considerate ca fiind două variabile independente (ibidem). Pentru a înțelege evidenta diversitate a categoriilor ce aderă la titlul de elită fără a cădea în capcana unei foarte mari diversități, putem, bineînțeles, să adoptăm o procedură analitică, dând o serie de definiții corespunzătoare diferitelor fațete ale obiectului ce trebuie definit. Elitele: criterii de clasificare Un astfel de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
două categorii de lideri (localiștii și cosmopoliții) sunt mai angajați în viața asociativă decât media concetățenilor lor. Spre deosebire de localiști, cosmopoliții pun un mai mare preț pe canalele organizaționale decât pe contactele personale în exercitarea influenței lor. Localiștii și cosmopoliții nu aderă la aceleași tipuri de asocieri. Localiștii aderă mai degrabă la asocieri a căror rațiune este facilitarea de contacte (Rotary Club, Lions’Club, Kiwanis), pe când cosmopoliții tind să se afilieze unor asociaeri centrate pe exercitarea unei activități care solicită punerea în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
sunt mai angajați în viața asociativă decât media concetățenilor lor. Spre deosebire de localiști, cosmopoliții pun un mai mare preț pe canalele organizaționale decât pe contactele personale în exercitarea influenței lor. Localiștii și cosmopoliții nu aderă la aceleași tipuri de asocieri. Localiștii aderă mai degrabă la asocieri a căror rațiune este facilitarea de contacte (Rotary Club, Lions’Club, Kiwanis), pe când cosmopoliții tind să se afilieze unor asociaeri centrate pe exercitarea unei activități care solicită punerea în aplicare a unei calificări deosebite: asociații profesionale
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
1988, 97% dintre posturile rezervate nomenclaturii erau încă ocupate de membri de partid. În 1993, situația evoluase, dar nu în mod fundamental, pentru că 80% din elita politică sau economică erau persoane care, într-un moment sau altul al carierei lor, aderaseră la Partid. De altfel, în 1990, majoritatea posturilor de conducere din întreprinderile de stat sunt asigurate cu cadre ce dobândiseră experiența gestionării sub regimul comunist (Hanley et. al., 1995, pp. 655-659). Impresia generală care se degajă din toate acestea este
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de adaptare a elitelor comuniste în cursul deceniului postcomunist. Dacă ne centrăm atenția asupra partizanilor necondiționați ai regimurilor de tip sovietic instalați la putere în Europa Centrală și Orientală după cel de-al doilea război mondial, putem fi tentați să aderăm la teza circulației elitelor. Dacă, în schimb, examinăm și situația noii elite (mai calificată și mai tânără) apărute la începutul anilor ’80, judecata nu poate decât să fie mult mai nuanțată (Baylis, 1998, pp. 276-277). Evenimentele perioadei de tranziție au
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
expunere; cea de-a doua deschide calea spre inițiere, cu condiția reluării pe cont propriu și fără niciun spirit critic a frazeologiei și a însemnelor de limbaj ale sectei. Gnosticii dau astfel naștere unei duble logici: excluderea celor care nu aderă orbește și integrarea de noi credincioși dispuși să urmeze un guru dând garanții de supunere și de pliere a coloanei vertebrale intelectuale presupuse de acceptarea cuvânt cu cuvânt a discursului pe care-l rezervă magistrul discipolilor săi. Abdicarea a orice
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Biserica spirituală va înlocui formula sa temporală și vizibilă. Aceste teze, expuse în Cartea concordanței dintre Vechiul și Noul Testament, duc în cazul libertinilor spirituali la crearea unei matrice în care ei își înscriu propria dialectică. Frații și Surorile Spiritului Liber aderă la această schemă a unei lecturi poetico-rațională a Istoriei. în ochii lor, planul lui Dumnezeu nu-i atât liniar, cum susține catolicismul apostolic și roman, cât ciclic. Timpul ce vine răstoarnă reperele și deschide perspectiva abolirii Scripturilor. O inversare a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
nu li se pare suficientă: patru ani mai târziu, catolicii îi exhumează trupul și îl ard. Unul în plus... XI BENTIVENGA DE GUBBIO și „infama ocupație” 1. Sfânta și ereticul. Bentivenga de Gubbio, un italian din secolul al XIII-lea, aderă mai întâi la o mișcare franciscană. Adepții lui Francisc din Assisi îcare vorbește cu păsările și cu peștii, dar știe și să-i pună la punct pe mai marii lumii) practică milostenia și sărăcia voluntară. Frații minoriți evanghelizează atât în
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ajunge în Paradis - o dialectică subtilă... -, Lorenzo Valla își începe periplul cu Leonardo Bruni, purtător al stindardului stoic. Pentru el, binele suveran rezidă în virtute - care e un scop în sine. E cunoscută opțiunea austeră a școlii filosofice; Valla nu aderă la ea, ascetismul eroic nu-i convine deloc. Onoarea și gloria constituie tot atâtea false valori și virtuți ridicole. Pasiunea romană pentru sinucidere este inacceptabilă. Caton, Scipio, Lucrețiu? Niște ficțiuni. Mucius Scevola, Regulus? Niște figuri obsedate de glorie... Dar cel
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
expuse unor neplăceri destul de ușor de identificat: căsătorie, paternitate, responsabilități publice și private, bogăție, onoruri, glorie - tot atâtea capcane pe care e bine să le ocolești dacă vrei să-ți prezervezi seninătatea. Acesta este florilegiul de vederi profilactice la care aderă Montaigne... Și totuși, nici chiar evitarea tuturor acestor situații expuse problemelor și deci suferințelor nu te pune la adăpost de necazuri: ar fi prea simplu! Pentru că moartea, boala și alte lovituri ale soartei nu depind numai de voința noastră. „Nisipul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
timp, finalmente foarte scurtă în raport cu eternitatea. De ce să nu transformăm răstimpul petrecut pe această planetă în prilejuri de jubilații? Cum? De exemplu, bucurându-ne de tot ce ni se întâmplă și e plasat sub semnul binelui, profitând de acest moment, aderând la această clipă. A conștientiza bogăția unei clipe efemere, dar fericite, a ști că ea constituie un dar într-o existență plasată majoritar sub semnul negativității, iată o rețetă lesne de aplicat și direct aducătoare de bucurie. Această energie pozitivă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
scenă mituri și povești, deci niște erori. Pe de altă parte, în măsura în care face dezirabile pasiunile omenești, ea merită să fie condamnată fără apel. Philodemos poet - și Lucrețiu, de altfel... - nu poate subscrie la această opțiune. Tot așa cum epicurismul târziu nu aderă la recuzarea de către Epicur a culturii în general. Opțiunea utilitaristă, net indexată pe făurirea unui înțelept debarasat de orice durere, a lăsat să se creadă că Magistrul Grădinii nu vedea niciun interes în a-și consacra timpul și energia subiectelor
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Molière brodează 350 de pagini pe această canava de student în anul I de psihiatrie... Iar mai departe, între citatul din sfântul Ieronim de la începutul cărții și două sau trei considerații ale autorului asupra credinței în adevăratul Dumnezeu la care aderă - puteam bănui acest lucru... -, aflăm că medicastrul scrie chiar în anul când Academia de Științe de la Moscova celebrează bimilenarul lui Lucrețiu: 1946. Un filosof nebun, bolnav, sinucigaș, anticreștin înainte să apară creștinismul, psihotic, care, pe deasupra, este sărbătorit ca precursor de către
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]