9,640 matches
-
în contradictoriu cu intimatele-spitale clinice, unități sanitare publice, obiectul cauzei vizând stabilirea și plata unor drepturi salariale ale angajaților, brancardieri, o categorie de salariați cuprinsă în sfera personalului plătit din fonduri publice. ... 52. În ceea ce privește întrunirea condiției de admisibilitate ce vizează identificarea unei probleme de drept care ar putea face obiect al sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, trebuie remarcat că, în absența unei definiții legale a noțiunii „chestiune de drept“ din cadrul cerințelor de admisibilitate prevăzute la
DECIZIA nr. 62 din 28 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292433]
-
condiției de admisibilitate ce vizează identificarea unei probleme de drept care ar putea face obiect al sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, trebuie remarcat că, în absența unei definiții legale a noțiunii „chestiune de drept“ din cadrul cerințelor de admisibilitate prevăzute la art. 519 din Codul de procedură civilă, anterior s-a arătat în doctrină că, pentru a fi vorba de o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă (lacunară) sau neclară, fiind
DECIZIA nr. 62 din 28 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292433]
-
interpretare, exprimarea punctului său de vedere contribuind astfel la a se stabili dacă problema de drept, a cărei dezlegare o solicită instanței supreme, este una reală, având vocație de a convinge, și, din această perspectivă, că sunt întrunite condițiile de admisibilitate a sesizării (a se vedea, exemplificativ, deciziile nr. 2 din 22 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 26 februarie 2018; nr. 41 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 62 din 28 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292433]
-
diverselor sporuri recunoscute pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Sănătate și asistență socială“, instanțele de trimitere neargumentând în cuprinsul sesizărilor care este dificultatea sau ambiguitatea textelor legale care ar impune intervenția mecanismului de unificare a jurisprudenței. ... 64. Examinând în continuare admisibilitatea declanșării mecanismului de unificare a practicii judiciare, se reține că în cuprinsul primei sesizări se solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și lămurirea modalității de determinare/calcul a/al sporului, în situația stabilirii posibilității
DECIZIA nr. 62 din 28 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292433]
-
poziția candidatului contestator în clasamentul final. Curtea mai reține că și cele statuate în Hotărârea nr. 57 din 6 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 815 din 7 noiembrie 2014, converg, în mod principial, către admisibilitatea oricăror cereri de reverificare și renumărare a buletinelor de vot, rămânând însă Curții competența de a aprecia utilitatea și relevanța unui asemenea demers în funcție de evaluarea de ansamblu a modului în care s-a desfășurat votarea și a modului
HOTĂRÂREA nr. 30 din 2 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292331]
-
proceselor-verbale“ și care aveau ca scop „fie simpla îndreptare a unor erori materiale, fie refacerea calculelor“ nu a fost considerată fraudă. Pe cale de consecință, regimul juridic vag determinat al noțiunii de fraudă constituie în sine un impediment major pentru admisibilitatea de principiu a oricărei cereri de anulare a alegerilor prezidențiale. ... 6. Dincolo de aceste considerații generale, prealabil examinării oricărei cereri formulate în fața sa, Curtea Constituțională are obligația de a verifica admisibilitatea acesteia (a se vedea, cu titlu de exemplu
HOTĂRÂREA nr. 30 din 2 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292331]
-
fraudă constituie în sine un impediment major pentru admisibilitatea de principiu a oricărei cereri de anulare a alegerilor prezidențiale. ... 6. Dincolo de aceste considerații generale, prealabil examinării oricărei cereri formulate în fața sa, Curtea Constituțională are obligația de a verifica admisibilitatea acesteia (a se vedea, cu titlu de exemplu, Decizia nr. 66/2018 sau Decizia nr. 372/2020). Conform jurisprudenței Curții, cauzele de inadmisibilitate sunt motive legale ce împiedică declanșarea controlului de către Curtea Constituțională. Fie că sunt reglementate expres de lege, fie
HOTĂRÂREA nr. 30 din 2 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292331]
-
lege, fie că sunt stabilite pe cale jurisprudențială, ele au caracter imperativ, constituind un „veritabil instrument de autolimitare, menit să mențină Curtea Constituțională în granițele rolului său constituțional“ (a se vedea și opinia separată la Decizia nr. 67/2018). Condițiile de admisibilitate menționate constant în jurisprudența Curții Constituționale vizează titularul dreptului de sesizare, termenul în care acesta este îndrituit să sesizeze jurisdicția constituțională și obiectul controlului de constituționalitate exercitat de Curte. ... 7. Aplicând aceste constante jurisprudențiale la cauza de față, se observă
HOTĂRÂREA nr. 30 din 2 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292331]
-
punctuală, astfel încât soluția dată în această procedură să aibă în vedere numai întrebarea respectivă, iar nu întreaga problematică a unor texte de lege. ... ... V. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea V.1. Cu privire la admisibilitatea sesizării 37. Instanța de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, după cum urmează: – există o cauză aflată în curs de judecată, în ultimă instanță, în competența legală a
DECIZIA nr. 103 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293865]
-
întrebarea respectivă, iar nu întreaga problematică a unor texte de lege. ... ... V. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea V.1. Cu privire la admisibilitatea sesizării 37. Instanța de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, după cum urmează: – există o cauză aflată în curs de judecată, în ultimă instanță, în competența legală a unui complet de judecată al Curții de Apel Cluj, învestit să soluționeze cauza
DECIZIA nr. 103 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293865]
-
129 alin. (12) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ nu permite acordarea prin hotărâre de consiliu local de sporuri și facilități nereglementate prin alte norme juridice. “ ... ... ... X. Înalta Curte de Casație și Justiție X.1. Asupra admisibilității sesizării 87. Pentru a evalua dacă sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este aptă să asigure îndeplinirea funcției pentru care a fost concepută, aceea de a pronunța
DECIZIA nr. 103 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293865]
-
solicită să fie nouă; ... – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar aceasta nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 89. Primele trei condiții de admisibilitate sunt îndeplinite, dat fiind faptul că instanța de trimitere este un complet de judecată al Curții de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, învestit cu soluționarea, în ultimă instanță, în conformitate cu art. 3 alin. (1
DECIZIA nr. 103 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293865]
-
deliberativă, ar fi fost inutilă. Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs pârâtul, iar Curtea de Apel Cluj, învestită cu soluționarea căii de atac, judecă pricina în ultimă instanță. ... 91. Față de cele expuse, apare ca fiind îndeplinită și condiția de admisibilitate ca soluționarea cauzei să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită. ... 92. Cerința nestatuării anterioare de către Înalta Curte de Casație și Justiție este îndeplinită, în condițiile în care nu există dezlegări de principiu ale aceleiași chestiuni
DECIZIA nr. 103 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293865]
-
practică judiciară consacrată, ceea ce nu este cazul de față. ... 97. Examenul jurisprudențial efectuat a relevat că există practică judiciară divergentă, în formă incipientă, așa cum rezultă din capitolul VI al prezentei decizii. ... 98. În ceea ce privește condiția de admisibilitate care vizează identificarea unei veritabile probleme de drept care ar putea forma obiectul sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile se observă că legiuitorul instituie o dublă condiționare: pe de o parte, să existe o chestiune de drept veritabilă și
DECIZIA nr. 103 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293865]
-
sau poate reindividualiza sancțiunea principală a amenzii, în considerarea art. 21 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, prin reducerea acesteia până spre minimul prevăzut de lege sau prin înlocuirea sa cu sancțiunea avertismentului. Instanțele fac referire la Decizia de admisibilitate din 7 decembrie 1999, pronunțată în Cauza Michel Pewinski împotriva Franței (Cererea nr. 34.604/97), prin care s-a statuat că suspendarea permisului de conducere pentru o contravenție la circulația rutieră nu prezumă vinovăția conducătorului de autovehicul de vreme ce este
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
nu are un caracter punitiv, ci are caracter preventiv, întrucât privește protecția interesului public față de riscul potențial pe care îl prezintă un conducător de autovehicul suspectat de încălcarea gravă a regulilor de circulație rutieră (a se vedea Decizia de admisibilitate din 7 decembrie 1999, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Michel Pewinski împotriva Franței). ... 31. Judecătoria Arad - Secția civilă, Judecătoria Pașcani și Tribunalul Galați - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că textele de lege criticate în interpretarea
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
ceea ce privește calificarea contravențiilor ca „acuzații în materie penală“ a variat în funcție de circumstanțele cauzelor în care a fost sesizată. ... 62. Spre exemplu, în Hotărârea din 28 octombrie 1999, pronunțată în Cauza Escoubet împotriva Belgiei, și Decizia de admisibilitate din 7 decembrie 1999, pronunțată în Cauza Michel Pewinski împotriva Franței, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că producerea unui accident rutier, respectiv depășirea vitezei maxime admise și sancțiunile de reținere/suspendare a permisului de conducere aplicate în astfel de
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
pentru a o califica drept sancțiune „penală“. Curtea a analizat, de asemenea, dacă s-a cauzat un prejudiciu semnificativ reclamantului, concluzionând că reținerea timp de 6 zile a permisului nu constituie un prejudiciu semnificativ. ... 64. De asemenea, în Decizia de admisibilitate din 7 decembrie 1999, pronunțată în Cauza Michel Pewinski împotriva Franței, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că art. 6 din Convenție nu se aplică „sub aspect penal“ în cazul suspendării provizorii de către prefect a permisului aparținând unui
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
aferente în sfera penală. ... 65. Pe de altă parte, în alte hotărâri, cum ar fi, spre exemplu, cele pronunțate în cauze împotriva României, contravențiile au fost introduse sub sfera noțiunii de „acuzație în materie penală“ (a se vedea deciziile de admisibilitate din 28 iunie 2011 și 13 martie 2012, pronunțate în cauzele Ioan Pop împotriva României, paragraful 25, și Marius Haiducu împotriva României și alte 16 cereri, paragraful 11). ... 66. Astfel, în Decizia de admisibilitate din 28 iunie 2011, pronunțată în
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
penală“ (a se vedea deciziile de admisibilitate din 28 iunie 2011 și 13 martie 2012, pronunțate în cauzele Ioan Pop împotriva României, paragraful 25, și Marius Haiducu împotriva României și alte 16 cereri, paragraful 11). ... 66. Astfel, în Decizia de admisibilitate din 28 iunie 2011, pronunțată în Cauza Ioan Pop împotriva României, analizând plângerea reclamantului privind procedura anulării procesului-verbal prin care a fost sancționat cu pedeapsa principală a amenzii și pedeapsa complementară a suspendării permisului de conducere pentru nerespectarea regulilor de
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
a considerat că măsurile aplicate reclamantului se consideră „acuzație în materie penală“ în sensul art. 6 din Convenție. În consecință, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a concluzionat că articolul menționat este aplicabil sub aspect penal. ... 67. Totodată, în Decizia de admisibilitate din 13 martie 2012, pronunțată în Cauza Marius Haiducu împotriva României și alte 16 cereri, Curtea a reamintit că, din cauza caracterului preventiv, punitiv și disuasiv al sancțiunii aplicate pentru încălcarea codului rutier, garanțiile prevăzute de art. 6 din Convenție
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
nr. 152 din 6 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 13 mai 2020, paragraful 122). ... 69. În concluzie, aplicând cele reținute în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în special în Decizia de admisibilitate din 28 iunie 2011, pronunțată în Cauza Ioan Pop împotriva României, în care s-a reținut săvârșirea unei fapte (nerespectarea semnalelor polițistului la trecerea unei coloane oficiale) pentru care contravenientul a fost sancționat cu amendă și suspendarea exercitării dreptului de
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
penală“, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a examinat și proporționalitatea gradului de severitate a sancțiunii, sub două aspecte: durata limitată în timp a măsurii suspendării dreptului de a conduce și consecințele acestei măsuri asupra autorilor (a se vedea Decizia de admisibilitate din 28 iunie 2011, pronunțată în Cauza Ioan Pop împotriva României, paragraful 26, și Hotărârea din 28 octombrie 1999, pronunțată în Cauza Escoubet împotriva Belgiei, paragraful 38). ... 83. De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a analizat și proporționalitatea unei
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
nu este posibilă recalcularea pensiei anticipate parțiale stabilită în condițiile art. 65 alin. (1) și (4) din Legea nr. 263/2010 prin aplicarea dispozițiilor art. 65 alin. (5) din același act normativ. ... ... VIII. Înalta Curte de Casație și Justiție VIII.1. Asupra admisibilității sesizării 39. Verificarea regularității învestirii Înaltei Curți de Casație și Justiție impune analizarea condițiilor de admisibilitate a recursului în interesul legii, în conformitate cu dispozițiile art. 515 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „recursul în interesul legii este admisibil
DECIZIA nr. 21 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293882]
-
din Legea nr. 263/2010 prin aplicarea dispozițiilor art. 65 alin. (5) din același act normativ. ... ... VIII. Înalta Curte de Casație și Justiție VIII.1. Asupra admisibilității sesizării 39. Verificarea regularității învestirii Înaltei Curți de Casație și Justiție impune analizarea condițiilor de admisibilitate a recursului în interesul legii, în conformitate cu dispozițiile art. 515 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecății au fost soluționate
DECIZIA nr. 21 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293882]