4,644 matches
-
maiestatea funcției mă obliga și, doar ca să mai slăbesc tensiunea, l-am felicitat pentru ultimul goal pe care, În pofida intervenției oportune a lui Zarlenga și Parodi, l-a transformat, ca centru-half, Renovales, din pasa istorică a lui Musante. Sensibil la adeziunea mea la Unșpele din Obor , personajul a tras o ultimă dușcă din bombilla golită, spunând filosofic, ca unul ce visează cu voce tare: — Și când te gândești că eu le-am inventat numele. — Alias? am Întrebat printre gemete. Musante nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
-i mersul gigantic al secolelor, ritmul progresului care se impune. — Și dacă dispare iluzia? am zis cu un firicel de voce. — Ce să dispară!? m-a liniștit. — Pentru orice eventualitate, voi fi mormânt, i-am promis. V-o jur pe adeziunea mea personală, pe loialitatea mea față de echipă, pe domnia voastră, pe Limardo, pe Renovales. — Spune orice ai chef, nimeni nu-ți va da crezare. A sunat telefonul. Președintele a dus receptorul la ureche și s-a folosit de mâna liberă pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ce ie; a Împărțit, ca să ție deciuplina, câte-un genunchioi pretinar (uite colțu care mi l-a săltat, care i l-am cumpărat după, amintire dă suvenir), apoi strângeți rândurile și pas alergător: la mare! Ce ți-e și cu adeziunea asta! Coloana chipeșă se Înfiltra ba În lagunele inundabile, ba În munții dă gunoane, care-și fac intrarea În capitală, fără să peardă decât a treia parte, grosso modo, dân adunătura dă la-nceput, care ridicase ancora În Tolosa. Poa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
-și aruncă gunoaiele pe domeniul public. —Ei, poate că o biciuire în public ar fi mai potrivită. Ar putea să-i facă să-și amintească ce înseamnă respectul, a sugerat el. —Hmmmm, am zis eu fără să-mi exprim clar adeziunea, pentru că nu eram sigură dacă tipul glumea sau nu. Andrew mi-a trimis un contract, iar eu i-am trimis tot soiul de recomandări și de detalii bancare și, cel mai important, niște bani. (Împrumutați de la tata - oare aveam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
transpunerea În practică a mărețelor obiective, se impregnează cu o substanță ignifugă, pe pămîntul scump al patriei, ca să nu ia foc, obiectiv major, sub semnul hotărîrii unanime de a urma neabătut, deoarece cuvintele astfel preparate trebuie să dăinuie, Într-o adeziune deplină, dacă ard nu mai găsim altele, or, prin ele și pentru ele, vom compune o strălucită cuvîntare, succese deosebite, pînă atunci Însă vom avea răbdare, vor fi depuse În marele for al cavității bucale a oricărui om de bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
să prezideze un grup de lucru asupra "noii structuri de cooperare". Raportul Radoux a fost adoptat pe 5 aprilie 1974306, data trecerii PSCE la UPSCE, și deschide calea fazei de cooperare social-democrată. 5.3. Faza de cooperare 5.3.1. Adeziunea individuală Spre deosebire de PSE, alte europartide s-au orientat spre o politică de adeziune individuală. Este, de exemplu, cazul Partidului Popular European, unde aderenții individuali sînt doar invitați la Congres 307. Adeziunea individuală a cetățenilor europeni nu există în cadrul PSE308. Vin
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
a fost adoptat pe 5 aprilie 1974306, data trecerii PSCE la UPSCE, și deschide calea fazei de cooperare social-democrată. 5.3. Faza de cooperare 5.3.1. Adeziunea individuală Spre deosebire de PSE, alte europartide s-au orientat spre o politică de adeziune individuală. Este, de exemplu, cazul Partidului Popular European, unde aderenții individuali sînt doar invitați la Congres 307. Adeziunea individuală a cetățenilor europeni nu există în cadrul PSE308. Vin, desigur, cereri din partea cetățenilor de a participa la campania electorală a social-democraților europeni
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
social-democrată. 5.3. Faza de cooperare 5.3.1. Adeziunea individuală Spre deosebire de PSE, alte europartide s-au orientat spre o politică de adeziune individuală. Este, de exemplu, cazul Partidului Popular European, unde aderenții individuali sînt doar invitați la Congres 307. Adeziunea individuală a cetățenilor europeni nu există în cadrul PSE308. Vin, desigur, cereri din partea cetățenilor de a participa la campania electorală a social-democraților europeni. Totuși secretarul general al PSE, Tom Beumer, consideră că nu există mijloacele structurale pentru integrarea lor309. În replică
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
europeni. Totuși secretarul general al PSE, Tom Beumer, consideră că nu există mijloacele structurale pentru integrarea lor309. În replică, problema a fost din nou ridicată la Congresul de la Bruxelles (2004) de Poul Nyrup Rasmussen 310 și de PSF, care susțin adeziunea directă și individuală la PSE, fără obligația de a fi membru al unui partid național 311. 5.3.2. Subunități și componențe În analiza fazei de contact, am arătat că PSCE s-au dotat cu structuri rudimentare, precum Congresul, Biroul
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
după mărturia președintelui federației, decepțiile sînt legate de coordonarea politică cu grupul socialist din Parlamentul European, reprezentații socialiști în administrații sau putătorii de cuvînt respectivi 327. Tabel: faza de cooperare a UPSCE (1974-1992) Faza de cooperare I UPSCE (1957-1973) 1. Adeziunea individuală Nu 2. Subunități Birou/Președinție Congres Secretariat Conferința liderilor de partid Grup de lucru Da Da Da Da (informal) Da (informal) 3. Subunități și componență Congres Birou/Președinție Secretariat Conferința liderilor de partid Grup de lucru Proporționalitate Egalitate NS
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
politice și donațiile. Grupurile politice nu mai sînt "abilitate" să le finanțeze. După analiză, tabelul următor recapitulează caracteristicile fazei de cooperare II a europartidului social-democrat. Tabel: faza de cooperare II a PSE (1992-) Faza de cooperare II PSE (1992-) 1. Adeziunea individuală Nu (dar sînt tentative) 2. Subunități Congres Birou/Președinție Secretariat Conferința liderilor Consiliu Comitetul de coordonare Grupuri de lucru Da Da Da Da (formal) Da (2001) Da (informal, 2001) Da (informal) 3. Subunități și componență Congres Birou/Președinție Secretariat
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
cea de cooperare. O serie de factori acționează în acest sens: anunțarea primelor alegeri europene directe, extinderea Comunității, democratizarea integrării europene și aprofundarea Comunității. Am examinat apoi faza de cooperare, cu accent pe structurarea social-democrată europeană, pornind de la următorii indicatori: adeziunea individuală, subunitățile în sînul europartidului și componența lor, rolul subunităților în procesul decizional, modalitățile de decizie, domeniile de competență, folosirea simbolurilor comune și mijloacele financiare. Se disting două perioade. Faza de cooperare I se întinde din 1974 pînă în 1992
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
voluntară de persoane, unite în vederea atingerii unor nevoi și aspirații economice, sociale și culturale comune, prin intermediul unei întreprinderi proprietate comună și condusă în mod democratic"9. Observăm că această definiție surprinde atât principiile de bază ale cooperației referitoare la libera adeziune și autonomia politică și religioasă dar și caracterul economic, social și moral al întreprinderii cooperatiste. Nu putem încheia subcapitolul destinat definirii cooperației înainte de a aminti definiția dată cooperației de către Virgil Madgearu și Gromoslav Mladenatz în anteproiectul Codului Cooperației: " Cooperativele sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
specifică termenul de cooperativă, literatura de specialitate recunoaște în mod unanim că acest sistem este prima societate care poate fi calificată drept cooperativă. În realitate a fost vorba despre o cooperativă de consum care funcționa pe baza următoarelor principii: libera adeziune a membrilor, conducerea democratică, neutralitatea politică și religioasă, necesitatea formării unui capital social și a unui fond de rezervă, dobânda fixă la capital și acțiunea educativă a acestui mod de organizare economică și socială. Pionierii din Rochdale sunt considerați drept
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
H. Carey. Dintre principiile care au stat la baza organizării și funcționării cooperativelor de credit de acest tip amintim: numărul nelimitat de membri din toate păturile sociale, proveniți din regiuni cât mai întinse și cu o anumită situație materială; libera adeziune și neutralitatea politică și religioasă; capital social cât mai mare, format din părți sociale subscrise de către membrii asociați; constituirea unui fond de rezervă alimentat la început din taxa de înscriere în cooperativă apoi din prelevări din beneficiul anual în cotă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
regiuni, în uniuni ale asociațiilor de tip Raiffeisen. Dintre principiile adoptate în funcționarea acestor cooperative amintim: recrutarea membrilor de pe un teritoriu restrâns (comună sau parohie); membrii asociați puteau fi agricultori sau persoane care desfășoară activități lucrative în sat; principiul liberei adeziuni; principiul neutralității politice și religioase; conducerea democratică și gratuită de către Adunarea Generală formată exclusiv din bărbați; cooperativa trebuia să funcționeze pe baza răspunderii nelimitate, fără capital social și fără să încaseze taxe de înscriere. Ulterior el revine asupra prevederii referitoare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
acestor principii din punct de vedere economic. Dincolo de anumite nuanțe sau limitări ale sferelor de aplicare, principiile de organizare a cooperativelor din agricultura țărilor dezvoltate așa cum au fost ele formulate de către Alianța Cooperatistă Internațională în 1966 sunt următoarele: libertatea de adeziune ( "porțile deschise") autoajutorarea (ajutorul reciproc) promovarea intereselor membrilor conducerea democratică efectuată de membri ("un om -un vot") distribuția corectă și justă a rezultatelor economice fondul de rezervă indivizibil neutralitatea politică și religioasă educația în spirit cooperatist cooperarea între cooperative 1
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
autoajutorarea (ajutorul reciproc) promovarea intereselor membrilor conducerea democratică efectuată de membri ("un om -un vot") distribuția corectă și justă a rezultatelor economice fondul de rezervă indivizibil neutralitatea politică și religioasă educația în spirit cooperatist cooperarea între cooperative 1. Libertatea de adeziune Acest principiu presupune ca aderarea la o cooperativă trebuie să se facă în mod voluntar și, pe cât posibil, fără nici o restricție sau discriminare de natură socială, politică sau religioasă. Toți aceia care doresc să beneficieze de serviciile oferite de o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
comun cu cel al cooperativei, dacă manifestă dorința de asociere, dacă este capabil să acționeze pentru atingerea interesului comun și dacă este de acord să muncească pentru bunul mers al cooperativei și pentru creșterea puterii economice a acesteia. Libertatea de adeziune nu înseamnă că oricine dorește să devină membru al unei societăți cooperatiste are și dreptul de a fi admis. Decizia de admitere sau de respingere a unui nou membru rămâne la latitudinea membrilor care fac deja parte din aceasta. Societatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
repartizării surplusului care are un puternic caracter economic și poate fi considerat central din această perspectivă; principiul dobânzii (remunerării) limitate asupra capitalului care manifestă de asemenea caracter economic, dar care nu este indispensabil pentru caracterizarea întreprinderii cooperatiste; celelalte principii, respectiv: adeziunea voluntară, conducerea democratică, educarea în spirit cooperatist și colaborarea între întreprinderi; nu au natură economică și au o importanță marginală. Datorită ambiguității lor și a distorsiunilor pe care le pot produce aceste principii se pot dovedi a fi antieconomice și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de a fixa prețuri de retragere a produselor de la vânzare. Sub aceste prețuri asociațiile nu mai pun în vânzare produsele livrate de către membrii săi, aceștia primind o indemnizație pentru cantitățile de produse nevândute. APA sunt definite ca organisme înființate prin adeziunea liberă și voluntară a producătorilor agricoli. Asocierea fermierilor în asemenea organisme nu poate fi impus(, ea poate fi numai favorizat( prin intermediul unor stimulente pentru orientare (i constituire. Scopurile acestor asociații prevăzute în art. 13 din Reg. CEE 1035/72 și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
și mijlocii s-au convins că singura cale de supraviețuire este asocierea în vederea reducerii costurilor de producție și îmbunătățirii condițiilor de vânzare. Astfel, în perioada 1880 1890 au luat ființă numeroase sindicate agricole care s-au bucurat de o vastă adeziune și au contribuit la dezvoltarea diferitelor tipuri de cooperative. Structura formelor asociative existente în agricultura Franței este următoarea: a) sindicatele agricole care au drept scop apărarea intereselor agricultorilor (proprietari, arendași, muncitori agricoli) care nu dispun de capital social iar membrii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
multe posibilități (inclusiv lipsa de responsabilitate a asociatului aceasta închide accesul cooperativei la credite); 4. în legătură cu constituirea capitalului social, legea nu prevede modalități de constituire a acestuia. Forma cea mai răspândită este aceea că fiecare asociat varsă o cotă de adeziune pe baza căreia se formează capitalul social asupra căruia există un drept de proprietate colectivă. La retragerea din cooperativă asociatul are dreptul la restituirea cotei aduse, fără a beneficia de vreun drept asupra capitalului acumulat de cooperativă și neacoperit de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
fiscale și financiare pentru societățile cooperatiste. Pentru a evita ca falsele cooperative să beneficieze de asemenea facilități s-a creat o procedură de aprobare administrativă. Cerințele pe care trebuiau să le îndeplinească întreprinderile cooperatiste pentru a obține aprobarea sunt: libera adeziune a asociaților; egalitatea dreptului de vot între asociați în cadrul adunării generale (se limitează numărul de voturi pentru asociații persoane juridice la un număr mai mic decât numărul total al voturilor); alegerea consiliului de administrație de către Adunarea Generală; rată a dobânzii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
organizațiile ONU și cu alte organizații guvernamentale și neguvernamentale care urmăresc atingerea scopurilor vizate de cooperație. Conform prevederilor ICA pentru recunoașterea identității cooperatiste a unei asociații de persoane sau societăți, acestea trebuie să respecte cele șapte principii generale ale cooperației: adeziunea liberă (deschisă) și voluntară, conducerea și controlul democratic al membrilor, participarea economică a membrilor la constituirea cooperativei, autonomia și independența cooperativei, educația și formarea în spirit cooperatist, cooperarea între cooperative și principiul preocupării față de problemele comunității. Prin statutul alianței sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]